Granita Imperiului Roman de pe teritoriul Romaniei va fi scanata cu tehnologie NASA pentru introducerea in patrimonul UNESCO!

In: Stiinta, Stirile zilei

Proiect de amploare demarat de Institutul de Arheologie si Istoria Artei al Academiei Romane, filiala Cluj, pentru scanarea cu tehnologie NASA a granitei Imperiului Roman de pe teritoriul Romaniei, pentru introducerea in patrimoniul UNESCO.

Coriolan Opreanu, cercetator la Institutul de Arheologie si Istoria Artei al Academiei Romane, filiala Cluj, a declarat, luni, presei, ca se doreste obtinerea de date despre patrimoniul arheologic prin imagini din satelit si prin tehnici de scanare aeriana cu laser.

„Vom demara un proiect de scanare cu tehnologie NASA a Limes-ului roman (granita Daciei romane – n.r.) din Romania, scopul fiind adunarea de informatii de mare acuratete despre patrimoniul arheologic. Noua tehnologie ar ajuta arheologii romani sa scurteze timpul de cercetare clasica, prin sapaturi arheologice, si sa poata intocmi documentatia pentru introducerea in patrimoniu UNESCO a Limes-ului roman. Ce cauta NASA in aceasta ecuatie Este vorba despre obtinerea de date despre patrimoniul arheologic prin imagini satelitare si prin alte tehnici foarte noi de scanare aeriana cu laser si cu alte metode care se aplica de multa vreme in Vest in domeniul protectiei patrimoniului arheologic”, a spus Opreanu.

Potrivit acestuia, noua tehnologie de scanare a fost aplicata experimental de specialistii Institutului pe o suprafata de circa 10 kilometri patrati, „intr-o zona impadurita, unde monumentele nu pot fi nici macar puse pe harta pentru ca nu se vad”.

„Or, aceste mijloace moderne, aceasta scanare cu laser din aer, printr-un program special, elimina padurea din imagine si apare modelul digital al terenului, ca si cum nu ar fi arborii deasupra. Altadata, arheologii sapau zeci de ani fara sa stie unde si cand vor ajunge. Acum, cu aceste tehnici noi, vezi contururile cladirilor si, acolo unde se considera necesar, se fac sapaturi in puncte cheie care aduc lamuriri rapide. Este o mentalitate care se aplica de mult in Vestul Europei. Investesti o singura data in tehnologie si ea iti aduce foarte multa informatie”, a subliniat Coriolan Opreanu.

Proiectul de scanare initiat se refera la intreg Limes-ul roman, care porneste din Banat, de la Dunare, trece prin Transilvania, pe Valea Somesului, dupa care coboara pe raul Olt pana in Muntenia, unde ajunge, din nou, la Dunare.

„Pot fi sute, chiar mii de kilometri. Intr-o prima faza, cred ca ne vom opri doar la Transilvania si Banat”, a mai spus Opreanu.

Institutul de Arheologie si Istoria Artei al Academiei Romane, filiala Cluj, va colabora in acest proiect cu International Council of Monuments and Sites (ICOMOS), un institut din SUA, cu care se va incerca accesarea de fonduri internationale.

Douglas C. Comer, director in cadrul ICOMOS, a declarat, la randul sau, ca se doreste o comparare a Limes-ului roman din Dacia cu Limes-ul roman din Iordania, unde s-au desfasurat cercetari similare.

„Vrem sa stim cum a fost afectat Limes-ul de teren, care este foarte diferit in cele doua tari. Vrem sa stim ce resurse protejau, de exemplu apa sau terenuri agricole. Si mai este un aspect pe care oamenii se poate sa-l fi trecut cu vederea. Incepem sa ne dam seama ca functionalitatea Limes-ului nu era atat de mult ca sa ii tina pe oameni afara, ci de a proteja anumite drumuri comerciale. In Iordania era vorba despre drumurile comerciale pentru mirodenii, iar aici despre Dunare. Limes-ul nu era construit doar pentru a-i tine departe pe barbari, ci de a proteja drumurile si anumite resurse”, a afirmat Comer.

Proiectul Institutului de Arheologie si Istoria Artei al Academiei Romane, filiala Cluj, va fi coroborat cu cel inceput anul trecut de Consiliul Judetean Cluj si Muzeul National de Istorie a Transilvaniei (MNIT), de includere a Limes-ului roman din judetul Cluj in patrimoniul UNESCO, cu scopul protejarii siturilor istorice.

Consiliul Judetean Cluj anunta, in 9 iulie 2013, intr-un comunicat, ca siturile romane din judetul Cluj care apartin sistemului granitei de nord a Daciei romane sunt compuse din turnuri, fortificatii sau baraje artificiale.

„Consiliul Judetean Cluj si Muzeul National de Istorie a Transilvaniei (MNIT) au inceput demersuri pentru includerea Limes-ului roman (sistemul granitei de nord a Daciei romane – n.r.) din judetul Cluj in patrimoniul UNESCO, cu scopul protejarii siturilor istorice ale zonei. Siturile romane din judetul Cluj care apartin sistemului granitei de nord a Daciei romane, compuse din turnuri, fortificatii sau baraje artificiale si a caror reabilitare si punere in valoare se are in vedere, sunt cele de la Turda (Potaissa), Bologa (comuna Poieni), Hodisu (comuna Poieni), Negreni, Gherla si Caseiu”, se arata in documentul citat.

Reprezentantii CJ Cluj subliniau ca in cadrul unei intalniri care a avut loc la sediul institutiei, la care au participat membri ai conduceri MNIT si ai UBB, a fost prezentata detaliat situatia actuala a monumentelor care compun granita romana din restul tarilor europene, cu accent pe prezentarea istoricului si a structurii sistemului de promovare si management al frontierei romane din aceste state, in contextul apartenentei monumentului la UNESCO.

„S-a convenit asupra elaborarii documentatiei pentru inscrierea granitei romane de nord pe lista tentativa nationala, obiectivul final reprezentandu-l inscrierea monumentului in listele UNESCO, astfel incat acesta sa beneficieze de o mai buna protectie si promovare culturala si turistica”, se sublinia in comunicatul CJ Cluj.

Siturile romane din judetul Cluj care apartin sistemului granitei de nord a Daciei romane sunt Turda (Potaissa), unde a functionat un castru legionar construit dupa mijlocul secolului al doilea de catre Legiunea a V-a Macedonica, Gilau – unde exista ruinele unui castru auxiliar ocupat din prima jumatate a secolului al doilea de o trupa de cavalerie de 500 de soldati, originari din Africa, Bologa (comuna Poieni) – unde a fost un castru auxiliar ocupat consecutiv de doua trupe de infanterie, considerat una din cele mai importante fortificatii de unde porneste granita romana de nord-vest, Hodisu (comuna Poieni) – unde se afla o fortificatie de mai mici dimensiuni, care proteja turnurile romane de pe granita de vest, Negreni (comuna Negreni) – unde este o fortificatie de mai mici dimensiuni, care supraveghea valea Crisului Repede, situata in fata turnurilor de pe granita de vest, Gherla – unde a functionat un castru auxiliar ocupat de o trupa de cavalerie si Caseiu – unde era un castru auxiliar construit si ocupat de trupe de infanterie cu detasamente de cavalerie venite din Anglia de azi, una din cele mai importante fortificatii ale Daciei, cu o asezare civila aferenta si o asa-numita statie de beneficiari, una din foarte putinele atestate in Imperiul Roman.

Sursa: mediafax.ro

MAI TREBUIE SA CITESTI SI...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Name Email Website Comment

REVINO IN TOP

Share Page

Close