Tu stii istoria locului in care te-ai nascut? De unde vine denumirea fiecarui judet din Romania!

In: Cultura

Din anul 1968, teritoriul Romaniei este impartit in 41 de judete, plus municipiul Bucuresti care, desi este resedinta judetului Ilfov, este administrat separat ca municipiu cu statut de judet, care nu face parte din Ilfov, judetul inconjurator.

Tu stii de la ce vine denumirea judetului in care locuiesti?

Alba – provine de la numele orasului Alba Iulia. Mai precis de la culoarea alba a zidurilor din piatra ale cetatii medievale;
Arad – se crede ca provine de la numele cavalerului Orod, cavaler la curtea Regelui stefan I al Ungariei, care, in secolul al XI-lea a ajuns in aceasta zona;
Arges – provine de la denumirea raului Arges care, pe vremea dacilor era numit Argessos (insemnand, cel mai probabil, “stralucitor”);
Bacau – exista mai multe etimologii posibile: un conducator local numit Bako, strugurelui, care creste in vecinatatea orasului Bacau si este numit “baca” sau chiar zeul Bachus;
Bihor – unii spun ca ar proveni din sarbescul “vihor” (volbura), altii sunt de parere ca ar avea o etimologie traco-dacica, dupa numele cetatii “Biharea” (din bi – doi si haraţi – a lua, a duce), posibil cu sens de doua posesiuni;
Bistrita-Nasaud – probabil de la raul Bistrita (denumire de origine slavona – apa repede) si de la orasul Nasaud (din cuvantul german Nussdorf – Satul nucilor);
Botosani – de la un boier numit Botas (cea mai veche pecete cunoscuta pana acum a Botosaniului poarta inscriptia “Pecetea targului Botas”);
Brasov – de la numele raului Brasovia, azi identificat de cei mai multi specialisti cu raul Graft/Pietrele lui Solomon, mult mai mare si mai involburat cu mult timp in urma(denumire peceneaga: bara šu – apa cenusie);
Braila – de la indo-europeanul “bhreg”, insemnand pisc vertical (cu referire la versantul Dunarii, orasul numindu-se in trecut “Piscul Brailei”);
(Bucuresti – de la stana ciobanului Bucur care, dorind sa se apare de otomani, si-a cladit o cetate si o biserica)
Buzau – cel mai probabil de la cuvantul autohton “buza”;
Caras-Severin – de la raul Caras (de la cuvantul sarbo-croat Kraš – zona calcaroasa);
Calarasi – din cuvantul calaras – corp militar auxiliar in evul mediu, in tara Romaneasca;
Cluj – din latinescul Clusium (castru medieval), nume dat de colonistii germani (Klausenburg);
Constanta – de la orasul Constanta (care a fost denumit Constantiana de imparatul bizantin Constantin cel Mare);
Covasna – din cuvantul slavon “cvaz” (acrisor, referitor la gustul apelor minerale din zona);
Dambovita – posibil dupa raul Dambovita (de la cuvantul damb);
Dolj – de la cuvantul slav “dolu” (vale);
Galati – fie de la tribul celtic al galilor, care locuiau prin aceasta zona in antichitate, fie de la regiunea Galitia;
Giurgiu – de la orasul Giurgiu, fondat de genovezi in secolul XIV pentru a controla traficul pe Dunare, numit dupa Sf. Gheorghe (San Giorgio), patronul orasului lor natal;
Gorj – de la cuvantul slav “gora” (munte) si raul Jiu (“Jiul de munte”);
Harghita – probabil din har (“deal” sau “munte” in limbile semitice si turcice);
Hunedoara – de la orasul Hunedoara, provenit din numele propriu maghiar Hunyad si vára – cetate (cetatea lui Hunyad);
Ialomita – dupa raul Ialomita, denumire de origine slavona (“ialov” – pustiu);
Iasi – posibil de la populatia sarmatica Iazygi care locuia in regiune in secolul I (in limbile sanskrita si hindi, care au origine comuna cu limba sarmaţilor, “yash” inseamna “faima”);
Ilfov – denumire de origine slavona;
Maramures – probabil compus din “mara” (origine traco-dacica: stanca) si Mures:
Mehedinti – din maghiara (méhed – prisaca, stupina; vechea stema a judetului avea reprezentate mai multe albine);
Mures – dupa raul Mures, cunoscut inca pe vremea dacilor sub numele de Maris;
Neamt – dupa orasul Piatra Neamt (“neamt” cu sensul de “german” – teutonii construind o fortificatie in zona);
Olt – dupa raul Olt, cunoscut inca pe vremea dacilor sub numele de Alutus;
Prahova – dupa raul Prahova, denumire de origine slavona (prah- cataracta de apa);
Satu Mare – de la Satmar, nume venind de la Zothmar, capetenia colonistilor germani adusi de regina Gisella in sec. al XI-lea;
Salaj – probabil din latinescul “silva” (padure);
Sibiu – de la numele raului Cibin (din latinescul Cibiensis – Cibinium);
Suceava – probabil de raul Suceava, a carui denumire vine de la arbustii de soc;
Teleorman – denumire de origine cumana (“deliorman” – “padure nebuna”);
Timis – dupa raul Timis, denumit Tibisis de romani, scriu cei de la WEBCULTURA.RO.
Tulcea – denumire compusa din “tul” (etimologie necunoscuta) si turcescul “cay” (rau, apa curgatoare);
Vaslui – nume derivat din “vas” (care in cumana este posibil sa fi insemnat “zona impadurita”) si turcescu “uj” (rau, apa curgatoare);
Valcea – fie din cuvantul slav “valk” (lup), fie din latinescul “vallicella” (vale ingusta);
Vrancea – foarte probabil de la “franc” care, in romana veche insemna “occidental”.

