Cum sa iei doua Nobeluri fara bac, scriind si articole stiintifice gresite! Povestea impresionanta a savantului care consuma cantitati enorme de vitamina C!

In: Cultura

Hibridizarea orbitalilor atomici, legatura covalenta, teoria cuantica a legaturii chimice, dar si structura secundara si tertiara a proteinelor sunt subiectele care au revolutionat chimia si au dat nenumarate dureri de cap deopotriva profesorilor si elevilor de liceu, iar responsabil pentru acestea este un singur om: Linus Pauling, scrie fostul ministru al Educatiei, Daniel Funeriu.

Savant neobisnuit de curajos in promovarea ideilor noi, in palmaresul caruia numarul marilor descoperiri nu este egalat decat de numarul erorilor monumentale si a controverselor pe care le-a generat. Sigurul om din istorie laureat cu doua premii Nobel individuale (1954 – chimie si 1962 – pace), Pauling provine din familia unui farmacist original: clientii plateau doar daca, in urma tratamentului cumparat, se faceau bine! Ideea nu a fost inspirata, familia tanarului Linus fiind nevoita sa traiasca o perioada din ajutoarele bunicilor. Orfan de tata la 9 ani, Linus isi continua studiile, contrar cererilor repetate ale mamei de a deveni intretinatorul familiei. in pofida spiritului sau studios, nu a obtinut bacalaureatul: a refuzat sa urmeze cursurile de « civism », considerand cartile citite ca fiind suficiente. Totusi, in 1963, la 62 de ani si dupa doua premii Nobel, administratia liceului a considerat ca, de-acum, Pauling are un simt civic suficient pentru a-i conferi bacalaureatul!

La 24 de ani, Pauling devine doctor in chimie, titlu acordat de atunci nou infiintatul « California Institute of Technology » sau Caltech. Institutie care azi are in palmares 31 de laureati Nobel! Obisnuit de rigorile vietii sa obtina ceva « din piatra seaca », la Caltech Linus Pauling a studiat… cristalele (forma ceva mai organizata decat pietrele) prin difractia razelor X. in acelasi timp si-a creat stilul care avea sa-i fie reprosat intreaga sa cariera: utilizarea (zice-se exagerata) a intuitiei in explicarea unor fenomene, intuitie uneori pornita de la date experimentale neconcludente. Intuitia lui Pauling era, insa, geniala!

Marile sale contributii la stiinta mondiala incep dupa o perioada petrecuta la Universitatea din München unde, in 1927, utilizeaza teoria cuantica pentru interpretarea legaturii chimice. Idee revolutionara pentru perioada respectiva dar si o sursa de conflict cu W.L. Bragg (el insusi laureat Nobel la 25 de ani, cel mai tanar din istorie!) care il acuza pe Pauling de furt intelectual. Acuzatie viguros respinsa de acesta din urma. Se intoarce la Caltech unde, in 1931, revolutioneaza intelegerea structurii moleculare publicand « Natura legaturii chimice ». Pauling nu se opreste aici : lasa de o parte chimia teoretica si studiaza biologia moleculara: observa ca hemoglobina prezenta in sangele din vene si cea prezenta in sangele din artere au proprietati magnetice diferite, ceea ce il duce la elucidarea mecanismului de absorbtie a oxigenul in sange si la elaborarea primei explicatii la nivel molecular pentru o forma a anemiei. in 1948, la Oxford, este tintuit la pat de o nefrita. Plictisit, se joaca cu structuri chimice improvizate din hartie si descopera o parte insemnata din structura proteinelor: elicea alfa, asemanatoare unui resort molecular. in anii 50, sub auspiciile McCarthysmului, Pauling este acuzat in SUA de activitati comuniste, motiv pentru care ii este refuzat dreptul la calatorie in strainatate. in concurenta acerba cu un grup de cercetatori britanici Pauling propune la repezeala o structura total eronata a ADN-ului. Pentru ca, datorita interdictiei de a calatori, nu a avut acces la ultimele date obtinute de Rosalind Franklin, la… Londra.

in timpul celui de-al doilea razboi mondial Pauling este deja un fervent activist: nu lucreaza la proiectul bombei atomice si combate internarea in lagare a americanilor de origine japoneza. In anii 60, extrem de ingrijorat de actiunea radiatiilor nucleare asupra sanatatii, initiaza si depune la ONU o petitie semnata de peste 11 000 oameni de stiinta care se opun experientelor atomice. Trimite telegrame violent-dojenitoare lui Hrusciov si Kennedy. Lui Kennedy ii scrie: “Veti da intr-adevar ordine care va vor face sa intrati in istorie drept cel mai imoral om al tuturor timpurilor si unul dintre cei mai mari inamici ai rasei umane? » Pentru activitatile sale anti-nucleare primeste premiul Nobel pentru pace in 1962 iar in curand dupa aceea SUA, URSS si Marea Britanie incep discutiile privitoare la interzicerea testelor nucleare. Invitat de Kennedy la un bal organizat in onoarea laureatilor Nobel americani, Pauling genereaza o noua controversa: participa la o manifestatie pacifista in fata Casei Albe. Amenintat cu arestarea, prezinta invitatia prezidentiala si, in loc de postul de politie ajunge… la bal.

O ultima tentativa in stiinta este insa un esec: in anii 70 Pauling propune consumarea de « mega-doze de vitamina C » pentru prevenirea cancerului si a gripei. Experimenteaza pe propria-i persoana, dar treptat teoriile sale asupra efectului vitaminei C sunt infirmate. Cert este insa ca Pauling, consumand enorme cantitati de vitamina C, s-a stins din viata la 93 de ani, in 1994.

