Obiceiuri si traditii de Sfanta Parascheva! Ce nu ai voie sa pui in gura in aceasta zi!

In: Calendar Ortodox, Spiritualitate

 

Credinciosii o sarbatoresc pe 14 octombrie pe Sfanta Cuvioasa Parascheva, considerata ocrotitoarea Iasului si a Moldovei. In aceasta zi, pe langa faptul ca se tine post, nu se munceste si, in traditia romaneasca, este ziua in care se prezice starea vremii.

In popor se spune ca Sfanta Parascheva ii fereste pe oameni de boli, de grindina, trasnet si pe copii ii apara de deochi. De aici, de la aceasta perceptie, i se mai spune si Sfanta Vineri.

De Sfanta Parascheva nu se lucreaza, nici la serviciu si nici acasa, pentru a te feri de bolile de ochi si durerile de cap;

La tara, batranii nu faceau nici focul de Sfanta Parascheva.

De Sfanta Parascheva nu se spala si nici nu se coase, altfel te alegi cu negi la mana, spune o vorba din popor. Fetele, care doresc sa respecte traditia, tin cont de aceasta superstitie pentru a ramane cinstite, iar batranii, pentru belsug. Sfanta apare in vise si impartaseste leacuri populare celor bolnavi sau ii atinge cu toiagul pe cei care nu respecta avertismentele ei;

De Sfanta Parascheva nu se mananca nuci, castraveti si poame in forma de cruce;

De Sfanta Parascheva se poate prezice vremea. Astfel, daca ziua de 14 octombrie este frumoasa sau mohorata, tot asa vor fi si celelalte sarbatori de peste an. Iar daca zilele de toamna de pana acum nu au fost ploioase, este semn ca iarna se va lasa curand.

Ciobanii, dimineata, cauta sa vada cum s-au culcat oile: daca stau gramada, iarna va fi grea; daca stau imprastiate, va fi usoara.

By: Ovidiu Cercel Tags: , ,

Cea mai puternica rugaciune catre Sfanta Parascheva! Rosteste-o cu tarie si vei primi ajutor in scurt timp!

In: Calendar Ortodox, Spiritualitate

 

Se spune ca, daca te rogi cu tarie, moastele Sfintei fac minuni. Iata o rugaciune pe care trebuie sa o rostesti daca ai necazuri, vei primi ajutor rapid:

„Doamne, Dumnezeul nostru, Tu, Cel ce ai zis si s-a facut toata faptura, nu intoarce fata Ta de la noi pacatosii, ca sa nu vina asupra-ne mania cea groaznica si infricosatoare a durerilor, care este rodul pacatelor noastre, ce in toata ziua, nenumarate, cu nesocotinta le savarsim.

Noi suntem pacatosi, netrebnici si plini de rautate; iar Tu esti izvorul vietii si al milostivirii. Nu ne lasa, Doamne! Nu trece rugaciunea noastra, a pacatosilor, nici ne rasplati noua dupa nelegiuirile noastre, ci pentru ca nu suntem vrednici a castiga milostivirea prin sarguinta cea de toate zilele, daruieste-ne-o Tu ca un indurat mult-Milostiv.

Doamne, pentru rugaciunile Cuvioasei Maicii noastre Parascheva, daruieste-ne noua sanatate si viata ferita de toata rautatea si ne intareste cu Duhul Tau cel stapanitor, ca din adancul inimilor, cu bucurie sa slavim prea­sfant numele Tau in veci. Amin”.

By: Ovidiu Cercel Tags: , ,

Romanii sarbatoresc Sfanta Maria Mica! Ce pot sa faca cei care vor sa sa-si gaseasca perechea potrivita!

In: Calendar Ortodox, Spiritualitate

Crestinii sarbatoresc vineri, Nasterea Maicii Domnului sau Sfanta Marie Mica, acesta fiind primul mare praznic din anul nou bisericesc, care a inceput la 1 septembrie.

Peste 2 milioane de romani poarta numele de Maria si Marian ori derivate ale acestora.

Nasterea Maicii Domnului, cunoscuta ca “Sfanta Maria Mica”, marcheaza hotarul astronomic dintre vara si toamna. De asemenea, sarbatoarea anunta inceputul unor activitati specifice, precum culegerea unor plante si fructe tamaduitoare, batutul nucilor, culesul viilor, semanatul graului, orzului si secarei de toamna.