By: Ovidiu Cercel Tags: , , ,

Valea Regilor Traci, comoara arheologica din Bulgaria unde romanii fac pelerinaj! Adevarul despre pilda celebrului Dromihete!

In: Cultura

La sud de Dunare, in Bulgaria, se afla Valea Regilor Traci, locul presarat cu morminte trace. Dupa insemnatatea unora, acestea apartin liderilor poporului din care se trageau geto-dacii, stramosii romanilor. Cel mai apropiat de Romania este Svestari, langa Razgrad, cam in dreptul Oltenitei (Calarasi), la 50 kilometri de granita, unde se pare ca este inmormantat chiar viteazul rege get Dromihete. De la Giurgiu pana la Svestari sunt 100 kilometri.

La Svestari, la 50 kilometri de granita cu Romania, este localizat mormantul capeteniei getilor, la care romanii fac pelerinaj, scrie Adevarul.

Mormantul de secolul 3 i.Hr. de la Svestari este inclus in patrimoniul mondial UNESCO. A fost descoperit in 1982 si este o imagine relevanta a civilizatiei trace, prin picturile sale murale, cariatide pe jumatate plante, figuri fantastice pe jumatate umane, culori pastrate intocmai (ocru, maro, albastru, rosu, lila). in special cele 10 cariatide de pe zidurile centrale sunt considerate un exemplu remarcabil al culturii getice, care are influente elenistice. „Este un monument extrem de rar si foarte bine conservat, un caz in care procesul creativ a fost intrerupt“, noteaza specialistii UNESCO. „Arheologii bulgari considera acolo este mormantul lui Dromihete, cel mai veche rege get mentionat de izvoare. El a trait la sud de Dunare, in jurul anilor 300 i.Hr., secolul 4 – secolul 3. Acest tip de monument funerar, bogat in inventar si in arhitectura (ca in cazul de fata), este atribuit personajelor princiare. Mormantul de la Svestari este de inhumatie, are trei camere, cel decedat este asezat in camera principala, sotia este intr-o camera mica, iar calul preferat se afla in cea de-a treia camera“, descrie arheologul Tiberiu Potarniche de la Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie Constanta. in antichitate exista practica funerara ca sotia sa il urmeze pe sot in mormant. Arheologul aminteste ca Herodot povestea cum scitii sacrificau 100 sclavi si 100 cai atunci cand murea o capetenie. Acestia erau infipti in pari de jur imprejurul mormantului, iar peste el se ridica movila. Aceste ritualuri sunt documentate arheologic in Rusia.

Dromihete a ramas in istorie pentru capacitati exceptionale de razboinic, strateg si diplomat. Episodul care l-a consacrat in posteritate este mentionat inclusiv in lucrarea „Getica“ a lui Vasile Parvan. Arheologul Tiberiu Potarniche de la Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie Constanta. explica de ce este Dromihete un nume de referinta in istoria balcanica. „Dromihete este amintit mai ales datorita confruntarii cu regele Lisimah, fost diadoh (guvernator) al lui Alexandru cel Mare, care dupa faramitarea Imperiului Macedonean devine rege trac al odrisilor. Fiul acestuia, Agatocles, incercase sa-i supuna pe geti, dar a fost prins si desi soldatii cerusera sa fie pedepsit, Dromihete, intelept si diplomat, alege sa-l trimita inapoi, teafar si incarcat cu daruri. in loc sa priceapa mesajul lui Dromihete, Lisimah porneste o expeditie impotriva getilor, dar este infrant si prins, printr-o tactica a getilor de retragere controlata, cu parjolirea padurilor si a granelor, infometare, hartuire. Acum are loc momentul binecunoscut prin care Dromihete ramane in istorie. La sfarsitul bataliei, Lisimah, prizonier fiind, este invitat la banchet, iar pe masa i se pun cele mai alese bucate. Mancarea ii este servita in vasele sale de aur cu care mergea in expeditie. Alaturi, getii, in frunte cu regele lor Dromihete, mananca o cina frugala din vase saracacioase. Mesajul era clar: . Lisimah intelege, in sfarsit, pilda lui Dromihete si este atat de impresionat de regele get incat ii da una dintre fiice de sotie. Alianta lor se pecetluieste astfel“, detaliaza arheologul constantean.

By: Ovidiu Cercel Tags: , , , ,

Noua mandrie a Romaniei! Admisa la Scoala Superioara de Dans din Cannes la 13 ani!

In: Cultura

La varsta la care tinerii lasa tableta si televizorul si incep deja sa cunoasca celebritatea in cluburile de pe Dambovita, o tanara artista romanca devine noua mandrie nationala a Romaniei. Anca Berteanu are 13 ani si pasiunea ei este dansul. Este singura romanca admisa la Scoala Superioara de Dans din Cannes.

