SRI, prima reactie dupa acuzatiile fostului colonel Daniel Dragomir: „Nu am elaborat vreodată vreun rechizitoriu”! Ce spune serviciul secret despre Binom si ofiterii acoperiti din presa!

In: Injustitia, Stirile zilei

Serviciul Roman de Informatii sustine, intr-un comunicat publicat vineri pe site-ul sau, ca nu a existat „niciun rechizitoriu scris sau elaborat de catre ofiteri” ai SRI, dupa ce Daniel Dragomir, fost membru al serviciului secret, a acuzat, la inceputul acestei saptamani, ca „ofiterii SRI faceau rechizitoriile, iar bravii procurori DNA le luau le contrasemnau si le trimiteau in instanta”.

Comunicatul SRI

Ca urmare a solicitarilor mass-media sosite in ultima vreme, Serviciul Roman de Informatii face urmatoarele precizari:

Prezenta pozitie vine ca urmare a deschiderii Serviciului catre opinia publica si in ideea transparentei asumate de conducerea SRI, si nu pentru a incuraja o polemica cu cei care lanseaza acuzatii in spatiul public.

Despre “Binom” si “camp tactic”

Referitor la colaborarea SRI-DNA, vrem sa precizam foarte clar ca SRI nu are atributii pe linia monitorizarii dosarelor penale. Are insa obligatia legala de a informa organele de urmarire penala cu privire la savarsirea unor infractiuni.

Nu exista cazuri in care SRI a monitorizat din punct de vedere operativ dosare penale aflate pe rolul instantelor de judecata, la orice nivel.

Pe de alta parte, ofiterii SRI pot efectua acte de cercetare penala doar in situatii strict determinate prin lege, respectiv in cazul infractiunilor de terorism si a infractiunilor la adresa securitatii nationale, dar numai sub supravegherea procurorului.

Ca atare, pana la decizia CCR, din martie 2016, a existat o cooperare intre ofiterii de informatii si procurori, dar ea s-a desfasurat cu stricta respectare a legislatiei in vigoare, intr-un cadru institutional statuat.

in faza de judecata, Serviciul are obligatia de a prezenta si preda instantei, la solicitarea acesteia, orice obiect sau inscris ce poate servi ca mijloc de proba, cu asigurarea pastrarii secretului de stat.

Precizam inca o data ca a existat un singur Protocol de cooperare cu PICCJ care prevedea, ca domeniu al colaborarii , activitatea de valorificare a informatiilor din domeniul prevenirii si combaterii infractiunilor contra securitatii nationale si a celor de terorism, precum si a altor infractiuni grave, asa cum erau definite in lege.

Obiectivele cooperarii erau schimbul de informatii relevante si utile, precum si asigurarea indeplinirii atributiilor ce reveneau PICCJ in vederea punerii in aplicare a mandatelor de supraveghere tehnica.

Cooperarea Serviciului cu organele judiciare reprezinta o indeplinire, de catre ambele parti, a obligatiei legale de a-si acorda reciproc sprijinul necesar in exercitarea atributiilor prevazute de lege, si nu o imixtiune in independenta justitiei sau a magistratilor.

Despre rechizitoriile procurorilor

SRI nu a determinat si nu poate determina modul de finalizare a unei anchete sau a unui proces penal.

in faza de debut a urmaririi penale, conform legislatiei , SRI este obligat sa aiba urmatorul aport:

– transmiterea de informari cu privire la savarsirea de fapte penale;

– acordarea de sprijin de specialitate la solicitarea organelor de urmarire penala, prin punerea de indata la dispozitia acestora a datelor si informatiilor detinute in legatura cu savarsirea de infractiuni.

Ca atare, va asiguram ca nu exista niciun rechizitoriu scris sau elaborat de catre ofiteri ai Serviciului Roman de Informatii.

Despre implicarea SRI in arestari:

Serviciul Roman de Informatii indeamna orice persoana care detine probe sau indicii cu privire la depasirea cadrului legal in instrumentarea unor cauze penale sa le prezinte de indata organelor de cercetare penala. Va asiguram ca Serviciul Roman de Informatii este direct interesat sa asigure respectarea Constitutiei si legilor tarii, fara a tolera nici cea mai mica abatere.

Mai mult, intotdeauna ne-am aratat disponibiltatea de a sprijini orice demers care are ca scop infaptuirea Justitiei.

in sprijinul acestor afirmatii va precizam ca exista multiple mecanisme interne de verificare si control a modului in care personalul SRI isi desfasoara activitatea si misiunile.

Conducerea SRI a instituit principiul tolerantei zero fata de orice abuz sau abatere de la lege si conduita profesionala.

