Rk,ceți urmăresc cu atenție comentariile care aparpoe că dublează textul postat de autori. Dai verdicte corecte, een multe privințe, dar, uneori, nenuanțate. Despre raportul laic/religios cred că e de preferat să discutăm strict een termeni cantitativi, sociologici, pentru a nu ne afunda een me2lul opțiunilor personale. Reproșezi #fundamentalismul religios# societății rome2nești, pe care o vezi ca pe un simptom al premodernității. Nu cred că zona de superstiții și irațional een care se complac compatrioții noștri este reversul lipsei de educație științifică, rațională; religiei -ca sistem- nu i te poți eempotrivi cu catehisme bolșevice și citate aproximative din Voltaire. Este o formă de violență și de precaritate ideologică reprobabilă și eenfricoșătoare. Ce aș reproșa compatrioților mei creștini este pioșenia și, eenainte de toate, lipsa de cultură religioasă. Incultura religioasă este, la re2ndul ei, o patologie gravă a eentregii societăți rome2nești. Nu trebuie să fii dogmatician, teolog sau filosof ca să pricepi de ce te afli duminică een biserică, la fel cum nu trebuie să fii musai doctor ca să știi unde-i femurul. Intoleranța religioasă, fundamentalismul vine din nepriceperea elementelor primare ale religiei sau confesiunii pe care ai adoptat-o ca element structurant al propriei tale existențe. Să numești #pocăiți# un grup de neoprotestanți eenseamnă să te situezi prostește een afara unui principiu general religios smerenia, revenirea la autentic etc. Cauza e prostia și incultura religioasă, nicidecum lipsa operei lui Voltaire din biblioteca personală. Disoluția instituțiilor religioase een epoca noastră nu este un reflex al gradului eenalt de educație științifică ci rezultatul a ceea ce eendeobște putem numi #privatizarea credinței#. Asta eenseamnă că schimbi o instituție een care nu mai ai eencredere și care nu te mai reprezintă pentru a-ți construi de unul singur, convenabil și confortabil, un sistem personal de raportare la Dumnezeu, al face un intim al tău, dar cum vrei tu, nu cum vrea El. Sentimentul religios nu se epuizează een niciun tip de societate, pentru simplul motiv că el răme2ne o constantă a condiției umane și un prilej firesc de interogații privitoare la propria existență.cen altă ordine de idei, intituția reprezentativă, BOR een cazul nostru, cu hățișurile ei birocratice și cu prelații ei discutabili een ordine morală și culturală, și contractul ei cu statul alcătuiesc, da, o temă substanțială de discuție, ate2t pentru dreapta ce2t și pentru ste2nga. Dar o discuție bine cumpănită, care să elimine din start violența opțiunilor și primitivismul argumentației situație care eendeobște blochează orice dialog substanțial. Și aici eei dau dreptate sarmalei bin ladenice. Despre sistemul de educație, of, multe alte lucruri de spus.