Mica balerina a devenit cunoscuta dupa ce a facut parte dintr-un proiect fotografic pe val in mediul virtual. Imaginile cu ea au peste 150.000 de distribuiri. Fotografiile Ancai Berteanu au aparut in publicatii din New York sau Hong Kong si au fost distribuite pe retelele de socializare de peste 150.000 de ori. Ideea proiectului a apartinut fotografului Mihai Cristian Andrei.

Mihai Cristian Andrei, fotograf: „Reactiile au venit foarte, foarte repede in primul rand din afara tarii. Asta m-a uimit, mi-au scris cei de la Huffington Post, care voiau sa faca un articol pe baza proiectului, au aparut in Franta si dupa care am aparut si in Japonia, pe un site din Japonia, ceea ce ne-a bucurat foarte tare, iar apoi a devenit cunoscut si la noi. Intai in afara si apoi si la noi.”, a explicat Mihai Cristian Andrei pentru digi24.ro.

Anca Berteanu, balerina: „Pentru mine este o placere, chiar imi place sa fiu fotografiata, nu este un chin pur si simplu e foarte usor pentru ca asta imi place si asta imi doresc sa fac in continuare.”

Gabi Berteanu, mama Ancai: „Intotdeauna le-am luat ca pe o joaca a ei si ca pe o placere a noastra de a o vedea.”

Gabi Berteanu, mama Ancai: „Oricum Mihai reuseste sa faca din ea altceva, parca e alta… nu stiu, mai frumoasa, mai matura.”

Anca Berteanu, balerina: „Eu prin balet pot sa ma exprim. Daca sunt suparata sau ceva, incep sa fac balet si imi trece si asta e modul prin care arat lumii ce simt eu.”

Anca Berteanu a fost admisa, de curand, la Scoala superioara de dans din Cannes. Este prima si singura adolescenta din Romania care va studia baletul la Cannes.

Gabi Berteanu, mama Ancai: „Ceea ce m-a bucurat foarte mult a fost ca cei de acolo au reusit sa vada in doua saptamani potentialul pe care cei de aici nu au putut sa-l vada in trei ani.”

Anca Berteanu, balerina: „Scoala este minunata, salile de balet sunt imense. Deja m-am imprietenit cu niste fete de acolo si sunt foarte dragute.”

Gabi Berteanu, mama Ancai: „Cei din Romania se feresc sa se duca spre Franta. Doar Opera din Paris ii atrage ca un magnet, dar acolo se intra foarte greu pentru ca in Franta baletul este un pic diferit. In Romania se practica metoda Vaganova, iar in Franta este metoda clasica a baletului francez si atunci un pic se schimba lucrurile. Nu e mai dificil, dar sunt schimbate pozitiile. Dupa ce ani de zile inveti anumite pozitii e foarte greu sa-ti schimbi niste automatisme. In ciuda acestui fapt ea a fost acceptata la auditii unde au fost copii din Franta, in care se practica baletul in sistemul lor de ani de zile, iar ea atunci pe loc a schimbat pozitiile.”

Gabi Berteanu, mama Ancai: „Eu am incercat, la un moment dat, cand mi-a fost mie mai greu decat ei, s-o fac sa ia alt drum si a zis fac orice, dar nu ma las de balet.”

Anca Berteanu, balerina: „In Paris mi-ar placea foarte mult, acolo imi doresc sa ajung.”

Filmul romanesc „Scurtcircuit” a castigat premiul pentru realizari artistice remarcabile la Festivalul International de Film de la Shanghai!

In: Cultura

„Scurtcircuit” / „Fault Condition”, in regia lui Catalin Saizescu, primul film romanesc selectat in competitia oficiala a Shanghai International Film Festival, a castigat, duminica, premiul pentru realizari artistice remarcabile la cea de-a XX-a editie a celebrului eveniment.

Organizatorii au acordat premiul filmului „Scurtcircuit” pentru curajul „de a atinge drame contemporane delicate si abilitatea de a combina perspective diferite asupra aceluiasi adevar”.

„Echipa ce a sustinut premiera mondiala de la Shanghai IFF tine sa multumeasca tuturor celor care au facut posibila realizarea filmului. Din delegatie au facut parte Maruca Baiasu, Manuel Nicolae, Georgiana Saizescu, Catalin Saizescu, Carmen Tripadus, Silviu Tripadus”, se mentioneaza in comunicat.

Inspirat din tragicul eveniment din august 2010, cand la Bucuresti au murit mai multi nou-nascuti prematuri in incendiul care a cuprins salonul de terapie intensiva neonatologie a maternitatii Giulesti, filmul spune povestea de dragoste a doi adolescenti, Melania si Emi, prinsi in valtoarea catastrofei.

Filmul este produs de NERV FILM si Cinemagix ID cu sprijinul CNC si urmeaza sa aiba premiera in Romania in aceasta toamna.

A cincea editie a festivalului Saptamana Haferland isi deschide portile! Peste 5000 turisti sunt asteptati sa guste traditiile sasesti!

In: Cultura

Cea de-a cincea editie a Saptamanii Haferland, cel mai mare eveniment cultural dedicat promovarii zonei sasesti din Transilvania, cuprinse intre Rupea si Sighisoara, va avea loc in perioada 9 – 14 august 2017 si asteapta peste 5000 de turisti.