Potrivit traditiei populare, la sarbatoarea Nasterii Maicii Domnului, ca de altfel ca la orice mare praznic, nu se fac treburi gospodaresti, nu se spala rufe, nu se face curatenie in casa, ca sa nu se atraga raul.

In popor se spune ca in aceasta zi vor fi ascultate mai ales rugaciunile femeilor care vor sa aiba copii, dar si ale celor insarcinate, pe care Maica Domnului le va ajuta sa aiba o nastere usoara.

Si cei care vor sa se casatoreasca se pot ruga in aceasta zi Maicii Domnului, ca sa-si gaseasca perechea potrivita.

in aceasta zi, credinciosii tin candelele aprinse in dreptul icoanei Fecioarei Maria si impart din fructele toamnei pentru morti.

Multe biserici si manastiri din tara isi sarbatoresc hramul de Sfanta Marie Mica. Una dintre cele mai vechi biserici din Bucuresti, care se afla pe strada Trei Scaune, are si ea ca hram Nasterea Maicii Domnului, alaturi de alte locasuri de cult din Capitala.

Nasterea Maicii Domnului (8 septembrie), Intrarea in biserica (21 noiembrie), Buna Vestire (25 martie) si Adormirea Maicii Domnului (15 august) sunt cele patru mari sarbatori crestine inchinate Sfintei Fecioarei Maria.

Sursa: News.ro

Mesajul tulburator al parintelui Necula cu ocazia Adormirii Maicii Domnului! „Avem o sarbatoare intunecata de nerusinarea care rusineaza clerul”!

In: Calendar Ortodox, Spiritualitate

Adormirea Maicii Domnului este o sarbatoare despre respectul lui Iisus Hristos pentru fecioria si curatia Maicii Sale. Da, da. Exact antidotul la descotorosirea de inocenta la care asistam de oarecare timp. Nu doar in cultura cotidiana a Romaniei, dar pe mine, ca roman, mai ales hula impotriva fecioriei din tara mea ma arde la suflet. Mesajul impotriva familiei, cu orice pret, inclusiv al penibilului logic, face parte din colajul de manipulare prin care familia trebuie injosita, umilita, aruncata la cosul istoriei. Din dragul utopiilor morale lipsite de morala, constructii ambigue ale unor frustrari nedemne si alimentate de un marketing agresiv, de piata efectiva. Abuz de manipulare. Dinaintea psihozelor galagioase se inalta suavitatea plina de transparenta a firescului Adormirii Maicii Domnului. Logica luminoasa a iubirii Fiului pentru Mama sa, termeni care, nu-i asa, ne spun expertii in nimicuri, nici macar nu mai exista, scrie parintele Necula in tribuna.

Desigur ca avem o sarbatoare intunecata de nerusinarea care rusineaza clerul, fara indoiala ca Ortodoxia romaneasca are nevoie de un plus de Rusalii, pentru a scoate din marasm constiintele lucratorilor Viei lui Dumnezeu, pentru a restaura nadejdea ca intunericul nu poate invinge Lumina. Asta nu schimba cu nimic insa continutul de Har al Praznicului. in ciuda aparentei crize din Biserica, ea continua sa existe, sa asume, sa converteasca si sa adune sufletele in jurul Crucii si invierii. Sa spuna adevarul despre nevoia de mama in viata copilului, fie El si Hristos, despre cordialitatea mamei pentru fiul ei, fie El si unic si ceresc. in fond Dumnezeu insusi pentru a intra in lumea pe care continuam sa o strangulam cu pacatele noastre, tine in carnea Sa hematiile Fecioarei Maria.

Pentru cei care nu cred, nu marturisesc si nu admit aceasta, totul este posibil de jignit. De umilit, de descotorosit. Cea mai ampla lupta a deconstructivistilor lumii de astazi e atacul impotriva inocentei. Scriem vulgar, vorbim vulgar, construim personaje jenante si dezvoltam caste ale culturii vulgare, putem spune orice despre oricine cu o ura incredibila, de nebanuit pe cand autorii efluviilor de dispret de acum gangaveau prin colturi ale cercurilor literare ori in debaraua unui liberalism incongruent moral. Seamana leit cu fotbalistii care intra la rupere la adversar, apoi ridica bratele a nevinovatie, privesc interogativ chipul celui care nu se poate ridica de jos. Pentru ca e vremea lectiilor date de violentii aparatori ai agresivitatii morale, eticienii izgonirii inocentei din vietile noastre.