Sursa: Daniel Funeriu

By: Ovidiu Cercel Tags: , ,

Premiera filmului Dansul Soarelui! Documentarul de Cornel Gheorghita se vede la Muzeul taranului roman, iar intrarea este libera!

In: Cultura

Premiera filmului Dansul Soarelui, documentar de Cornel Gheorghita, va avea loc la Muzeul taranului Roman, vineri, 6 octombrie, la ora 18.00.

Selectat in festivaluri, precum Festival des Films du Monde Montreal 2017, CINEMED – Montpellier, etc. Dansul Soarelui este un documentar despre obiceiul Calusului precum si desacralizarea acestui dans stravechi. Urmarit in circumstantele istoriei actuale, intr-o maniera directa, naturalista, Calusul devine pe parcursul filmului o secventa de antropologie visuala moderna, surprinzand relatia omului contemporan cu trecutul si mostenirea sa etnica.

Mircea Eliade, in lucrarea sa, Istoria Ideilor si Credintelor Religioase, scria despre dansul Calusului: in mod traditional, dansul se executa in saptamana de dinaintea Rusaliilor si are scop cathartic, tamaduitor…

In timpul echinoxului de primavara, Cavalerul Trac murea si renastea. El a fost reprezentat sub doua forme rivale : Zeul Cabalin care se incarna in om, si Omul care se deghiza in Cal. Acesta, numit calusar, alungau spiritele malefice, rusalcele, ielele. Este vorba despre un vechi ritual, care dramatizeaza opoziţia intre Soare si Luna, Bine si Rau, Cunoscut si Necunoscut. Calusul se mai practica inca si astazi in ziua de Rusalii. Din 2008 el face parte din patrimoniul cultural imaterial UNESCO.

Corneliu Gheorghita, regizor scenarist producator, este profesor la Universitatea – Toulouse (facultatea de film) autorul filmelor de lung metraj fictiune : Europolis (2010), Cripta (2014), precum si documentare Mascarade 2002, Fanfaron, Fanfaron 2007, filme selectate in numeroase festivaluri internationale si difuzate pe posturile de televiziune tot internationale.

 

Aparitie inedita pe scena Festivalului International de canto HARICLEA DARCLÉE 2017! Ambasadorul Chinei la Bucuresti a incantat audienta la invitatia Marianei Nicolesco!

In: Cultura

 

Asezat sub inaltul Patronaj UNESCO, evenimentul liric al anului, Festivalul si Concursul International de Canto Hariclea Darclée, la care s-au inscris nu mai putin de 200 de concurenti din lumea intreaga, dintre care 80 din China, s-a ridicat la cel mai inalt nivel mondial.

Publicul a aplaudat cu un imens entuziasm aceste manifestari, incepand cu Recitalul inaugural sustinut de laureatii editiei anterioare a competitiei, soprana Silvia Micu si tenorul Ioan Hotea, acompaniati la pian de Alexandru Petrovici, ca si conferinta sustinuta de Dr. Stephan Poen, aducand omagiu inegalabilului bariton Nicolae Herlea, ani de-a randul membru al Juriului Concursului Darclée, care ar fi implinit in aceasta vara 90 de ani, precum si legendarei figuri a Haricleei Darclée, ariile din opere cantate de ea candva fiind prezentate in videoproiectii cu interpretarile, indelung ovationate, ale Marianei Nicolesco pe scenele lumii.

Un alt triumf: Recitalul formidabilului tanar pianist Matei Varga, anume venit de la New York pentru a onora memoria lui Dinu Lipatti la 100 de ani de la nastere.

A urmat reprezentatia cu opera I Pagliacci de Leoncavallo, in care au stralucit pe scenele lumii Hariclea Darclée, Nicolae Herlea si Mariana Nicolesco, si in care – sub bagheta inspirata maestrului Marco Balderi in fruntea Orchestrei Festivalului Darclée si a Corului Filarmonicii George Enescu pregatit de Iosif Ion Prunner – s-au bucurat de un memorabil succes tenorul italian Antonino Interisano, baritonul sud-coreean Matteo Suk, soprana Irina Baiant, tenorul Ioan Hotea si baritonul Alexandru Constantin.

Concertul Extraordinar de pe Esplanada Dunarii a reunit si acum mii si mii de spectatori veniti sa asculte capodopere ale muzicii, incepand simbolic cu Oda Bucuriei din Simfonia a IX-a de Beethoven, devenita Imnul Europei, continuand cu vestite pagini ale marilor compozitori, pentru care au primit nesfarsite aplauze laureati ai editiilor anterioare ale Concursului Darclée: soprana Ana Camelia stefanescu si mezzosoprana Oana Andra, castigatoarele primului Mare Premiu Darclée, in 1995, sopranele Silvia Micu si Irina Baiant, mezzosoprana Florentina Soare, tenorii Antonino Interisano si Ioan Hotea, baritonii Matteo Suk si Alexandru Constantin.

E.S. Ambasadorul Chinei, Domnul Xu Feihong, spre incantarea generala, s-a alaturat pe scena grupului de concurenti chinezi, la invitatia Marianei Nicolesco, intonand impreuna cu ei, cu o frumoasa voce de bariton, doua melodii celebre din tara natala.

Gala Laureatilor a insemnat o minunata desfasurare de talente, aplauzele si ovatiile acompaniindu-i pe interpreti timp de peste 5 ore.