Despre acoperiti in justitie, politica si presa

Personalul operativ al Serviciului Roman de Informatii isi desfasoara activitatea deschis sau acoperit, in raport cu nevoile de realizare a securitatii nationale. Serviciul respecta, in activitatea sa, principiul constitutional conform caruia judecatorii sunt independenti si se supun numai legii. (art. 124 alin 3 din Constitutie).

Astfel, SRI respecta cu strictete normele legale care stabilesc incompatibilitatile si interdictiile functiei de magistrat cu alte functii publice sau private, respectiv interdictia de a fi lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii.

Consiliul Suprem de Aparare a tarii verifica, din oficiu sau la sesizarea CSM ori a ministrului Justitiei, realitatea declaratiilor magistratilor completate anual.

Precizam foarte clar ca nu exista niciun caz de incalcare a legii de la instituirea interdictiilor, ca atare orice alta speculatie este falsa!

in privinta posibilitatii ca oameni politici sa se afle intr-o relatie operativa cu SRI si aici trebuie sa fim foarte fermi:

SRI nu intreprinde nicio actiune care sa promoveze sau sa lezeze interesele vreunui partid politic sau persoane fizice ori juridice, cu exceptia acelor actiuni ale acestora care contravin securitatii nationale.

Personalul Serviciului Roman de Informatii nu poate face parte din partide sau alte organizatii cu caracter politic ori secret si nu poate fi folosit in scopuri politice (art.36 din Legea nr.14/1992).

Concluzionand, SRI a respectat legea si nu a avut acoperiti in domeniile in care cadrul legal a instituit o asemenea interdictie.

Referitor la presa, reprezentantii SRI au afirmat public in repetate randuri ca serviciul de informatii se comporta dupa aceleasi norme ale muncii de informatii ca toate serviciile partenere, utilizand surse secrete umane, inclusiv acoperite, in toate domeniile de interes pentru siguranta nationala, cu stricta respectare a legii.
Despre folosirea mandatelor de terorism in alte scopuri

in privinta modului in care sunt executate mandatele de supraveghere pe profil de prevenire si combatere a terorismului precizam ferm ca nici o astfel de informatie nu a fost valorificata de catre DNA.

Fondul informativ strict de securitate nationala pe profil antiterorism a fost valorificat doar pe doua componente strategice majore, respectiv informarea organelor de urmarire penala, in special a DIICOT si a beneficiarilor legali abilitati sa dispuna masuri pe linia regimului strainilor in Romania din categoria declararii ca persoane indezirabile, interzicerea intrarii in tara, neacordarea vizei romane, neacordarea/retragerea cetateniei romane, neacordarea unei forme de protectie in Romania.

Despre respectarea Constitutiei

SRI este o institutie supusa controlului parlamentar, printr-o comisie dedicata activitatii sale. Am raspuns cu promptitudine si complet oricaror cereri venite din partea acesteia. Mai mult, au fost situatii in care conducerea SRI a cerut audierea in cadrul acestei comisii parlamentare pentru a clarifica eventualele nelamuriri aparute in spatiul public. in plus, fata de controlul intern si cel parlamentar, actuala conducere a SRI a elaborat si aprobat un cod de conduita etica care stabileste norme si limite foarte clare in ceea ce priveste deontologia profesionala a ofiterului de informatii. La acest moment Codul de Conduita Etica este asumat si implementat la toate nivelurile Serviciului Roman de Informatii.

Fidel misiunii asumate de a infaptui securitatea nationala, Serviciul Roman de Informatii ii asigura pe toti cetatenii Romaniei ca nu are alt tel decat acela de a apara interesele poporului roman si de a respecta Constitutia si legile tarii”.

By: Ovidiu Cercel Tags: , ,

Un roman a fost retinut pentru terorism! S-a convertit la islam si planuia atacuri cu bomba!

In: Injustitia

 

Un barbat din Roman, judetul Neamt, acuzat de terorism, a fost retinut de procurorii DIICOT, dupa ce si-a exprimat intentia de a ataca cu o bomba trupele speciale ale Ministerului Afacerilor Interne. Individul, inchis in trecut, atat in tara, cat si in Germania, se convertise la islam si se auto-radicalizase, spun anchetatorii. Ba chiar considera ca atentatele teroriste sunt un mod de rezolvare a unor probleme socio-religioase. Barbatul a fost dus in fata magistratilor cu propunere de arestare preventiva.