Nu simtiti ca se construieste o lume noua, a dreptatii de partid si de falie sociala, in care se reconstituie haitele masurilor duble, angajate in discursuri duplicitare? Cum ar putea inghiti Biserica astfel de oameni, cum ar putea sa priveasca dragastos la o mama ce este protejata de Cerul Fiului sau? Retrasa din privirile lumii in rugaciunea cerului, Maica Domnului ramane alaturi de noi model de franchete sufleteasca si de brat uman pus in ajutorul lui Dumnezeu. in ritmul inimii ei bate inima Pruncului Iisus pana astazi, in trupul inchegat din ea Hristos sade de-a dreapta Tatalui. Obisnuit cu zeflemeaua superioara, cu inconstienta celor care se cred mai buni decat insusi Dumnezeu, cu pelteaua de venin in care-si scufunda frustrarile amarnicii luptatori impotriva evidentelor morale, omul Bisericii are libertatea absoluta de a se ruga, de a posti, de a cauta pacea cu Dumnezeu, impartasindu-se cu Trupul si Sangele Lui.

Ramanand om al Bisericii, al prezentei smerite dinaintea lui Dumnezeu. Neurand, nejudecand, neuitand insa sa cugete si sa marturiseasca. Suntem in plina descotorosire de inocenta. Vorbe grele despre pacate grele cad, plumb de inconstienta, in cultura copiilor si tinerilor nostri, ranesc vietile cuminti ale batranilor, smintind iubirea si asmutind la riposta. Singura riposta ferma nu poate fi decat recuperarea inocentei, a curatiei, a linistii creatoare si traitoare a vietii. Praznicul Adormirii Maicii Domnului dovedeste, a cata oara, ca oamenii traiesc si dupa Evanghelie si nu doar dupa televizor ori opiniile analistilor de pripas. Asta si pentru ca Maica Domnului intru Nastere fecioria a pazit, intru Adormire lumea nu a parasit…E ziua in care Maica Domnului umple cu inocenta luminoasa lumea.

Romanii intra in postul Adormirii Maicii Domnului! Este ziua cand florile devin bune de leac!

In: Calendar Ortodox

Crestinii ortodocsi intra luni, 31 iulie, in postul Adormirii Maicii Domnului, numit popular postul Sfintei Marii sau al Santamariei, care dureaza doua saptamani. Dezlegare la peste va fi doar in 6 august si in 15 august, ziua praznicului.

Timp de doua saptamani, credinciosii tin al treilea mare post din an, dupa cel al Pastilor si cel al Sfintilor Apostoli Petru si Pavel. Adormirea Maicii Domnului sau „Pastile verii“ reprezinta cea mai importanta sarbatoare inchinata Sfintei Maria, iar pentru romani este si ocrotitoarea marinarilor, in mai multe orase fiind organizate procesiuni cu icoane si pelerinaje. Acest post incepe de obicei pe 1 august si are o durata de doua saptamani (1-15 august). Lasata secului pentru postul Adormirii Maicii Domnului se face pe data de 31 iulie. „Acest post ii pregateste pe crestini pentru cele doua mari praznice din luna august: Schimbarea la Fata (6 august) si Adormirea Maicii Domnului (15 august). Sarbatoarea este precedata de doua saptamani de post aspru, despre care in credinta populara se spune ca este rupt din Postul Mare. intr-adevar, atmosfera este una pascala, cu bucurie si speranta, in biserici citindu-se rugaciuni speciale si cantandu-se in ajun Prohodul, la fel ca si in Vinerea Mare”, explica parintele Paul Tudorache, de la Biserica „Sfanta Cuvioasa Parascheva” din Calarasi, conform Adevarul.

Originea acestui post a fost fixata in secolul al V-lea cand s-a dezvoltat cultul Maicii Domnului. La inceput, durata postului Adormirii Maicii Domnului era diferita pentru crestini, cei din Antiohia posteau o zi, pe 6 august, in vreme ce la Ierusalim acest post tinea opt zile. Existau si crestini care posteau toata luna august, in vreme ce altii posteau in luna septembrie. Uniformizarea datei si a duratei postului a avut loc in secolul al XII-lea, la sinodul local din Constantinopol (1166), condus de patriarhul ecumenic Luca Crysoverghis. Aici s-a stabilit ca acest post sa fie tinut incepand cu 1 august si sa se termine pe 15 august, ziua praznuirii Adormirii Maicii Domnului. Biserica Ortodoxa cinsteste la 15 august Adormirea Maicii Domnului, sarbatoare numita in popor si Uspenia (termenul slav) sau Sfanta Maria Mare. „Grecii numesc Praznicul Adormirii Maicii Domnului «Pastile verii». Avand in vedere frumusetile naturale ale tarii noastre, ca si multimea de biserici si manastiri inchinate Sfintei Fecioare Maria, multi au considerat ca Romania este gradina Maicii Domnului. De fapt, aceasta expresie a folosit-o si Papa Ioan Paul al II-lea cand a vizitat tara noastra, in anul 1999“, a spus parintele Constantin Stoica, din cadrul Patriarhiei Romane.