Marele Premiu Darclée a revenit sopranei Ludmilla Miranda Bauerfeldt din Brazilia si mezzosopranei Florentina Soare, braileanca de
origine, care obtinea aceasta recunoastere pe scena pe care Hariclea Darclée debuta la 1881.

Triumful editiei din acest an nu face decat sa confirme si sa sublinieze valoarea manifestarii si sa explice senzationalele performante ale artistilor romani laureati ai Concursului Darclée:  ei au castigat in ultimii ani trei editii ale Concursului International de Canto Operalia, inclusiv in 2017, precum si Concursul International de Canto al Chinei.

TVR3 va transmite cinci emisiuni dedicate marilor evenimente Darclée din acest an, sambata 7, duminica 8, sambata 14, duminica 15 si sambata 21 octombrie, incepand de la orele 17. Reluare, la orele 24. Emisiunile sunt programate si pe TVR International in zilele de sambata 7, 14, 21, 28 octombrie si 4 noiembrie.

Morometii revin pe marele ecran dupa 30 de ani! Ilie Moromete, interpretat de Horatiu Malaele: „Sa tineti minte ca la noapte o sa ploua. Daca da ploaia asta, o sa fac o gramada de grau”!

In: Cultura

„Morometii”, va avea parte de o continuare, la 30 de ani de la lansarea filmului regizat de Stere Gulea. Distributia este una de exceptie si reuneste cativa dintre cei mai apreciati si iubiti actori romani. in rolurile principale ii vom vedea pe Horatiu Malaele (Ilie Moromete), Dana Dogaru (Catrina Moromete) si, la debutul intr-un rol principal in cinema, Iosif Pastina (Niculae), alaturi de Razvan Vasilescu, George Mihaita, Andi Vasluianu, Oana Pellea, Ion Caramitru, Gheorghe Visu, Florin Zamfirescu, Marian Ralea, Paul Ipate, Cuzin Toma, Liviu Pintileasa, Dorina Chiriac.

„Cred ca va fi un film ce va arata celor care vor dori sa l vada, istoria dulce -amara, tragica de multe ori , a taranului roman in general, a familiei Moromete in particular. O armonie milenara spulberata de experiente sociale dezastruoase.

Sadoveanu spunea ca ,, taranii acestia nu concepeau ca viata lor sa se desfasoare altfel decat asa cum se desfasurase a bunilor lor care, randuri dupa randuri, in sute dupa sute de ani, se veselira de cresterea zilei si inceputul anilor urmandu-si traiul ca pe vremea lui Burebista, craiul nostru cel de demult.“

La zidirea acestui proiect vor lucra, un regizor versat , candid , inteligent si tenace, Stere Gulea, un operator aproape mitologic, Vivi Dragan Vasile, un producator de exceptie , forta motrice a noii aristocratii cinematografice, Tudor Giurgiu, precum si o echipa de actori pasionata si daruita. In compozitia asta e greu de presupus un lucru rau, desi cred ca detractorii profesionisti s-au pus deja in miscare.

Pentru a sparge bariera preconceptiilor, stereotipiilor si anchilozelor de tot felul, in ceea ce priveste personajul Ilie Moromete pe care il voi interpreta, pentru ca una din virtutile lui este disimularea, voi raspunde curiozitatii dumneavoastra cu vorbele personajului: „Sa tineti minte ca la noapte o sa ploua . Daca da ploaia asta , o sa fac o gramada de grau”, scrie Horatiu Malaele pe Facebook.

Personajele lui Marin Preda se intorc pe marele ecran sub regia aceluiasi cineast si surprinse de camera directorului de imagine Vivi Dragan Vasile, dupa cum anunta un comunicat emis de Libra Film Productions.

Filmarile la „Morometii 2” vor incepe in a doua jumatate a lunii septembrie, in aceeasi casa si in acelasi sat in care a fost turnat si primul film, in vara lui 1985 – Talpa, din judetul Teleorman, informeaza comunicatul de presa emis cu aceasta ocazie.

Satul se afla la 45 de kilometri de Alexandria si la doar cativa kilometri de Silistea-Gumesti, satul natal al scriitorului Marin Preda. Partea de productie va fi una complexa, echipa filmului fiind in pregatiri de mai mult de un an: casa Morometilor a fost refacuta de scenograful Cristian Niculescu dupa schitele si imaginile celei vechi, iar centrul satului va fi recreat de la zero. Scene importante vor fi turnate la Bucuresti, in noiembrie, iar alte cateva la Slatina.

 

Tu stii istoria locului in care te-ai nascut? De unde vine denumirea fiecarui judet din Romania!

In: Cultura

Din anul 1968, teritoriul Romaniei este impartit in 41 de judete, plus municipiul Bucuresti care, desi este resedinta judetului Ilfov, este administrat separat ca municipiu cu statut de judet, care nu face parte din Ilfov, judetul inconjurator.

Tu stii de la ce vine denumirea judetului in care locuiesti?