Ce spun procurorii

Procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism – Serviciul Teritorial Iasi au dispus retinerea pentru o perioada de 24 de ore a inculpatilor: BiRZU CRISTIAN, pentru savarsirea infractiunilor de acte de terorism, fapta prevazuta de art. 32 alin. 1 lit. b din Legea 535/2004, raportat la art. 206 alin . 1 C.p, din Legea 535/2004, initiere si constituire a unui grup infractional organizat, fals material in inscrisuri oficiale in forma continuata si trafic de migranti si PINTILIE GABRIEL, AsTEFaNOAEI CRISTIAN si MANDACHE CONSTANTIN, pentru savarsirea infractiunilor de initiere si constituire a unui grup infractional organizat si fals material in inscrisuri oficiale, in forma continuata.

in fapt s-a retinut ca inculpatul Birzu Cristian, domiciliat in Roman, judetul Neamt, cetatean roman convertit la islam si identificat cu indicatori de radicalizare, dupa ce a executat o pedeapsa privativa de libertate in regim de penitenciar in Germania si in Romania, si-a exprimat intentia de a comite atacuri cu bomba la adresa trupelor speciale ale Ministerului Afacerilor Interne care ar incerca capturarea sa in vederea reincarcerarii, acesta aflandu-se sub masura controlului judiciar intr-un dosar aflat pe rolul Curtii de Apel Bacau.

Inculpatul a fost condamnat la data de 02.02.2015 de catre Tribunalul Neamt la o pedeapsa de 5 ani de inchisoare pentru tentativa de omor, fapta ce a avut loc la data de februarie 2013, victima, un barbat de 42 de ani, fiind injunghiata in zona gatului.

in timpul executarii unei pedepse cu inchisoarea intr-un penitenciar din Germania, inculpatul a intrat in contact cu mai multi detinuti de religie musulmana, unii dintre acestia radicalizati, raliindu-se la ideologia acestora si declarandu-si sustinerea fata de atentatele teroriste ca mod de rezolvare a unor probleme socio-religioase. Desi era plasat sub control judiciar, inculpatul Birzu Cristian si-a manifestat intentia de a parasi Romania, prin orice mijloc si indiferent de consecinte, pentru a se deplasa in Germania de unde, cu sprijinul unor membri ai comunitatii musulmane, sa intre in legatura cu elemente jihadiste din Siria.

in urma probatoriului administrat in cauza s-a stabilit de asemenea existenta unui grup infractional organizat initiat in cursul anului 2017 de catre inculpatii Mandache Constantin, Astefanoaei Cristian, Pintilie Gabriel si un alt suspect, grup specializat in contrafacerea de documente si inscrisuri oficiale, respectiv carti de identitate, documente de calatorie, permise de conducere, adeverinte medicale, contracte de munca, asigurari auto, placute de inmatriculare auto, autorizatii de transport s.a. La gruparea infractionala a aderat si inculpatul Birzu Cristian care si-a manifestat in nenumarate randuri intentia de a ajuta si sustine persoane de origine musulmana sau persoane refugiate din tarile in care se desfasoara conflicte armate, de a patrunde in spatiul european, prin punerea la dispozitia acestora, contra cost, a documentelor de care acestia au nevoie, documente falsificate de catre membrii grupului infractional mentionat mai sus.

in urma cercetarilor efectuate in cauza a rezultat ca inculpatii Astefanoaei Cristian si Pintilie Gabriel se ocupau personal de falsificarea actelor iar inculpatul Mandache Constantin avea rolul de a falsifica acte si de a gasi persoane interesate de falsificarea acestora, de a prelua documentele necesare falsificarii, de a primi sumele de bani date pentru falsificare si de a remite ulterior actele fasificate.

Inculpatul Birzu Cristian a aderat la grupare in luna a anului 2017, avand rolul de a indentifica clienti interesati sa obtina acte falsificate, clienti de la care primea diferite sume de bani, acte necesare realizarii documentelor falsificate. De mentionat este faptul ca inculpatul Birzu Cristian a obtinut acte false de la membrii gruparii in scopul de a iesi ilegal din Romania in cazul in care ar fi fost condamnat definitiv la pedeapsa inchisorii.

in urma administrarii materialului probator a rezultat faptul ca, la sfarsitul lunii iulie 2017, inculpatul Birzu Cristian a identificat, prin intermediul unui prieten, un cetatean sirian care se afla pe teritoriul Marii Britanii caruia, prin intermediul membrilor gruparii infractionale, i-a efectuat un buletin de identitate romanesc pe care ulterior l-a expediat in Marea Britanie.