Tematica editiei de anul acesta a festivalului, gastronomia locala, a fost prezentata in cadrul unei conferinte de presa sustinute la casa saseasca de la Muzeul Satului.

Avand ca slogan “Traditii sasesti in bucate de poveste!”, editia din 2017 a Saptamanii Haferland isi propune sa deschida apetitul turistilor pentru mancarea traditionala saseasca. Astfel, cei prezenti se vor putea bucura de zeci de feluri de mancare, pregatite atat de localnici din zona, cat si de chefi experimentati. Printre preparatele care vor putea fi degustate in cele 6 zile de festival se numara ciorba de borboane, supa de gaina cu taitei de casa, rulada de fasirt, lichiul sau prajitura cu rubarba.

Cea de-a cincea editie a Saptamanii Haferland va include localitatile Archita, Roades, Homorod, Viscri, Bunesti, Saschiz, Mesendorf, Rupea, Crit si Cloasterf. in cadrul festivalului, turistii romani si straini vor putea sa asiste la brunch-uri cu preparate sasesti, concerte in bisericile fortificate si nu numai, piese de teatru, proiectii de film in aer liber, demonstratii de traditii populare, precum si la traditionalul bal sasesc. in plus, cei mici vor putea participa la activitati pregatite special pentru ei, inspirate din istoria satelor sasesti.

Primele patru editii ale festivalului Saptamana Haferland au strans mii de participanti si s-au bucurat de prezenta a zeci de personalitati ale vietii culturale si sociale din Romania si din Germania.

Tot in cadrul conferintei de la Muzeul Satului a fost prezentata si expozitia „Din universul satului sasesc transilvanean – Wandsprüche: Gebet und Arbeit”, care face parte din patrimoniul Muzeului de Etnografie Brasov si care va putea fi vizitata la Muzeul National al Satului „Dimitrie Gusti” pana pe 30 septembrie 2017.

Aceasta prezinta tesaturile de perete, specifice comunitatilor sasesti, denumite si Wandsprüche, care sunt brodate cu texte emblematice, cu sens moralizator. tesaturile se aflau prinse pe peretii casei frumoase – gute Stube, in dulap, deasupra patului, pe rafturile glajerului – Gläserkasten, pe stergare dar si in camera pentru tesut sau brodat ori la bucatarie, fiind unele din cele mai reprezentative obiecte de decor ale acestei comunitati.
Organizatorii evenimentului, Fundatia Michael Schmidt, impreuna cu Fundatia Tabaluga, sustinute de Fundatia Adept, Fundatia Mihai Eminescu Trust si Asociatia Sasilor Transilvaneni in Germania, isi propun sa impulsioneze turismul in zona, nu doar pe perioada festivalului, ci pe tot parcursul anului, astfel ca initiativele de promovare nu se opresc aici, acestia organizand constant concerte, evenimente sportive si gastronomice, precum si alte activitati care ofera participantilor experiente autentice in satele sasesti din Haferland.

Regiunea saseasca din Transilvania a fost denumita „tara Ovazului” sau Haferland, intrucat localnicii obisnuiau sa cultive cu precadere ovazul, din cauza climatului mai aspru.

Editia din acest an a evenimentului beneficiaza de sprijinul partenerilor festivalului: Kaufland, Rompetrol, Automobile Bavaria, MHS Truck & BUS – in calitate de parteneri principali, Neumarkt, Transferoviar Grup, Star Transmission, Boromir, Pepsi, Aqua Carpatica, Domeniile Samburesti, Banca Transilvania, Schaeffler Romania,.

Fundatia Michael Schmidt are ca scop principal conservarea patrimoniului cultural sasesc, precum si dezvoltarea de proiecte educationale pentru promovarea limbii germane in Romania.

Ipoteza care rastoarna tot ce stiai despre istoria noastra! Romanii locuiau pe teritoriul actual al Ungariei inainte de venirea maghiarilor!

In: Cultura

La venirea triburilor maghiare in Panonnia, vechile cronici spun ca actualul teritoriu al Ungariei era locuit de slavi, bulgari si de o populatie numita „pastori ai romanilor”. O parte a istoricilor romani este convinsa ca este vorba de populatii romanesti. Cu alte cuvinte, inainte de cucerirea maghiara, Pannonia ar fi fost locuita de neamuri stra-romanesti.

In secolul al IX-lea d HR, in Europa evului intunecat sosea o noua populatie de calareti razboinici. Era vorba de razboinicii maghiari, in traducere „copiii pamantului”, neamuri fino-ugrice, venite gradual din stepele Asiei si asezandu-se catre mijlocul secolului al IX-lea impinsi mai ales de pecenegi intre raurile Nistru si Prut. Maghiarii erau condusi la acea vreme de capetenia Arpad, erau nomazi si traiau din cresterea vitelor. Erau renumiti arcasi calare, atacand din goana calului, evitand infruntarile de lunga durata si corp la corp. „Ei lupta mai ales cu sageti pe care stiu sa le arunce cu dibacie din arcurile lor de lemn.