Alba – provine de la numele orasului Alba Iulia. Mai precis de la culoarea alba a zidurilor din piatra ale cetatii medievale;
Arad – se crede ca provine de la numele cavalerului Orod, cavaler la curtea Regelui stefan I al Ungariei, care, in secolul al XI-lea a ajuns in aceasta zona;
Arges – provine de la denumirea raului Arges care, pe vremea dacilor era numit Argessos (insemnand, cel mai probabil, “stralucitor”);
Bacau – exista mai multe etimologii posibile: un conducator local numit Bako, strugurelui, care creste in vecinatatea orasului Bacau si este numit “baca” sau chiar zeul Bachus;
Bihor – unii spun ca ar proveni din sarbescul “vihor” (volbura), altii sunt de parere ca ar avea o etimologie traco-dacica, dupa numele cetatii “Biharea” (din bi – doi si haraţi – a lua, a duce), posibil cu sens de doua posesiuni;
Bistrita-Nasaud – probabil de la raul Bistrita (denumire de origine slavona – apa repede) si de la orasul Nasaud (din cuvantul german Nussdorf – Satul nucilor);
Botosani – de la un boier numit Botas (cea mai veche pecete cunoscuta pana acum a Botosaniului poarta inscriptia “Pecetea targului Botas”);
Brasov – de la numele raului Brasovia, azi identificat de cei mai multi specialisti cu raul Graft/Pietrele lui Solomon, mult mai mare si mai involburat cu mult timp in urma(denumire peceneaga: bara šu – apa cenusie);
Braila – de la indo-europeanul “bhreg”, insemnand pisc vertical (cu referire la versantul Dunarii, orasul numindu-se in trecut “Piscul Brailei”);
(Bucuresti – de la stana ciobanului Bucur care, dorind sa se apare de otomani, si-a cladit o cetate si o biserica)
Buzau – cel mai probabil de la cuvantul autohton “buza”;
Caras-Severin – de la raul Caras (de la cuvantul sarbo-croat Kraš – zona calcaroasa);
Calarasi – din cuvantul calaras – corp militar auxiliar in evul mediu, in tara Romaneasca;
Cluj – din latinescul Clusium (castru medieval), nume dat de colonistii germani (Klausenburg);
Constanta – de la orasul Constanta (care a fost denumit Constantiana de imparatul bizantin Constantin cel Mare);
Covasna – din cuvantul slavon “cvaz” (acrisor, referitor la gustul apelor minerale din zona);
Dambovita – posibil dupa raul Dambovita (de la cuvantul damb);
Dolj – de la cuvantul slav “dolu” (vale);
Galati – fie de la tribul celtic al galilor, care locuiau prin aceasta zona in antichitate, fie de la regiunea Galitia;
Giurgiu – de la orasul Giurgiu, fondat de genovezi in secolul XIV pentru a controla traficul pe Dunare, numit dupa Sf. Gheorghe (San Giorgio), patronul orasului lor natal;
Gorj – de la cuvantul slav “gora” (munte) si raul Jiu (“Jiul de munte”);
Harghita – probabil din har (“deal” sau “munte” in limbile semitice si turcice);
Hunedoara – de la orasul Hunedoara, provenit din numele propriu maghiar Hunyad si vára – cetate (cetatea lui Hunyad);
Ialomita – dupa raul Ialomita, denumire de origine slavona (“ialov” – pustiu);
Iasi – posibil de la populatia sarmatica Iazygi care locuia in regiune in secolul I (in limbile sanskrita si hindi, care au origine comuna cu limba sarmaţilor, “yash” inseamna “faima”);
Ilfov – denumire de origine slavona;
Maramures – probabil compus din “mara” (origine traco-dacica: stanca) si Mures:
Mehedinti – din maghiara (méhed – prisaca, stupina; vechea stema a judetului avea reprezentate mai multe albine);
Mures – dupa raul Mures, cunoscut inca pe vremea dacilor sub numele de Maris;
Neamt – dupa orasul Piatra Neamt (“neamt” cu sensul de “german” – teutonii construind o fortificatie in zona);
Olt – dupa raul Olt, cunoscut inca pe vremea dacilor sub numele de Alutus;
Prahova – dupa raul Prahova, denumire de origine slavona (prah- cataracta de apa);
Satu Mare – de la Satmar, nume venind de la Zothmar, capetenia colonistilor germani adusi de regina Gisella in sec. al XI-lea;
Salaj – probabil din latinescul “silva” (padure);
Sibiu – de la numele raului Cibin (din latinescul Cibiensis – Cibinium);
Suceava – probabil de raul Suceava, a carui denumire vine de la arbustii de soc;
Teleorman – denumire de origine cumana (“deliorman” – “padure nebuna”);
Timis – dupa raul Timis, denumit Tibisis de romani, scriu cei de la WEBCULTURA.RO.
Tulcea – denumire compusa din “tul” (etimologie necunoscuta) si turcescul “cay” (rau, apa curgatoare);
Vaslui – nume derivat din “vas” (care in cumana este posibil sa fi insemnat “zona impadurita”) si turcescu “uj” (rau, apa curgatoare);
Valcea – fie din cuvantul slav “valk” (lup), fie din latinescul “vallicella” (vale ingusta);
Vrancea – foarte probabil de la “franc” care, in romana veche insemna “occidental”.

By: Ovidiu Cercel Tags: , , ,

Valea Regilor Traci, comoara arheologica din Bulgaria unde romanii fac pelerinaj! Adevarul despre pilda celebrului Dromihete!

In: Cultura

La sud de Dunare, in Bulgaria, se afla Valea Regilor Traci, locul presarat cu morminte trace. Dupa insemnatatea unora, acestea apartin liderilor poporului din care se trageau geto-dacii, stramosii romanilor. Cel mai apropiat de Romania este Svestari, langa Razgrad, cam in dreptul Oltenitei (Calarasi), la 50 kilometri de granita, unde se pare ca este inmormantat chiar viteazul rege get Dromihete. De la Giurgiu pana la Svestari sunt 100 kilometri.

La Svestari, la 50 kilometri de granita cu Romania, este localizat mormantul capeteniei getilor, la care romanii fac pelerinaj, scrie Adevarul.