La data de 12.09.2017, procurorii D.I.I.C.O.T – S.T. Iasi impreuna cu ofiteri de politie judiciara din cadrul Brigazii de Combatere a Criminalitatii Organizate Iasi au efectuat 9 perchezitii domiciliare pe raza municipiilor Vaslui si Roman, ocazie cu care au fost ridicate obiecte de cult islamice, bani, 16 telefoane mobile, 14 hard-diskuri, 15 laptopuri, 15 stikuri, 4 imprimante, acte de identitate si de alta natura falsificate.

Inculpatii au fost prezentati Curtii de Apel Iasi cu propunere de arestare preventiva pentru o perioada de 30 de zile.

By: Ovidiu Cercel Tags: , ,

Sentinta revoltatoare! Cati ani de inchisoare au primit stapanii de sclavi de la Berevoesti!

In: Injustitia

 

Cinci dintre membrii grupului infractional descoperit de catre procurorii DIICOT la Berevoesti, in judetul Arges, au fost condamnati definitiv pentru infractiunea de trafic de persoane, acestia primind pedepse cuprinse intre trei ani si cinci ani si patru luni de detentie. Alte persoane acuzate de aceeasi infractiune sunt in continuare judecate intr-un alt dosar aflat pe rolul Tribunalului Arges.

Judecatorii Curtii de Apel Pitesti i-au condamnat definitiv pe cinci dintre membrii grupului infractional descoperit la Berevoesti, in judetul Arges, unde mai multi barbati si femei inruditi intre ei au exploatat mai multe persoane, intre care si minori, pe care le tineau sclave si pe care anchetatorii le-au gasit legate cu lanturi, in toamna anului trecut.

Astfel, patru barbati si o femeie au primit pedepse cuprinse intre trei ani de detentie si cinci ani si patru luni de detentie pentru infractiuni de trafic de persoane si constituirea unui grup infractional organizat. Cea mai mare pedeapsa, de cinci ani si patru luni de inchisoare, a primit-o un barbat care are antecedente penale, iar pedeapsa cea mai mica a fost aplciata unei femei fara antecedente penale.

Prin sentinta definitiva pronuntata saptamana aceasta, magistratii Curtii de Apel Pitesti au mentinut solutia data in luna martie de Tribunalul Pitesti.

Judecatorii au decis de asemenea ca trei dintre cei exploatati de catre cei cinci condamnati sa primeasca de la acestia sume de 10.000 de lei, 11.000 de lei, respectiv 15.000 de lei ca daune morale, desi au cerut daune de 200.000 de lei.

Totodata, fiecare dintre cei cinci condamnati trebuie sa plateasca 1.500 lei cheltuieli judiciare catre stat reprezintand cheltuieli de la urmarirea penala. Cu totii au fost reprezentati de-a lungul procesului de un avocat din oficiu, al carui onorariu va fi platit din fondurile speciale ale Ministerului Justitiei.

in paralel, un alt dosar in care sunt inculpati alti membri ai aceluiasi grup infractional, pentru aceleasi fapte, se judeca la Tribunalul Arges.

in luna iulie a anului trecut, procurorii DIICOT Pitesti, impreuna cu politisti de la Brigada de Combatere a Criminalitatii Organizate (BCCO) Pitesti si Craiova, au facut 40 de perchezitii in comuna Berevoesti, satul Gamacesti, din judetul Arges, pentru destructurarea mai multor grupuri infractionale organizate specializate in infractiunde trafic de persoane si trafic de minori.

Persoanele vizate in acest caz au fost inculpate sub acuzatia ca, incepand cu anul 2008 si pana in prezent, au constituit mai multe grupuri infractionale organizate structurate pe baza relatiilor de familie, care au recrutat aproximativ 40 de persoane minore si majore prin constrangere, inducere in eroare, rapire sau profitand de starea de vulnerabilitate in care se aflau acestea le-au exploatat supunandu-le la executarea de munci si indeplinirea de servicii in mod fortat.

Printre victime se numara copii, dar si persoane cu dizabilitati fizice sau psihice ori cu situatii materiale precare care au fost fortate sa munceasca sau sa practice cersetoria, „prin procedee care au adus victimele in stare de aservire si de lipsire de libertate”, arata DIICOT.

Victimele erau tinute intr-o continua stare de teroare. Exploatatorii le bateau, le amenintau, le tineau fara hrana si le supuneau unor tratamente umilitoare.

Cinci persoane, intre care doi copii, exploatate de catre membrii gruparilor din Berevoesti, judetul Arges, au fost gasite de politisti legate cu lanturi. De asemenea, in urma perchezitiilor, anchetatorii au ridicat aproape 230.000 de lei, jumatate de kilogram de aur, masini si drujbe.