Nu se pricep a lupta intr-o ordine de bataie sau a asedia cetati; adeseori se prefac a fugi pentru a insela pe dusman. Nu tin mult timp la lupta, astfel, daca staruinta lor in bataie ar egala furia primelor ciocniri, ar fi de neinvins. Se hranesc aproape in chipul fiarelor salbatice, cu carne cruda si cu sange”, spunea despre maghiari abatele Regino in secolul al X-lea. Aceste triburi au fost folosite de bizantini contra bulgarilor tarului Simion, in 895, cand prada cumplit Bulgaria si ii bat pe oamenii tarului in trei batalii. tarul Simion se razbuna si trimite pecenegii contra maghiarilor. Acestia din urma sunt alungati si pleaca intr-o fosta provincie a imperiului roman, numita Pannonia. Ajung aici in 896 si descopera o populatie mixta de slavi, bulgari si in special pe misteriosii „pastori ai romanilor”, transmite adevarul.

Pannonia, adica uriasa campie pe care se intinde Ungaria de astazi, in secolul al IX-lea era sub influenta regatului franc. Era organizata in cnezate si ducate slave, conduse de boemi, vasali ai francilor. Cel putin asta o arata si cronica lui Rudolf din Ems. Populatiile aflate insa pe teritoriul Pannoniei sunt descrise atat de cronicarii unguri, cat si de slavi. Astfel, la sosirea ungurilor in Pannonia, in 896 acestia gasesc aici slavi, partial bulgari si vlahi numiti „pastori ai romanilor” intinsi pe toata suprafata fostei provincii romane. Iata, de exemplu, ce spune despre populatiile din Pannonia la sosirea maghiarilor cronicarul Anonymus, un secretar al regelui Bella al II-lea dupa Constantin C. Giurascu in lucrarea sa „Gesta Hungarorum”. „Ca aceasta tara o locuiesc slavii, bulgarii si blachii, adica pastorii romanilor. Fiindca, dupa moartea lui Attila, pamantul Pannoniei romanii ii ziceau ca este pasune, fiindca turmele lor pasteau in tara Pannoniei. si cu drept cuvant se spunea ca pamantul Pannoniei ar fi pasunile romanilor, fiindca si acum romanii pasc pe mosiile Ungariei”, arata Annonymus.

Consideratia nu este singulara, fiind intalnita si la un alt cronicar ungur, Simon de Keza, dar si in cronica ruseasca a lui Nestor. „Se apucara (n.r.- ungurii) sa lupte cu valahii si cu slavii care locuiau acele tari”, se arata in respectiva cronica. tot la Anonymus, dar si in alte jurnale de calatorie medievale, se vorbeste despre „pastorii romanilor” sau de „romani” alungati de maghiari din Pannonia, Anonymus povestind o intamplare prin care o garnizoana „romana” era alungata din castrul ”Beszprem”, situat undeva in vestul Pannoniei. ”A patra zi insa au ajus la fortareta Bezprem. Atunci Usubu si Eusee, oranduindu-si armata impotriva soldatilor romani ce pazeau fortareata Bezprem, au inceput sa lupte cu indarjire”, se arata in cronica lui Anonymus. Misteriosii „romani” sau „pastori ai romanilor”, despre care se vorbea la aproape 500 de ani de la caderea Imperiului Roman de Apus, au declansat aprigi dispute in randul istoricilor.

Istoricii romani, dar si unii germani si chiar maghiari sunt de parere ca „pastorii romanilor” si „romanii” de pe teritoriul Pannoniei erau populatii stra-romanesti care convietuiau cu slavii si migrasera dupa retragerea aureliana in aceste zone mai ferite ale imperiului pana la invazia hunilor si mai apoi a avarilor. De altfel, cronicarii dau indicii. Anonymus le spune” blachi” adica „vlahi”, termen german preluat si de slavi si unguri sub forma „olahi”, atribuit populatiilor romanesti. Acelasi lucru o arata si Simon de Keza, dar mai ales cronica lui Nestor. Istoricii romani sunt ferm convinsi ca misteriosii „pastori ai romanilor din cronici” sunt valahi, iar acestia ocupau nu doar actuala Transilvanie, dar si portiuni din teritoriul Ungariei de astazi, fiind alungati de triburile maghiare. „in partea de rasarit a campiei de o parte si de alta a Tisei, ungurii au dat peste stramosii nostrii care se indeletniceau pe langa agricultura si cu cresterea vitelor. De aceea ei si sunt amintiti in cronicile unguresti ca «pastori ai romanilor»”, preciza in „Istoria romanilor”, Constantin C. Giurascu.
Gheorghe Popa Lisseanu, istoric si filolog roman, sustine chiar ca aceste comunitati romanesti au ramas o parte si dupa cucerirea maghiara a Pannoniei si continuau sa ocupe spatii intinse chiar in zona lacului Balaton. Mai mult decat atat, istoricul roman spune ca multe nume de locuri amintesc inca de comunitatile romanesti din Pannonia. Acesta descoperise in perioada interbelica, in colectia de documente a lui G Fejer, numeroase denumiri de sate, munti si ape din Ungaria medievala, mai precis in secolele X-XII, cu rezonante romanesti sau slavo-romanesti. „si ceea ce este mai extraordinar este faptul ca urme de localitati si de populatiune romaneasca se constata chiar in centrul Pannoniei, in jurul lacului Balaton”, preciza G. Popa Lisseanu intr-un articol din 27 octombrie 1930. Este vorba in special de numele de localitati Mikola, Rodusna, Culun, Capul Petri, Simighiun, Pascu, Genusara, Bab, Ursa sau Lupa. Totodata, intr-un document manastiresc din 1211 al unui asezamant monahal din Ungaria sunt pomenite nume romanesti, dupa parerea istoricului, purtate de personalul manastirii: Foca, Radu, Florian, Micu, Bob, Gelu samd. Popa Lisseanu descopera, dupa cum arata intr-un articol ulterior din acelasi an, zeci de sate romanesti ramase in Ungaria medievala si sustine ca populatiile stra-romanesti au stapanit alaturi de slavi si Pannonia, nu doar Transilvania, la momentul venirii ungurilor. Printre argumene se afla si pomenirea unui castru de catre cronicarul Anonymus, pe locul Veszpremului de mai tarziu, aparat de ”romani” contra ungurilor in secolul al X lea d. HR. „Dar, romanii din Panonnia, numiti de cronici si de celelalte izvoare istorice medievale vlahi, nu sunt pastori nomazi.