Mormantul de secolul 3 i.Hr. de la Svestari este inclus in patrimoniul mondial UNESCO. A fost descoperit in 1982 si este o imagine relevanta a civilizatiei trace, prin picturile sale murale, cariatide pe jumatate plante, figuri fantastice pe jumatate umane, culori pastrate intocmai (ocru, maro, albastru, rosu, lila). in special cele 10 cariatide de pe zidurile centrale sunt considerate un exemplu remarcabil al culturii getice, care are influente elenistice. „Este un monument extrem de rar si foarte bine conservat, un caz in care procesul creativ a fost intrerupt“, noteaza specialistii UNESCO. „Arheologii bulgari considera acolo este mormantul lui Dromihete, cel mai veche rege get mentionat de izvoare. El a trait la sud de Dunare, in jurul anilor 300 i.Hr., secolul 4 – secolul 3. Acest tip de monument funerar, bogat in inventar si in arhitectura (ca in cazul de fata), este atribuit personajelor princiare. Mormantul de la Svestari este de inhumatie, are trei camere, cel decedat este asezat in camera principala, sotia este intr-o camera mica, iar calul preferat se afla in cea de-a treia camera“, descrie arheologul Tiberiu Potarniche de la Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie Constanta. in antichitate exista practica funerara ca sotia sa il urmeze pe sot in mormant. Arheologul aminteste ca Herodot povestea cum scitii sacrificau 100 sclavi si 100 cai atunci cand murea o capetenie. Acestia erau infipti in pari de jur imprejurul mormantului, iar peste el se ridica movila. Aceste ritualuri sunt documentate arheologic in Rusia.

Dromihete a ramas in istorie pentru capacitati exceptionale de razboinic, strateg si diplomat. Episodul care l-a consacrat in posteritate este mentionat inclusiv in lucrarea „Getica“ a lui Vasile Parvan. Arheologul Tiberiu Potarniche de la Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie Constanta. explica de ce este Dromihete un nume de referinta in istoria balcanica. „Dromihete este amintit mai ales datorita confruntarii cu regele Lisimah, fost diadoh (guvernator) al lui Alexandru cel Mare, care dupa faramitarea Imperiului Macedonean devine rege trac al odrisilor. Fiul acestuia, Agatocles, incercase sa-i supuna pe geti, dar a fost prins si desi soldatii cerusera sa fie pedepsit, Dromihete, intelept si diplomat, alege sa-l trimita inapoi, teafar si incarcat cu daruri. in loc sa priceapa mesajul lui Dromihete, Lisimah porneste o expeditie impotriva getilor, dar este infrant si prins, printr-o tactica a getilor de retragere controlata, cu parjolirea padurilor si a granelor, infometare, hartuire. Acum are loc momentul binecunoscut prin care Dromihete ramane in istorie. La sfarsitul bataliei, Lisimah, prizonier fiind, este invitat la banchet, iar pe masa i se pun cele mai alese bucate. Mancarea ii este servita in vasele sale de aur cu care mergea in expeditie. Alaturi, getii, in frunte cu regele lor Dromihete, mananca o cina frugala din vase saracacioase. Mesajul era clar: . Lisimah intelege, in sfarsit, pilda lui Dromihete si este atat de impresionat de regele get incat ii da una dintre fiice de sotie. Alianta lor se pecetluieste astfel“, detaliaza arheologul constantean.

By: Ovidiu Cercel Tags: , , , ,

Noua mandrie a Romaniei! Admisa la Scoala Superioara de Dans din Cannes la 13 ani!

In: Cultura

La varsta la care tinerii lasa tableta si televizorul si incep deja sa cunoasca celebritatea in cluburile de pe Dambovita, o tanara artista romanca devine noua mandrie nationala a Romaniei. Anca Berteanu are 13 ani si pasiunea ei este dansul. Este singura romanca admisa la Scoala Superioara de Dans din Cannes.

Mica balerina a devenit cunoscuta dupa ce a facut parte dintr-un proiect fotografic pe val in mediul virtual. Imaginile cu ea au peste 150.000 de distribuiri. Fotografiile Ancai Berteanu au aparut in publicatii din New York sau Hong Kong si au fost distribuite pe retelele de socializare de peste 150.000 de ori. Ideea proiectului a apartinut fotografului Mihai Cristian Andrei.

Mihai Cristian Andrei, fotograf: „Reactiile au venit foarte, foarte repede in primul rand din afara tarii. Asta m-a uimit, mi-au scris cei de la Huffington Post, care voiau sa faca un articol pe baza proiectului, au aparut in Franta si dupa care am aparut si in Japonia, pe un site din Japonia, ceea ce ne-a bucurat foarte tare, iar apoi a devenit cunoscut si la noi. Intai in afara si apoi si la noi.”, a explicat Mihai Cristian Andrei pentru digi24.ro.

Anca Berteanu, balerina: „Pentru mine este o placere, chiar imi place sa fiu fotografiata, nu este un chin pur si simplu e foarte usor pentru ca asta imi place si asta imi doresc sa fac in continuare.”

Gabi Berteanu, mama Ancai: „Intotdeauna le-am luat ca pe o joaca a ei si ca pe o placere a noastra de a o vedea.”

Gabi Berteanu, mama Ancai: „Oricum Mihai reuseste sa faca din ea altceva, parca e alta… nu stiu, mai frumoasa, mai matura.”