Potrivit unor surse judiciare, suspectii din acest dosar, rude intre ei, isi recrutau victimele in diverse moduri. in unele situatii, ei le promiteau unor barbati ca ii angajeaza ca zilieri sau ca soferi platiti cu 100 sau 200 de lei, plus masa si cazare pentru fiecare cursa. Ulterior, acestora le erau luate actele, respectiv buletinul si permisul de conducere, si erau obligate sa faca diverse munci, dar si sa cerseasca in beneficiul exploatatorilor. Astfel, au fost identificati barbati pusi sa spele vase, rufe, sa ingrijeasca animale, sa faca gradinarit sau sa curete fecalele din spatele casei, spatiu folosit in loc de toaleta. in alte situatii, suspectii rapeau victimele de pe strada.

Sursa: News.ro.

By: Ovidiu Cercel Tags: , , ,

Se strange latul in jurul lui Dragnea! Procurorii au descins la ferma de porci a lui Dragnea jr.!

In: Injustitia

Procurorii de la Parchetul General au facut, joi dimineata, perchezitii la ferme de porci, dar si la firme de constructii si prelucrarea deseurilor. Sunt 80 de adrese la care oamenii legii fac verificari. Potrivit unor surse judiciare, printre ei s-ar regasi si ferma de porci pe care fiul sefului PSD, Liviu Dragnea, o are in comuna Salcia, judetul Teleorman.

Perchezitiile au loc in Teleorman, Calarasi, Dambovita, Arges, Brasov, Mures si Vrancea. Sunt vizate 12 firme de constructii, prelucare deseuri, dar si ferme de porci. Potrivit procurorilor Parchetului General, aceste firme sunt acuzate de evaziune fiscala si folosirea cu rea credinta a bunurilor sau a creditului societatii.

Conform surselor citate, ferma Salcia ar fi vizata in dosarul de evaziune fiscala, astfel ca acolo au avut loc perchezitii, iar administratorul fermei, Ilie Dragne, a fost dus la audieri la Politia Sectorului 1 Bucuresti. El detine 10 la suta din actiunile fermei, in timp ce Stefan Valentin Dragnea are 90 la suta.

Ferma Salcia, al carei obiect principal de activitate este cresterea porcilor, are 240 de angajati. In 2015, a inregistrat un profit de 89.265 lei la o cifră de afaceri de 39,5 milioane lei, iar anul trecut a avut afaceri de 34,2 milioane lei şi un profit net de 52.255 lei.

Din probatoriul administrat pana in prezent, in ceea ce priveste infractiunea de evaziune fiscala, a rezultat ca in contabilitatea a 12 societati comerciale care isi desfasoara activitatea in domeniile constructii, facility management, prelucrare deseuri si cresterea porcinelor, in perioada 2010-2016, in scopul sustragerii de la plata taxelor si impozitelor datorate bugetului de stat, s-au evidentiat in contabilitate cheltuieli nereale, imprejurare ce a condus la prejudicierea bugetului de stat cu suma totala de 39.873.671 lei, echivalentul a 9.079.017 euro, din care 15.815.202 lei impozit pe profit diminuat si 24.058.469 lei TVA dedus nelegal.

In vederea garantarii recuperarii prejudiciului s-au instituit masuri asiguratorii asupra unor bunuri imobile si conturi bancare. Cercetarile continua in cauza pentru lamurirea tuturor imprejurarilor de fapt si in vederea stabilirii raspunderii juridice.

By: Ovidiu Cercel Tags: , ,

Rise Project dezvaluie cine se afla in spatele campaniei anti-DNA! Ce rol joaca Liviu Dragnea!

In: Injustitia

Firma londoneza care a contribuit la victoria lui Donald Trump si la Brexit a fost adusa in Romania de fiul unuia dintre primii politicieni de rang inalt care au ajuns la puscarie pentru coruptie. Strategic Communication Laboratories (SCL Marea Britanie), firma care a castigat notorietate globala dupa ce a lucrat pentru campania pro-Brexit si pentru ca Donald Trump sa ajunga presedintele SUA, este activa si in Romania inca de acum sase ani, cand a infiintat o filiala la Baia Mare, informeaza o noua ancheta marca RISE Project.

Firma a fost adusa in Romania in 2011 de fiul lui Ioan Avram Muresan, fost ministru al Agriculturii condamnat la sapte ani de inchisoare pentru deturnare de fonduri – unul dintre primii politicieni importanti care a ajuns dupa gratii in urma campaniei anti-coruptie.