Astazi se sarbatoreste Inaltarea Domnului! Ce nu e bine sa faci de Pastele Cailor?

In: Calendar Ortodox

Astazi se sarbatoreste Inaltarea Domnului s-au Ispasul, care marcheaza ziua in care crestinii se saluta unul pe celalalt cu „Hristos S-a inaltat!” si „Adevarat S-a inaltat!„. In vechime se spunea ca in ziua de Ispas nu se da foc si sare din casa; ziua de Ispas era una a soroacelor, a incheierii diferitelor afaceri. Pentru ca data sarbatorii variaza de la an la an cu un numar mare de zile, sensul a devenit peiorativ: a nu da inapoi ce ai imprumutat, a amana pana la Pastele Cailor, pana la Sfantul Asteapta (a nu te tine de promisiune).

In anul 2017, Biserica Ortodoxa sarbatoreste Inaltarea Domnului la data de 25 mai.
Biserica Ortodoxa praznuieste Inaltarea Domnului la 40 de zile dupa Inviere, in Joia din cea de-a patra saptamana dupa Pasti.
In aceasta zi, Mantuitorul nostru Iisus Hristos s-a ridicat la ceruri de pe Muntele Maslinilor. La aceasta minune au mai luat parte si Apostolii si cei doi ingeri. Acestia din urma le-au vorbit apostolilor despre cea de-a doua venire a lui Hristos, si le-au cerut sa nu fie coplesiti de durerea despartirii de Mantuitor.

Eusebiu din Cezareea, in lucrarea „Despre sarbatoarea Pastilor” din anul 332 mentioneaza pentru prima oara sarbatoarea Inaltarii Domnului. Din scrierile acestuia, putem deduce faptul ca Inaltarea Domnului se tinea in aceeasi zi cu Rusaliile, la 50 de zile dupa Inviere. Abia la sfarsitul secolului al IV-lea, inceputul secolului al V-lea, sarbatoarea Inaltarii Domnului s-a sarbatorit in alta zi decat Pogorarea Sfantului Duh (Rusaliile), si anume, la 40 de zile dupa Inviere. Aceasta data a ramas pana in ziua de astazi neschimbata.

In urma hotararilor Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe din anii 1999 si 2001, Inaltarea Domnului a fost consfintita ca Zi a Eroilor si ca sarbatoare nationala bisericeasca. In aceasta zi, bisericile romanesti din tara si din strainatate sarbatoresc pe toti eroii romani care au cazut pe campul de lupta pentru credinta, dreptate, intregirea neamului sau apararea tarii.

Ispas ar fi fost personajul mitic care a asistat la INALTAREA DOMNULUI si la ridicarea sufletelor mortilor la Cer.
INALTAREA DOMNULUI este numita in popor si Pastele Cailor si asta pentru ca atunci cand Maica Domnului se pregatea sa-l nasca pe Iisus, animalele care nu i-au respectat linistea au fost caii. Fecioara i-a blestemat sa nu se sature decat odata-n an si-atunci doar un ceas.

Cea mai veche mentiune despre sarbatoarea Inaltarii Domnului apare la Eusebiu din Cezareea, in lucrarea „Despre sarbatoarea Pastilor”, din anul 332. Pe atunci, sarbatoarea era celebrata odata cu Rusaliile, la 50 de zile de la Invierea lui Hristos. Spre sfarsitul secolului al IV lea, inceputul secolului V, sarbatoarea Inaltarii s-a despartit de cea a Pogorarii Sfantului Duh (Rusaliile), fiind praznuita in a 40-a zi dupa Inviere, data care va ramane stabilita pentru totdeauna in calendarul bisericesc.