Anca Berteanu, balerina: „Eu prin balet pot sa ma exprim. Daca sunt suparata sau ceva, incep sa fac balet si imi trece si asta e modul prin care arat lumii ce simt eu.”

Anca Berteanu a fost admisa, de curand, la Scoala superioara de dans din Cannes. Este prima si singura adolescenta din Romania care va studia baletul la Cannes.

Gabi Berteanu, mama Ancai: „Ceea ce m-a bucurat foarte mult a fost ca cei de acolo au reusit sa vada in doua saptamani potentialul pe care cei de aici nu au putut sa-l vada in trei ani.”

Anca Berteanu, balerina: „Scoala este minunata, salile de balet sunt imense. Deja m-am imprietenit cu niste fete de acolo si sunt foarte dragute.”

Gabi Berteanu, mama Ancai: „Cei din Romania se feresc sa se duca spre Franta. Doar Opera din Paris ii atrage ca un magnet, dar acolo se intra foarte greu pentru ca in Franta baletul este un pic diferit. In Romania se practica metoda Vaganova, iar in Franta este metoda clasica a baletului francez si atunci un pic se schimba lucrurile. Nu e mai dificil, dar sunt schimbate pozitiile. Dupa ce ani de zile inveti anumite pozitii e foarte greu sa-ti schimbi niste automatisme. In ciuda acestui fapt ea a fost acceptata la auditii unde au fost copii din Franta, in care se practica baletul in sistemul lor de ani de zile, iar ea atunci pe loc a schimbat pozitiile.”

Gabi Berteanu, mama Ancai: „Eu am incercat, la un moment dat, cand mi-a fost mie mai greu decat ei, s-o fac sa ia alt drum si a zis fac orice, dar nu ma las de balet.”

Anca Berteanu, balerina: „In Paris mi-ar placea foarte mult, acolo imi doresc sa ajung.”

Filmul romanesc „Scurtcircuit” a castigat premiul pentru realizari artistice remarcabile la Festivalul International de Film de la Shanghai!

In: Cultura

„Scurtcircuit” / „Fault Condition”, in regia lui Catalin Saizescu, primul film romanesc selectat in competitia oficiala a Shanghai International Film Festival, a castigat, duminica, premiul pentru realizari artistice remarcabile la cea de-a XX-a editie a celebrului eveniment.

Organizatorii au acordat premiul filmului „Scurtcircuit” pentru curajul „de a atinge drame contemporane delicate si abilitatea de a combina perspective diferite asupra aceluiasi adevar”.

„Echipa ce a sustinut premiera mondiala de la Shanghai IFF tine sa multumeasca tuturor celor care au facut posibila realizarea filmului. Din delegatie au facut parte Maruca Baiasu, Manuel Nicolae, Georgiana Saizescu, Catalin Saizescu, Carmen Tripadus, Silviu Tripadus”, se mentioneaza in comunicat.

Inspirat din tragicul eveniment din august 2010, cand la Bucuresti au murit mai multi nou-nascuti prematuri in incendiul care a cuprins salonul de terapie intensiva neonatologie a maternitatii Giulesti, filmul spune povestea de dragoste a doi adolescenti, Melania si Emi, prinsi in valtoarea catastrofei.

Filmul este produs de NERV FILM si Cinemagix ID cu sprijinul CNC si urmeaza sa aiba premiera in Romania in aceasta toamna.

A cincea editie a festivalului Saptamana Haferland isi deschide portile! Peste 5000 turisti sunt asteptati sa guste traditiile sasesti!

In: Cultura

Cea de-a cincea editie a Saptamanii Haferland, cel mai mare eveniment cultural dedicat promovarii zonei sasesti din Transilvania, cuprinse intre Rupea si Sighisoara, va avea loc in perioada 9 – 14 august 2017 si asteapta peste 5000 de turisti.

Tematica editiei de anul acesta a festivalului, gastronomia locala, a fost prezentata in cadrul unei conferinte de presa sustinute la casa saseasca de la Muzeul Satului.

Avand ca slogan “Traditii sasesti in bucate de poveste!”, editia din 2017 a Saptamanii Haferland isi propune sa deschida apetitul turistilor pentru mancarea traditionala saseasca. Astfel, cei prezenti se vor putea bucura de zeci de feluri de mancare, pregatite atat de localnici din zona, cat si de chefi experimentati. Printre preparatele care vor putea fi degustate in cele 6 zile de festival se numara ciorba de borboane, supa de gaina cu taitei de casa, rulada de fasirt, lichiul sau prajitura cu rubarba.

Cea de-a cincea editie a Saptamanii Haferland va include localitatile Archita, Roades, Homorod, Viscri, Bunesti, Saschiz, Mesendorf, Rupea, Crit si Cloasterf. in cadrul festivalului, turistii romani si straini vor putea sa asiste la brunch-uri cu preparate sasesti, concerte in bisericile fortificate si nu numai, piese de teatru, proiectii de film in aer liber, demonstratii de traditii populare, precum si la traditionalul bal sasesc. in plus, cei mici vor putea participa la activitati pregatite special pentru ei, inspirate din istoria satelor sasesti.

Primele patru editii ale festivalului Saptamana Haferland au strans mii de participanti si s-au bucurat de prezenta a zeci de personalitati ale vietii culturale si sociale din Romania si din Germania.

Tot in cadrul conferintei de la Muzeul Satului a fost prezentata si expozitia „Din universul satului sasesc transilvanean – Wandsprüche: Gebet und Arbeit”, care face parte din patrimoniul Muzeului de Etnografie Brasov si care va putea fi vizitata la Muzeul National al Satului „Dimitrie Gusti” pana pe 30 septembrie 2017.