In septembrie 2011, SCL Marea Britanie a creat si a devenit actionar unic al firmei Strategic Communications Laboratories SRL, cu sediul intr-un cabinet de avocatura din centrul orasului Baia Mare. Dan Avram Sabin a fost desemnat atunci reprezentant local al SCL. Un an mai tarziu, in toamna lui 2012, tanarul a murit in Nairobi, Kenya, unde SCL desfasura o campanie de influenta pentru politicianul care avea sa devina presedintele acestei tari africane.

In 2017, un contract listat in baza de date a Ministerului Justitiei din Statele Unite a scos la iveala faptul ca SCL Marea Britanie a contractat in martie o firma de lobby din Washington, in contextul campaniei anti-coruptie din Romania.

Contractul, in valoare de 60 de mii de dolari, are printre obiective: educarea membrilor Congresului si ai administratiei americane despre probleme referitoare la coruptia din Romania, identificarea si crearea de aliante cu alte grupuri care au interese similare cu ale clientului si sprijinirea echilibrata si neutra a eforturilor anti-coruptie din Romania.

Nu se stie cine este sau cine sunt clientii romani care au angajat si platit SCL Marea Britanie pentru a incheia acest contract de lobby in Statele Unite si nici daca aceasta actiune este parte dintr-o strategie mai ampla pe care o desfasoara SCL in folosul misteriosului angajator.

La finele saptamanii trecute, controversatul general Michael Flynn, fostul consilierul principal pe probleme de securitate al presedintelui Donald Trump, a admis ca a lucrat pentru SCL, lucru pe care-l omisese in declaratiile de interese anterioare. Flynn a fost fortat sa-si dea demisia din functia de consilier, dupa ce presa a aflat ca a avut o serie de interactiuni cu reprezentanti ai guvernului rus, dar si fiindca nu a declarat sume de bani primite de la rusi sau de la afaceristi apropiati presedintelui turc Erdogan.

In ianuarie 2017, aminteste RISE Project, cu putin timp inaintea masivelor proteste anti-coruptie, presedintele PSD Liviu Dragnea, aflat in vizita in Statele Unite, a postat pe Facebook o poza cu Flynn si a spus ca a avut o discutie informala cu generalul. La acea data, Flynn avea deja legaturi de afaceri cu SCL.

Citeste tot articolul pe Rise Project.

By: Ovidiu Cercel Tags: , ,

Dan Voiculescu a fost achitat in dosarul de santaj, insa „sageata” Sorin Alexandrescu a fost condamnat la 4 ani si 6 luni de inchisoare!

In: Injustitia

Mogulul Dan Voiculescu a fost achitat miercuri in dosarul Antena Group-RCS/RDS. El era acuzat de complicitate la santaj. Sorin Alexandrescu a fost condamnat la 4 ani si 6 luni de inchisoare cu executare, iar Camelia Voiculescu a primit un an si 6 luni de inchisoare, cu suspendare. Antena Group a primit o amenda de 200.000 de lei, pentru santaj, si va fi obligata sa difuzeze de 10 ori sentinta prin Antena 1.

Sorin Alexandrescu s-a predat politistilor de la Inspectoratul Judetean Ilfov si va fi incarcerat astazi.

De asemenea, instanta a decis achitarea lui Daniel Mateescu. Aceeasi decizie a fost luata si in cazul SC Antena 3 si Intact Publishing.

in acelasi dosar, serban Pop a primit o pedeapsa de doi ani de inchisoare cu suspendare, si va presta si 80 de zile de munca in folosul comunitatii.

Fondatorul trustului Intact, Dan Voiculescu, si fiica sa Camelia au fost trimisi in judecata in 1 octombrie 2013, alaturi de directorul general Antena TV Group SA, Sorin Alexandrescu, si de fostul sef ANAF serban Pop.

Potrivit DNA, Sorin Alexandrescu este acuzat de santaj, iar Dan Voiculescu si fiica sa, de complicitate la aceasta infractiune. serban Pop, presedinte al Agentiei Nationale de Administrare Fiscala la data faptelor, avocat suspendat, este acuzat de folosire, in orice mod, de informatii ce nu sunt destinate publicitatii, ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii.

Potrivit anchetatorilor, in perioada 16 aprilie – 21 mai 2013, in calitate de director general al SC Antena TV Group SA, Sorin Alexandrescu a exercitat, in mod repetat si gradual, acte de constrângere asupra administratorului RCS&RDS Ioan Bendei, amenintându-l cu darea in vileag a unor presupuse fapte de coruptie, astfel incât sa il determine sa urmeze conduita impusa de el.

Lista neagra a persoanelor care au accesat arhiva SIPA! Recunoasteti personajele?

In: Injustitia

Ministerul Justitiei a publicat, joi, lista celor care au avut acces in arhiva SIPA dupa desfiintarea acesteia, fiind consemnate 22 de vizite.