Prin hotararile Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane din anii 1999 si 2001, sarbatoarea Inaltarii Domnului a fost consacrata ca Zi a Eroilor si sarbatoare nationala bisericeasca. In aceasta zi, in toate bisericile din tara si strainatate se face pomenirea tuturor eroilor romani cazuti de-a lungul veacurilor pe toate campurile de lupta pentru credinta, libertate, dreptate si pentru apararea tarii si intregirea neamului.
De la Pasti pana la Ispas, oamenii se saluta cu „Hristos a inviat!” si isi raspund cu „Adevarat c-a inviat!”, iar din ziua INALTAREA DOMNULUI pana la RUSALII, se saluta cu „Hristos s-a inaltat!” si se raspunde cu „Adevarat ca s-a inaltat!”.

Crestinii pomenesc in Martea Mare un sfant din Romania foarte important! Ce blestem a aruncat asupra femeilor!

In: Calendar Ortodox

Sfantul Calinic este pomenit in calendarul crestin-ortodox pe 11 aprilie. Tot in aceasta zi este si Martea Mare, a doua zi din Saptamana Patimilor.

Sfantul Ierarh Calinic de la Cernica s-a nascut in Bucuresti, pe 7 octombrie 1787. La varsta de 20 de ani ajunge la manastirea Cernica, din apropierea Bucurestilor. La cererea duhovnicului sau, pe data de 12 noiembrie 1808, tanarul Constantin devine monahul Calinic. La manastirea Cernica a fost ieromonah, preot si staret timp de 31 de ani. Refuzand sa fie mitropolit al Ungrovlahiei, a fost ales in anul 1850 in fruntea episcopiei Ramnicului. Acesta episcopie functiona la Craiova si fusese mutata in urma incendiului din 1847. Recladind catedrala episcopala de la Ramnicu-Valcea, s-a mutat aici in 1857, unde a pastorit pana in 1868, scrie crestinortodox.ro.

Printre infaptuirile sale de seama se numara si Manastirea Frasinei. Este locul in care nu au acces femeile. Potrivit Traditiei, Sfantul Calinic a pus pe drumul spre Frasinei o borna: „Pana aici au voie femeile, de aici este partea monahilor”. Aceasta borna a fost scoasa in perioada comunista, pastrandu-se acum in manastire.

Sfantul Calinic a infiintat o tipografie in anul 1861, la Ramnic. La acesta tipografie a tiparit carti de cult si multe dintre lucrarile sale. Pe la 1850-1880, tiparea asa de mult, incat mai tarziu Nicolae Iorga a numit Ramnicul „capitala tipografilor”. A fost ingropat, dupa dorinta sa, la Manastirea Cernica, in tinda Bisericii „Sfantul Gheorghe“.

Pentru curatia vietii sale, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a hotarat ca sa fie trecut in randul sfintilor. Canonizarea a avut loc la Manastirea Cernica in zilele de 21 si 23 octombrie 1955. Praznuirea a fost fixata la data trecerii sale catre Domnul, 11 aprilie, iar tot atunci au fost alcatuite si slujbele de pomenire ale Sfantului, precum si viata sa si felul zugravirii chipului sau. Moastele Sfantului Calinic se afla la manastirea Cernica, arata libertatea.

Blestemul Manastirii Frasinei

Manastirea Frasinei, zidita de Sfantul Calinic, este cunoscuta datorita unui blestem vechi. Potrivit povestilor, femeile nu au voie in manastire, din cauza blestemului Sfantului Calinic. Se spune ca multe femei care au calcat pragul manastirii au sfarsit intr-un mod tragic.

Legenda spune ca Sfantul Calnic isi cauta un loc unde sa se aseze si a mers la mai mult manastiri si schituri. in cele din urma a ajuns la Manastirea Frasinei, aici i-a placut locul, calugarii, felul in care totul era oranduit si s-a decis sa ramana acolo. Totusi nu le-a spus calugarilor intentiile sale si a plecat mai departe, urmand sa se intoarca apoi pe nepusa masa la Frasinei. La intoarcere, a gasit la manastire o orgie in toata regula cu bautura, femei, muzica si calugarii care renuntasera la piosenia religioasa. Suparat acesta ar fi blestemat sa sfarseasca tragic toate femeile care calca acolo, iar blestemul a fost scris pe o stanca ulterior pe crucea care pazeste intrarea la manastire.

Romanii cinstesc maine sambata lui Lazar! Ce nu ai voie sa faci cu o zi inainte de Florii! E pacat mare!