Aceasta prezinta tesaturile de perete, specifice comunitatilor sasesti, denumite si Wandsprüche, care sunt brodate cu texte emblematice, cu sens moralizator. tesaturile se aflau prinse pe peretii casei frumoase – gute Stube, in dulap, deasupra patului, pe rafturile glajerului – Gläserkasten, pe stergare dar si in camera pentru tesut sau brodat ori la bucatarie, fiind unele din cele mai reprezentative obiecte de decor ale acestei comunitati.
Organizatorii evenimentului, Fundatia Michael Schmidt, impreuna cu Fundatia Tabaluga, sustinute de Fundatia Adept, Fundatia Mihai Eminescu Trust si Asociatia Sasilor Transilvaneni in Germania, isi propun sa impulsioneze turismul in zona, nu doar pe perioada festivalului, ci pe tot parcursul anului, astfel ca initiativele de promovare nu se opresc aici, acestia organizand constant concerte, evenimente sportive si gastronomice, precum si alte activitati care ofera participantilor experiente autentice in satele sasesti din Haferland.

Regiunea saseasca din Transilvania a fost denumita „tara Ovazului” sau Haferland, intrucat localnicii obisnuiau sa cultive cu precadere ovazul, din cauza climatului mai aspru.

Editia din acest an a evenimentului beneficiaza de sprijinul partenerilor festivalului: Kaufland, Rompetrol, Automobile Bavaria, MHS Truck & BUS – in calitate de parteneri principali, Neumarkt, Transferoviar Grup, Star Transmission, Boromir, Pepsi, Aqua Carpatica, Domeniile Samburesti, Banca Transilvania, Schaeffler Romania,.

Fundatia Michael Schmidt are ca scop principal conservarea patrimoniului cultural sasesc, precum si dezvoltarea de proiecte educationale pentru promovarea limbii germane in Romania.

Ipoteza care rastoarna tot ce stiai despre istoria noastra! Romanii locuiau pe teritoriul actual al Ungariei inainte de venirea maghiarilor!

In: Cultura

La venirea triburilor maghiare in Panonnia, vechile cronici spun ca actualul teritoriu al Ungariei era locuit de slavi, bulgari si de o populatie numita „pastori ai romanilor”. O parte a istoricilor romani este convinsa ca este vorba de populatii romanesti. Cu alte cuvinte, inainte de cucerirea maghiara, Pannonia ar fi fost locuita de neamuri stra-romanesti.

In secolul al IX-lea d HR, in Europa evului intunecat sosea o noua populatie de calareti razboinici. Era vorba de razboinicii maghiari, in traducere „copiii pamantului”, neamuri fino-ugrice, venite gradual din stepele Asiei si asezandu-se catre mijlocul secolului al IX-lea impinsi mai ales de pecenegi intre raurile Nistru si Prut. Maghiarii erau condusi la acea vreme de capetenia Arpad, erau nomazi si traiau din cresterea vitelor. Erau renumiti arcasi calare, atacand din goana calului, evitand infruntarile de lunga durata si corp la corp. „Ei lupta mai ales cu sageti pe care stiu sa le arunce cu dibacie din arcurile lor de lemn.

Nu se pricep a lupta intr-o ordine de bataie sau a asedia cetati; adeseori se prefac a fugi pentru a insela pe dusman. Nu tin mult timp la lupta, astfel, daca staruinta lor in bataie ar egala furia primelor ciocniri, ar fi de neinvins. Se hranesc aproape in chipul fiarelor salbatice, cu carne cruda si cu sange”, spunea despre maghiari abatele Regino in secolul al X-lea. Aceste triburi au fost folosite de bizantini contra bulgarilor tarului Simion, in 895, cand prada cumplit Bulgaria si ii bat pe oamenii tarului in trei batalii. tarul Simion se razbuna si trimite pecenegii contra maghiarilor. Acestia din urma sunt alungati si pleaca intr-o fosta provincie a imperiului roman, numita Pannonia. Ajung aici in 896 si descopera o populatie mixta de slavi, bulgari si in special pe misteriosii „pastori ai romanilor”, transmite adevarul.

Pannonia, adica uriasa campie pe care se intinde Ungaria de astazi, in secolul al IX-lea era sub influenta regatului franc. Era organizata in cnezate si ducate slave, conduse de boemi, vasali ai francilor. Cel putin asta o arata si cronica lui Rudolf din Ems. Populatiile aflate insa pe teritoriul Pannoniei sunt descrise atat de cronicarii unguri, cat si de slavi. Astfel, la sosirea ungurilor in Pannonia, in 896 acestia gasesc aici slavi, partial bulgari si vlahi numiti „pastori ai romanilor” intinsi pe toata suprafata fostei provincii romane. Iata, de exemplu, ce spune despre populatiile din Pannonia la sosirea maghiarilor cronicarul Anonymus, un secretar al regelui Bella al II-lea dupa Constantin C. Giurascu in lucrarea sa „Gesta Hungarorum”. „Ca aceasta tara o locuiesc slavii, bulgarii si blachii, adica pastorii romanilor. Fiindca, dupa moartea lui Attila, pamantul Pannoniei romanii ii ziceau ca este pasune, fiindca turmele lor pasteau in tara Pannoniei. si cu drept cuvant se spunea ca pamantul Pannoniei ar fi pasunile romanilor, fiindca si acum romanii pasc pe mosiile Ungariei”, arata Annonymus.