Ei sunt ostasi, ei sunt aparatori de cetati romane, fiind numiti, unii dintre ei, chiar principes si cu care maghiarii au avut sa poarte lupte inversunate. Acesti romani se gaseau peste tot locul in fosta Ungarie, atat in tinuturile Pannoniei, cat si in cele ale Daciei, si ei reprezinta continuitatea romana in apus, dupa cum daco-romanii reprezinta continuitatea romana din rasarit”, preciza Popa Lisseanu. Cat despre prezenta romanilor in Transilvania, istoricii romani spun ca nu exista dubii. De altfel, vlahii sunt pomeniti alaturi de slavi sub stapanirea lui Gelu in zona Somesului sau sub conducerea lui Menumorut pe valea Crisurilor. Totodata, vlahii lupta alaturi de bulgari, dupa cum arata tot Anonymus sub conducerea lui Glad. Aceeiasi vlahi sunt pomeninti de „Cantecul nibelungilor” sub conducerea unui duce numit Ramunc. La aceste mentiuni se adauga si acelea ale lui Jansen Enikel in secolul al XIII lea, care-i plaseaza in zona Transilvaniei, dar si cele din cronicile lui Rudolf din Ems, Ottocar de Styria sau Gotifredus din Viterbo din secolul XII.

By: Ovidiu Cercel Tags: , , ,

Adevarul a iesit la iveala! De ce musulmanii nu consuma carne de porc!

In: Cultura

De ce musulmanii nu consuma carne de porc este probabil o intrebare pe care multi si-au pus-o. Desi majoritatea sunt de parere ca motivul ar fi ,,pentru ca porcul este un animal murdar”, cercetatorii au de fapt alte explicatii pentru acest ritual.

in vremuri indepartate, clima in care isi duceau traiul adeptii islamului si iudaismului era foarte calda, iar carnea de porc, dupa cum se stie, este unul dintre cele mai rapid perisabile produse. Cand un porc este taiat, viermii si insectele pun stapanire mai repede pe carnea acestuia, in cateva zile carnea este plina de larve.

in plus, porcul este unul animal care mananca de toate, atat resturi vegetale cat si animale, acesta mananca chiar si propriile fecale, iar porcul poate transmite omului peste 30 de boli parazitare, cea mai grava fiind trichineloza, provocata de un vierme parazit.

Prin urmare, in asemenea conditii climatice din zonele de pustiu, oamenii sufereau intoxicatii in masa cand consumau carne de porc. Credinciosii au atribuit indata o conotatie religioasa acestui fenomen: daca organismul respinge carnea, cu siguranta, acest produs are ceva necurat si diabolic, solutia fiind interzicerea!

De altfel, aproape orice tabuuri alimentare religioase pot fi explicate stiintific. De exemplu, legile Kashrut pun o interdictie privind consumul de animale salbatice (lupi, ursi, vulpi, caini), deoarece acestea sunt carnivore, prin urmare, corpul lor este plin de toxine.

Descoperirea care schimba tot ce stiai despre istoria tarii! Orasul din Romania mai vechi decat piramidele egiptene!

In: Cultura

Credeati ca, pe vremea piramidelor egiptene, pe teritoriul tarii noastre nu exista viata si, prin urmare, nici istorie? O noua descoperire senzationala spulbera aceasta realitate si scrie o fila de istorie a neamului nostru, apartinand anilor 4.200 i.Hr.

in timpul sapaturilor pentru construirea autostrazii ce leaga orasele Sibiu de Nadlac, o echipa de arheologi a descoperit un oras imens, cel mai vechi din Transilvania, mai vechi chiar decat piramidele egiptene, care au fost construite, conform specialistilor in perioada 2.630 – 2.611 i.Hr, scrie antenasatelor.ro.

Orasul ingropat in pamant din localitatea Turdas, judetul Hunedoara, se intinde pe 100 de hectare, are ziduri de aparare, cartiere, iar printre ruine au fost gasite multe vase si statuete valoroase. „Un sistem de aparare din acea vreme, pe o asa mare suprafata, nu s-a putut cerceta in Europa: costa foarte mult. Noi am avut aceasta sansa datorita autostrazii”, a declarat Sabin Adrian Luca, coordonatorul cercetarilor.