In: Calendar Ortodox

Sambata lui Lazar este sarbatorita de crestini-ortodocsi cu o zi inainte de Duminica Intrarii lui Hristos in Ierusalim (Duminica Floriilor) si reprezinta puntea de legatura intre Postul Pastelui si Saptamana Patimilor.

Duminica Floriilor este precedata de Sambata lui Lazar. in aceasta zi, Iisus Hrisos isi arata din nou minunile, inviindu-l pe Lazar, la patru zile de la moarte.

Invierea lui Lazar este simbolul invierii viitoare a neamului omenesc. Dupa aceasta minune, multimile stranse la portile cetatii l-au intampinat cu flori si l-au aclamat pe Mantuitor, la intrarea in Ierusalim, scrie romaniatv.net.

Sambata din ajunul Floriilor este cunoscuta si ca Mosii de Florii, cand se fac pomeniri pentru sufletul rudelor decedate.

In aceasta sambata, Biserica Ortodoxa cinsteste una dintre cele mai mari minuni savarsite de Iisus Hristos in viata pamanteana, invierea lui Lazar. Evenimentul religios s-a petrecut in localitatea Betania, unde Lazar, prietenul lui Iisus, murise de patru zile. invierea lui Lazar a fost descrisa in Sfanta Evanghelie dupa Ioan in Capitolul 11, versetele de la 1-45.

Sfantul Evanghelist Ioan ne spune ca Lazar, originar din Betania (localitatea palestiniana Al-Izzariya de astazi), ca si surorile lui, Marta si Maria, facea parte din grupul persoanelor pretuite de Iisus.

Mai mult, traditia spune ca Lazar era fiul fariseului Simon, in casa caruia s-a pregatit Cina Mantuitorului.

Iisus era departe de Betania, intr-un tinut pustiu, cand surorile lui Lazar i-au trimis mesageri si il chemau sa vina repede la casa lor, pentru ca Lazar era foarte bolnav, dar Evanghelistul Ioan nu mentioneaza amanunte despre boala lui Lazar. in acea zona pustie, Iisus se retrasese cu ucenicii sai, pentru a se feri de razbunarea conducatorilor religiosi ai evreilor. Numeroasele minuni savarsite de Iisus atunci, ca si mustrarile adresate acestora de Hristos i-au indarjit pe acestia, dornici sa-l prinda si sa-l omoare.

Iisus a ajuns in Betania in a patra zi de la moartea lui Lazar.

in acest timp, familia indoliata a lui Lazar era consolata de prietenii familiei, dupa marea pierdere. Cand a ajuns la marginea satului, Iisus a fost intampinat de Marta, care i-a spus : „Doamne, daca ai fi fost aici, fratele meu n-ar fi murit”. Atunci Hristos i-a raspuns: „Eu sunt invierea si viata!”. Iisus a vrut s-o incurajeze : adica El, care a facut atatea minuni, are putere sa biruiasca moartea. La scurt timp a intalnit-o si pe Maria, cealalta sora a lui Lazar, care auzise ca invatatorul a sosit in satul lor si i-a spus si ea: „Doamne, daca ai fi fost aici, fratele nostru n-ar fi murit. Dar si acum, daca ai voi, il poti invia, caci poti!

Evanghelistul consemneaza ca „vazand durerea surorilor lui Lazar si a prietenilor acestora, Iisus S-a intristat si, in fata mormantului lui Lazar, a plans. Hristos, Viata si datatorul vietii, era in acea clipa fata in fata cu moartea”. „Atunci Iisus Hristos s-a rugat Tatalui Ceresc pentru minunea care urma sa se implineasca, le-a cerut celor prezenti sa inlature piatra de la usa mormantului si a strigat cu voce tare: „Lazare, iesi afara!” Acesta a iesit din mormant, asa cum fusese ingropat, infasurat in giulgiu si cu mahrama pe fata. Minunea a trezit si bucurie, si uimire, si cutremurare in randul celor prezenti. Unii au crezut in minunile lui Hristos, altii au hotarat sa-L parasca fariseilor. Cu acest prilej, sinedriul s-a intrunit si atunci s-a hotarat uciderea lui Iisus, dar si a lui Lazar cel inviat, potrivit romaniatv.net.