Consideratia nu este singulara, fiind intalnita si la un alt cronicar ungur, Simon de Keza, dar si in cronica ruseasca a lui Nestor. „Se apucara (n.r.- ungurii) sa lupte cu valahii si cu slavii care locuiau acele tari”, se arata in respectiva cronica. tot la Anonymus, dar si in alte jurnale de calatorie medievale, se vorbeste despre „pastorii romanilor” sau de „romani” alungati de maghiari din Pannonia, Anonymus povestind o intamplare prin care o garnizoana „romana” era alungata din castrul ”Beszprem”, situat undeva in vestul Pannoniei. ”A patra zi insa au ajus la fortareta Bezprem. Atunci Usubu si Eusee, oranduindu-si armata impotriva soldatilor romani ce pazeau fortareata Bezprem, au inceput sa lupte cu indarjire”, se arata in cronica lui Anonymus. Misteriosii „romani” sau „pastori ai romanilor”, despre care se vorbea la aproape 500 de ani de la caderea Imperiului Roman de Apus, au declansat aprigi dispute in randul istoricilor.

Istoricii romani, dar si unii germani si chiar maghiari sunt de parere ca „pastorii romanilor” si „romanii” de pe teritoriul Pannoniei erau populatii stra-romanesti care convietuiau cu slavii si migrasera dupa retragerea aureliana in aceste zone mai ferite ale imperiului pana la invazia hunilor si mai apoi a avarilor. De altfel, cronicarii dau indicii. Anonymus le spune” blachi” adica „vlahi”, termen german preluat si de slavi si unguri sub forma „olahi”, atribuit populatiilor romanesti. Acelasi lucru o arata si Simon de Keza, dar mai ales cronica lui Nestor. Istoricii romani sunt ferm convinsi ca misteriosii „pastori ai romanilor din cronici” sunt valahi, iar acestia ocupau nu doar actuala Transilvanie, dar si portiuni din teritoriul Ungariei de astazi, fiind alungati de triburile maghiare. „in partea de rasarit a campiei de o parte si de alta a Tisei, ungurii au dat peste stramosii nostrii care se indeletniceau pe langa agricultura si cu cresterea vitelor. De aceea ei si sunt amintiti in cronicile unguresti ca «pastori ai romanilor»”, preciza in „Istoria romanilor”, Constantin C. Giurascu.
Gheorghe Popa Lisseanu, istoric si filolog roman, sustine chiar ca aceste comunitati romanesti au ramas o parte si dupa cucerirea maghiara a Pannoniei si continuau sa ocupe spatii intinse chiar in zona lacului Balaton. Mai mult decat atat, istoricul roman spune ca multe nume de locuri amintesc inca de comunitatile romanesti din Pannonia. Acesta descoperise in perioada interbelica, in colectia de documente a lui G Fejer, numeroase denumiri de sate, munti si ape din Ungaria medievala, mai precis in secolele X-XII, cu rezonante romanesti sau slavo-romanesti. „si ceea ce este mai extraordinar este faptul ca urme de localitati si de populatiune romaneasca se constata chiar in centrul Pannoniei, in jurul lacului Balaton”, preciza G. Popa Lisseanu intr-un articol din 27 octombrie 1930. Este vorba in special de numele de localitati Mikola, Rodusna, Culun, Capul Petri, Simighiun, Pascu, Genusara, Bab, Ursa sau Lupa. Totodata, intr-un document manastiresc din 1211 al unui asezamant monahal din Ungaria sunt pomenite nume romanesti, dupa parerea istoricului, purtate de personalul manastirii: Foca, Radu, Florian, Micu, Bob, Gelu samd. Popa Lisseanu descopera, dupa cum arata intr-un articol ulterior din acelasi an, zeci de sate romanesti ramase in Ungaria medievala si sustine ca populatiile stra-romanesti au stapanit alaturi de slavi si Pannonia, nu doar Transilvania, la momentul venirii ungurilor. Printre argumene se afla si pomenirea unui castru de catre cronicarul Anonymus, pe locul Veszpremului de mai tarziu, aparat de ”romani” contra ungurilor in secolul al X lea d. HR. „Dar, romanii din Panonnia, numiti de cronici si de celelalte izvoare istorice medievale vlahi, nu sunt pastori nomazi.

Ei sunt ostasi, ei sunt aparatori de cetati romane, fiind numiti, unii dintre ei, chiar principes si cu care maghiarii au avut sa poarte lupte inversunate. Acesti romani se gaseau peste tot locul in fosta Ungarie, atat in tinuturile Pannoniei, cat si in cele ale Daciei, si ei reprezinta continuitatea romana in apus, dupa cum daco-romanii reprezinta continuitatea romana din rasarit”, preciza Popa Lisseanu. Cat despre prezenta romanilor in Transilvania, istoricii romani spun ca nu exista dubii. De altfel, vlahii sunt pomeniti alaturi de slavi sub stapanirea lui Gelu in zona Somesului sau sub conducerea lui Menumorut pe valea Crisurilor. Totodata, vlahii lupta alaturi de bulgari, dupa cum arata tot Anonymus sub conducerea lui Glad. Aceeiasi vlahi sunt pomeninti de „Cantecul nibelungilor” sub conducerea unui duce numit Ramunc. La aceste mentiuni se adauga si acelea ale lui Jansen Enikel in secolul al XIII lea, care-i plaseaza in zona Transilvaniei, dar si cele din cronicile lui Rudolf din Ems, Ottocar de Styria sau Gotifredus din Viterbo din secolul XII.

By: Ovidiu Cercel Tags: , , ,