Ruinele descoperite surprind prin arhitectura lor: „case imense si ca inaltime si anvergura, cu podina suspendata”. Altfel spus, din cauza deselor inundatii care afectau perimetrul, oamenii si-au construit case suspendate, pe stalpi imensi de 6-8 metri. Inundatiile afectau insa pivnitele si vetrele care se gaseau la nivelul solului, asa ca asezarea era refacuta dupa calamitati ale naturii. S-au descoperit astfel sase orizonturi de arhitectura suprapuse, dar si un numar foarte mare de complexe arheologice: peste 3.000, in conditiile in care, in alte locuri, cateva situri abia totalizeaza impreuna 2.000 de complexe arheologice.

Situl este un adevarat sistem de fortificatii compus din 11 palisade si santuri succesive, a carui complexitate i-a impresionat si pe arheologi: „Trebuie sa ne gandim la un mare centru regional al acelui moment. Am gasit explicatia asupra numarului mare de vase si statuete de lut descoperite aici. Am gasit 60 de cuptoare pentru arderea obiectelor de mici dimensiuni si singura concluzie care se poate trage este ca aici se faceau statuetele, idolii pentru o tara. si aceasta mare asezare sacra cu caracter urban livra aceste piese, consacrate deja, spre comunitati. E singura asezare din toate cele cercetate pana acum din Europa neolitica care are un numar asa mare de cuptoare”, a mai explicat Sabin Adrian Luca.

Concert de exceptie al corului Armatei Rosii! Ansamblul Alexandrov renaste si revine in forta la Bucuresti!

In: Cultura

Ansamblul Alexandrov, Marele Cor al Armatei Rosii, revine in forta la Bucuresti, in noua sa formula, cu concertul special „The Great Revival”(Marea Renastere) pe 17 noiembrie, la Sala Palatului. Spectacolul, inchinat memoriei membrilor Corului care au pierit in accidentul aviatic de anul trecut, va prezenta un repertoriu integral rusesc.

Anul trecut, pe 25 Decembrie, chiar in ziua de Craciun, un avion militar rusesc cu 92 de persoane la bord se prabusea in Marea Neagra, in zbor spre Siria, toti cei aflati la bord pierzandu-si viata. Printre pasageri, 64 de membri ai Corului Armatei Rosii – cantareti, dansatori si membri ai orchestrei, inclusiv directorul si dirijorul Valeri Khalilov. Stirea face inconjurul lumii, iar presedintele Vladimir Putin declara ziua de 26 decembrie zi de doliu national in Rusia. O pierdere imensa pentru cultura rusa, si pentru intreaga lume.

Povestea celui mai mare si mai faimos ansamblu coral din istoria Rusiei nu se opreste insa aici. De la jumatatea anilor ’30 incoace, de cand renumele sau a depasit granitele Uniunii Sovietice, corul a numarat in permanenta aproape 300 de membri. Dupa tragicul accident, cei ramasi au fost luati cu asalt de mii de interpreti consacrati care au vrut sa contribuie la reintregirea corului (multi dintre ei renuntand la cariere solo promitatoare). Doua luni de zile au durat preselectiile tinute de Ministerul rus al Apararii. si astfel, in februarie, la Moscova, precum Pasarea Phoenix, Corul Armatei Rosii a renascut si a sustinut primul sau spectacol de dupa tragedia aviatica din ziua de Craciun.

Membrii vechi si noi, in uniforme, s-au adunat la Teatrul Armatei Ruse din Moscova, prezentand cele mai cunoscute cantece populare rusesti in fata unui public format in cea mai mare parte din militari. Ansamblul Alexandrov a sprijinit si inspirat oamenii in perioade dificile, critice, iar astazi ei insisi au nevoie de sprijijn, a afirmat adjunctul ministrului rus al Apararii inainte de spectacol. “Cei care au murit vor ramane in sufletul nostru intotdeauna, vor fi in muzica si dansul nostru. Am adus artisti extraordinar de talentati in noua formula”

Ce ramane definitoriu pentru toate spectacolele Ansamblului Alexandrov? Muzica lor reprezinta chintesenta sufletului rusesc. Acopera un repertoriu fenomenal de bogat, la un nivel neimaiantalnit de finete a interpretarii. Corul este alcatuit din trei sectii vocale, tenor, bariton si bas, dar, pe anumite pasaje muzicale, se poate diviza in pana la 8 linii vocale distincte. Instrumentele populare rusesti – donara, balalaica si acordeonul – se combina cu instrumentele de suflat din metal si lemn.

Director artistic este Gennady Sachenyuk, iar evenimentul este organizat de Asociatia Culturala Mall 4 Art. Biletele sunt disponibile la preturile de 100 lei (categoria III), 150 lei (categoria II), 200 lei (categoria I), 250 lei (categoria VIP). Pot fi cumparate online, prin eventim.ro, bilet.ro, myticket.ro si bilete.ro, si in format fizic, de la casele de bilete ale Salii Palatului, Magazinul Muzica, Libraria Mihai Eminescu, oficiile Postei Romane semnalizate Bilete.ro si din magazinele Vodafone. Presale: 20% reducere la toate categoriile de bilete pana pe 9 mai inclusiv.

Spectacolul „The Great Revival”  straluceste prin dansurile autentice si garderoba somptuoasa, impresionanta: zeci de costume lucrate cu migala si talent. Pe scena vor fi 120 de artisti, iar repertoriul, 100% rusesc, va include bijuterii muzicale precum Ochi Cernye sau Kalinka. Turneul international din acest an ii va purta nu doar in Rusia, ci si in alte tari din Europa.