Evangheliile precizeaza ca, dupa Cincizecime, cand prigonirile impotriva crestinilor au culminat cu uciderea arhidiaconului stefan, Lazar si surorile lui au fugit in insula Cipru. si el era cautat pentru a fi omorat, deoarece existenta lui era o dovada vie a dumnezeirii lui Iisus Hristos, pentru ca el fusese inviat din morti. Totodata, cand apostolii Pavel si Barnaba au fost in prima calatorie misionara l-au intalnit pe Lazar in Cipru si l-au hirotonit episcop al orasului Chition. Pentru ca a trait dupa voia lui Dumnezeu, dupa miraculoasa inviere din morti, el a mai trait treizeci de ani si a fost ingropat in Cipru, unde a facut multe minuni.

Traditia spune ca, dupa invierea sa din morti, timp de 30 de ani, cat a mai trait, Lazar a mancat doar fructe. Se mai spune ca Maica Domnului nostru Iisus Hristos i-a lucrat cu mainile ei un omofor si i l-a daruit. De asemenea, se mai spune ca, cele patru zile petrecute in mormant l-au marcat pe Lazar si, cat a trait, el n-a mai zambit niciodata.

In multe localitati, indeosebi in Sudul tarii, in ajunul Floriilor, se respecta traditia „Cantecelor de Pasti”. in fiecare comunitate, in fata lacasurilor de cult ortodoxe, se intoneaza cantece religioase care amintesc despre moartea si invierea lui Lazar, prietenul lui Iisus. invierea lui Lazar anticipeaza invierea Mantuitorului Hristos.

In sambata Floriilor, la casele gospodarilor colinda fetele din localitatea respectiva , purtand pe cap cunune cu flori de camp. in colindele lor se povesteste despre moartea nefericita si despre inmormantarea unui tanar pe nume Lazar. Una dintre fete, care poarta numele de Lazarita, se imbraca in mireasa. in cantec, Lazarita deplang drama lui Lazar si spune ca acesta i-a cerut mamei sa-i faca azima si aceasta nu i-a indeplinit dorinta; atunci tanarul s-a dus cu oile la padure, s-a suit pe o creanga sa scuture frunze pentru oi, dar a inceput sa bata vantul. Atunci creanga s-a rupt, iar el a cazut si a murit. L-au gasit cele trei surori ale lui, l-au adus acasa, l-au scaldat in lapte dulce si l-au inmormantat.

In Sambata Floriilor copiii colinda la vecini si la prieteni cu crengute de salcie sfintite la biserica de preotul satului. in colindul lor se regasesc urari de bine si de sanatate. Cantecele copiilor povestesc din generatie in generatie despre Iisus, Cel care a fost primit cu slava si cu ramuri de maslin si de finic in Ierusalim de multimile care, peste o saptamana, l-au rastignit. Colindatorii sunt primiti de gazde cu multa bucurie. in cinstea lor, gazdele isi impodobesc casa cu salcie sfintita, isi exprima optimismul, spera si spun cu credinta: „Va asteptam si la anul!”. Batranii satului respecta traditia si colindatorii sunt rasplatiti cu oua albe, nefierte, pentru a fi vopsite de Sfantul Paste.

Prin traditie, in Sambata lui Lazar, gospodinele plamadesc placinte si sa le dea de pomana vecinilor, rudelor si tuturor musafirilor. Daca femeile pregatesc placinte, fetele tinere planteaza flori, fiind convinse ca numai cele sadite acum vor avea multe ramuri inflorite. in numeroase zone din tara, fetele mai mici, imbracate in rochii albe, impodobite cu flori de primavara, merg cu colindul prin sat, spunand povestea sarmanului Lazar care a murit foarte tanar.

Romanii se se pregatesc de saptamana alba! Vezi cum feresti gospodaria de paguba!

In: Calendar Ortodox

Postul Pastilor, care incepe in 27 februarie, este precedat de Saptamana Alba sau a Branzei, perioada in care nu se mai mananca alimente din carne, ci doar branza, lapte si oua. Miercuri si vineri, in Saptamana Alba, se mananca si peste.

Saptamana Alba sau a Branzei incepe luni, dupa Lasatul secului de carne. incepand din 20 februarie, ortodocsii nu mai mananca alimente cu carne sau carne, in schimb toata saptamana pot fi consumate produse precum lapte, branza si oua. in plus, in zilele de miercuri si vineri se poate manca si peste, fiind zile cu dezlegare la peste .