„Cele 22 procese verbale consemneaza data vizitei, Ordinul ministrului justitiei prin care a fost permis accesul in arhiva, componenta comisiei, semnatura membrilor comisiei, precum si mentiunea „Dupa verificarea si inspectarea starii documentelor in vederea desfasurarii pe viitor a lucrarilor comisiei s-a procedat la sigilarea ferestrelor, resigilarea usilor celor doua camere precum si a usii de acces la acestea”, indicandu-se si numarul sigiliului folosit”, transmite Ministerul Justitiei.

Dupa desfiintarea arhivei, un numar de 22 de „vizite” au fost consemnate in 22 procese verbale intocmite „cu ocazia sigilarii/desigilarii spatiilor in care a fost depozitata arhiva”.

Cele 22 procese verbale consemneaza data vizitei, Ordinul ministrului justitiei prin care a fost permis accesul in arhiva, componenta comisiei, semnatura membrilor comisiei, precum si mentiunea „Dupa verificarea si inspectarea starii documentelor in vederea desfasurarii pe viitor a lucrarilor comisiei s-a procedat la sigilarea ferestrelor, resigilarea usilor celor doua camere precum si a usii de acces la acestea”, indicandu-se si numarul sigiliului folosit.

01.06.2007

Iosif Marius

Bura Vasilica

Scantei Laura-Iulia

Manzala Danut-Marian

Tiliban Nicolae

06.06.2007

Iosif Marius

Bura Vasilica

Armean Doina

Scantei Laura-Iulia

Manzala Danut-Marian

Tiliban Nicolae

14.06.2007

Iosif Marius

Bura Vasilica

Armean Doina

Istrati Andreea

Manzala Danut-Marian

Tiliban Nicolae

20.06.2007

Iosif Marius

Bura Vasilica

Armean Doina

Istrati Andreea

Scantei Lura-Iulia

Manzala Danut-Marian

Tiliban Nicolae

28.06.2007

Iosif Marius

Bura Vasilica

Scantei Lura-Iulia

Manzala Danut-Marian

Istrati Andreea

Tiliban Nicolae

05.07.2007

Iosif Marius

Bura Vasilica

Scantei Laura-Iuliana

Manzala Danut-Marian

Istrati Andreea

Tiliban Nicolae

13.07.2007

Iosif Marius

Bura Vasilica

Armean Doina

Istrati Andreea

Manzala Danut-Marian

Tiliban Nicolae

20.07.2007

Iosif Marius

Armean Doina

Manzala Danut-Marian

Tiliban Nicolae

01.08.2007

Armean Doina

Scantei Lura-Iulia

Manzala Danut-Marian

Tiliban Nicolae

31.08.2007

Iosif Marius

Scantei Lura-Iulia

Georgescu Horia

Tiliban Nicolae

07.09.2007

Bura Vasilica

Armean Doina

Georgescu Horia

Istrati Andreea

Tiliban Nicolae

14.09.2007

Bura Vasilica

Armean Doina

Istrati Andreea

Manzala Danut-Marian

Tiliban Nicolae

04.10.2007

Ungureanu Tiberiu

Popescu Marian-Cornel

Iosif Marius

Fintana Eugen-Mihai

Tiliban Nicolae

Caruntu Constantin

02.11.2007

Iosif Marius

Georgescu Horia

Istrati Andreea

Tiliban Nicolae

05.11.2007

Iosif Marius

Georgescu Horia

Istrati Andreea

Tiliban Nicolae

09.11.2007

Iosif Marius

Georgescu Horia

Bura Vasilica

Armean Doina

Istrati Andreea

Scantei Lura-Iulia

Tiliban Nicolae

28.11.2007

Iosif Marius

Georgescu Horia

Istrati Andreea

Ignuta Valentin

05.12.2007

Iosif Marius

Bura Vasilica

Georgescu Horia

Boboc Monica

Istrati Andreea

Manzala Danut-Marian

Ignuta Valentin

Ungur Florian

24.01.2008

Iosif Marius

Ungureanu Tiberiu

Popescu Marian-Cornel

Oana Iuliu-Maximilian

Radu Mihaela

Postelnicu Ionel

Tiliban Nicolae

10.04.2008

Iosif Marius

Scantei Iulia

Georgescu Horia

Raduta Cornel

Ungureanu Tiberiu

Tiliban Nicolae

22.04.2008

Iosif Marius

George David

Iulian Spinu

Tiliban Nicolae

13.12.2013

Andronache Florian-Teodor

Stef Marius

Oltenas Adrian

Tiliban Nicolae

„In conditiile legii se va proceda la desecretizarea Rapoartelor cu nr. 0097/17.04.2008 ( semnat de catre Iosif Marius, Scantei Laura Iuliana si Georgescu Horia), respectiv nr. 0096/ 17.04.2008(semnat de catre Iosif Marius, Scantei Laura Iuliana, Georgescu Horia, Boboc Monica si Manzala Dan), prin care „Comisia a identificat nereguli cu privire la evidenta, pastrarea, procesarea, multiplicarea si distrugerea informatiilor secrete de stat, in contradictie cu prevederile HG 585/2002””, mai transmite Ministerul.