Cateva repere din istoria corului Armatei Rosii

Istorie:

– in 1990, Ansamblul Alexandrov a cantat alaturi de Roger Waters, in super productia The Wall, concert care a sarbatorit caderea Zidului Berlinului. Au interpretat piesa „Bring The Boys Back Home”.

– in 1993 ansamblul a ajuns in atentia iubitorilor de muzica pop prin colaborarea cu formatia finlandeza „Leningrad Cowboys”. Ansamblul Alexandrov a sustinut, alaturi de finlandezi, un concert in Piata Senatului din Helsinki in fata unui numar impresionant de ascultatori, peste 70 000.

– in anul 2004, membrii corului au sustinut un concert de neuitat la Vatican, in fata Papei Ioan Paul al II lea.

 

 

Adevarul a iesit la iveala! De unde provine numele Romaniei!

In: Cultura

Numele de „Romania“ vine de etnonimul „roman“ si de la numele tarii Romanesti, provincia la sud de Carpati care dateaza din Evul Mediu, din secolul al XIV-lea. Istoricii spun ca numele „Romania“ era mentionat neoficial in ziarele care apareau inainte de Revolutia de la 1848.

Potrivit istoricului banatean Ioan Hategan, numele tarii noastre este strans legat de Imperiul Roman de Rasarit (sau Imperiul Bizantin). Actuala denumire a statului a aparut pentru prima oara, in aceasta forma, in secolul al XIX-lea, dar originile sunt mult mai vechi. Pasoptistii au ales acest cuvant care sa-i uneasca pe cei care se numeau oricum „romani”. „Dat fiind ca eram o tara latina, la mijlocul secolului al XIX-lea, inainte de unirea lui Cuza, Alecsandri si alti intelectuali din acea perioada au ales termenul de Romania, care vine de la vechea Romania, teritoriu al Imperiului Bizantin. Romania de astazi este singura tara neo-latina care a mai ramas din Imperiul Roman de Rasarit”, a explicat istoricul banatean Ioan Hategan, parere confirmata si de faptul ca popoarele din jur sunt in majoritate slavice, romanii fiind singurul popor din Balcani cu o limba ce are origini clare in limba latina, scrie Adevarul.

Oficial, numele de Romania a fost recunoscut in anul 1862, in cadrul primei Adunari Generale de dupa unirea Moldovei cu tara Romaneasca. „tara noastra si-a luat numele oficial la 24 ianuarie 1862, atunci cand Moldova si tara Romaneasca au format un stat unitar, prin efortul remarcabil depus de Alexandru Ioan Cuza, care la data de 5 ianuarie 1859 a fost ales domnitor al Moldovei, iar pe 24 ianuarie al aceluiasi an si al tarii Romanesti. in cadrul primei adunari de dupa Unire a fost aprobata initiativa lui Cuza ca statul roman sa preia denumirea oficiala de Romania, si care mai tarziu a fost precizata in primul articol al Constitutiei din 1 iulie 1866”, explica Grigore Ionita, profesor doctor in istorie. „Cu toate ca denumirea oficiala a fost data in anul 1862, numele a fost vehiculat in perioada de dinaintea crearii statului roman modern. Locuitorii celor doua principate au cerut in cadrul Adunarilor Ad-Hoc din 7 octombrie 1857 si 8 octombrie 1857 unirea Principatelor intr-un singur stat cu numele de Romania. insa, marile puteri europene intrunite la Conventia de la Paris, in anul 1858 au respins aceasta dorinta a romanilor. in declaratie a s-a stipulat faptul ca cele doua principate se vor numi Principatele Unite ale Moldovei si Valahiei”, conchide profesorul.

Numele de Romania este legat de cel de „roman“ (folosit initial in varianta de „ruman“) si de la denumirea statului creat de Basarab I, la sud de Carpati, „tara Romaneasca“. Istoricii specializati pe Epoca Medievala credeau ca „actul de botez al Romaniei“ sunt scrierile unor carturari italieni, sasi si greci. „La inceputul secolului al XVII-lea, carturarul raguzan (n. r. din provincia Ragusa, din Sicilia) Giacomo Luccari foloseste deja cuvantul Romania, denumind astfel tara Romaneasca. in secolul al XVIII-lea, acelasi termen este folosit de carturarul sas Martin Felmer. La 1816, carturarul grec Dimitrie Philippide scrie o Istorie a Romaniei si o Geografie a Romaniei, in greaca. Multa vreme s-a considerat ca aceste carti au constituit actul de botez al Romaniei, dar astazi medievistii descopera mereu mentiuni mai vechi ale unor termeni asemanatori precum Romaniolia“, afirma profesorul Sorin Mitu, seful catedrei de Istorie Moderna la Facultatea de Istorie si Filosofie din cadrul Universitatii Babes-Bolyai Cluj-Napoca. in ziare, dinainte de 1848. Statul de la sud de Carpati, creat de Basarab I si numit tara Romaneasca aparea, cu calitate neoficiala, in ziarele dinainte de Revolutia de la 1848 cu denumirea de „Romania“. Termenul era folosit, tot generic, si in timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, desi numele oficial al statului era Principatele Unite ale Moldovei si tarii Romanesti.

By: Ovidiu Cercel Tags: , ,