Potrivit calendarului crestin-ortodox, din Duminica in care se lasa sec de carne nu se mai fac nunti. De altfel, nunti nu se fac tot postul si nici in Sapatamana luminata, adica din 19 februarie pana in 23 aprilie, arata News.ro.

in Saptamana Alba, miercuri, se rosteste pentru prima data in perioada Triodului, rugaciunea Sfantului Efrem Sirul – „Doamne si Stapanul vietii mele”, rugaciune care va fi rostita tot postul pana in miercurea din Saptamana Mare.

in zilele de miercuri si vineri din Saptamana Alba nu se savarseste Sfanta Liturghie.

Potrivit traditiei, in noaptea sambetei placintelor, spre duminica Lasatului Sec de branza, se fac focuri pe dealuri, prin curti si gradini curatandu-se si arzandu-se uscaturile. Apoi oamenii se odihnesc pentru a petrece si duminica de Lasatul Secului de branza.

in duminica Lasatului sec de branza se fac mese care se incheie traditional cu un ou fiert, obicei de la care au pornit si zicatorile: „Cu un ou se astupa gura acum, cu alt ou se destupa gura la Pasti” sau „Ousor, ousor, sa-mi para Postul usor!” .

La mesele imbelsugate din duminica Lasatului sec de branza nu poate lipsi „bulzul”, facut dintr-un bot de mamaliga, in mijlocul caruia se pune branza grasa de oaie si apoi este copt pe jaratec.

Un alt obicei este „batutul alvitei”: halvita se atarna de o sfoara in tavan, iar copiii incearca sa o apuce cu gura.

Superstitiile spun ca pe sfoara ramasa de la „batutul alvitei” se fac din loc in loc atatea noduri cati membri are familia, apoi i se da foc.

Superstitia spune ca ultimul nod inaintea caruia se stinge sfoara desemneaza pe cel mai norocos membru al familiei in acel an.

Pentru a avea spor la bucate si in gospodarie, dar si pentru „hranirea” mortilor, se pune pe pervaz, intr-o farfurie, o felie de paine, un pahar cu vin, sare si placinta cu branza care se lasa acolo pana-n seara duminicii respective.

O alta superstitie din Saptamana Alba este ca gospodinele sa aseze oalele si cratitele numai cu gura in jos, pentru a fi ferite de paguba.

Noaptea, flacaii ies pe dealuri cu torte si somoioage aprinse pentru ca „sa alunge frigul si iarna”. in Duminica lasatului sec de branza oamenii isi cer iertare unii altora pentru a intra impacati in Postul Pastilor.

Sarbatoare mare pentru romani! Duminica Infricosatei Judecati! Ce sa nu faci la Lasata Secului de carne

In: Calendar Ortodox

Astazi, 19 februarie, este ziua in care crestinii ortodocsi ii pomenesc pe Sf. Ap. Arhip, Filimon si sotia sa, Apfia.

Duminica Infricosatei Judecati deschide saptamana in care crestinii ortodocsi se pregatesc pentru inceputul Postului Mare. Intre duminica aceasta si Duminica izgonirii lui Adam din rai este condensata intreaga istorie a mantuirii neamului omenesc, pentru ca dupa aceea, pe parcursul Postului Mare, timpul acesta al istoriei sa fie cumva rastignit pentru a fi indumnezeit.

De fapt, Duminica aceasta ne ajuta sa gandim ca toti vom muri si ca toti vom ajunge la un moment dat sa fim judecati de Dumnezeu, si avem sansa in timpul Postului Mare, prin pocainta, sa dobandim un raspuns bun la aceasta judecata, scrie crestinortodox.ro.

Lasata Secului de Paste se desfasoara in doua trepte. Lasata secului de carne are loc in penultima duminica dinaintea inceperii postului. Anul acesta, ultima zi in care se mananca preparate din carne inainte de post este 19 februarie.

Duminica viitoare, 26 februarie, are loc Lasata Secului de branza, lapte, oua si peste.

Ce sa nu faci la Lasata Secului de Carne

1. Nu e bine sa imprumuti obiecte sau bani in aceasta zi. Se spune ca daca faci asta vei avea parte numai de pagube, iar sarbatorile nu vor fi unele fericite.

2. Nu e bine sa consumi mancarea nesarata. Batranii spun ca daca te zgarcesti la sare si ceilalti se vor zgarci cand le vei cere ajutorul.

3. Nu e bine sa depui eforturi fizice mari ori sa speli haine in aceasta zi. Daca faci asta risti sa atragi necazuri nu doar asupra ta ci si asupra celor dragi tie.

By: Ovidiu Cercel Tags: , ,