In aceleasi conditii vor fi desecretizate si procesele verbale intocmite de catre comisiile din care au facut parte: Claudiu Octavian Secasiu, Marius Oprea, Cristian Danilet, Doru Dobocan, Florian Ungur, numiti prin Ordinul MJ nr.790 din 20.03.2006, Paul Dumitriu, numit prin Ordinul MJ nr. 185 din 19.01.2007 , Iosif Marius, Bura Vasilica Mihaela, Scantei Laura Iuliana, Oltean Sorin, Manzala Danut Marian, numiti prin Ordinul MJ nr. 1348 din 31.05.2007, Georgescu Horia, numit prin Ordin MJ nr.2175 din 27.08.2007, Istrati Andreea, numita prin Ordinul MJ nr. 1489 din 11.03.2007 , Scantei Laura Iuliana, numita prin Ordinul MJ nr. 1348 din 31.05.2007, Mocuta Gheorghe, Dorel Fronea, Boboc Monica, George David, Iosif Marius, Doina Armean, Manzala Danut Marian,Spanu Iulian, numiti prin Ordinul MJ nr. 1130 din 15.04.2008, Tanasescu Gabriel, Ragea Radu Constantin, Ungureanu Tiberiu Firinel, numiti prin Ordinul MJ nr. 1823 din.30.06.2008, mai anunta ministerul Justitiei.

 

SURSA: MEDIAFAX

Renumitul medic Monica Pop a ajuns in mainile procurorilor!

In: Injustitia

Renumitul medic oftalmolog Monica Pop a ajuns pe mainile procurorilor anticoruptie dupa ce s-a descoperit ca a inchiriat suprafete imobil din incinta spitalului de stat unde era manager catre o societate comerciala unde era si angajata. 

Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie – Sectia de combatere a infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie au dispus efectuarea urmaririi penale fata de suspecta POP MONICA DANIELA, manager al Spitalului Clinic de Urgente Oftalmologice – Bucuresti, sub aspectul savarsirii infractiunilor de:

– abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit in forma continuata (4 acte materiale);

– conflict de interese.
Din ordonanta intocmita de procurori au rezultat aspecte ce contureaza suspiciunea rezonabila potrivit careia:

Suspecta Monica Daniela Pop, in calitate de manager al Spitalului Clinic de Urgente Oftalmologice – Bucuresti, la datele de 13 iunie 2003, 25 octombrie 2007, 1 decembrie 2007 si 29 noiembrie 2012, a incheiat, cu incalcarea legislatiei primare, patru acte aditionale la un contract de inchiriere ce fusese incheiat anterior, cu o societate comerciala.

Concret, in exercitarea atributiilor de serviciu, suspecta a incalcat prevederile art. 14 si 16 din Legea 213/1998 raportat la art. 1 si 2 din H.G. 1069/2002.

Prelungirea contractului de inchiriere s-a facut nelegal, deoarece, pentru respectarea prevederilor din Legea 213/1998 raportat la H.G. 1069/2002, exista obligatia legala ca, incepand cu anul 2003, inchirierea spatiilor din cadrul Spitalului Clinic de Urgente Oftalmologice Bucuresti sa fie efectuata de catre Administratia Fondului Imobiliar al Unitatilor Sanitare Publice – Sector 1 si ulterior de catre Administratia Unitatilor de Invatamant Preuniversitar si Unitatilor Sanitare Publice din cadrul Consiliului Local Sector 1 Bucuresti, iar sumele de bani incasate cu titlu de chirie sa revina fie primariei Sectorului 1 (administrator), fie Primariei municipiului Bucuresti (proprietar).

Chirie mai mica decat prevede Consiliul Local Sector 1

In plus, Consiliul Local Sector 1 a stabilit un cuantum minim al chiriei pentru inchirierea de spatii pentru servicii medicale si alte activitati decat cele medicale (alimentatie publica) aflate in administrarea Administratiei Fondului Imobiliar al Unitatilor Sanitare Publice – Sector 1. In cazul de fata insa, chiria stabilita prin cele patru acte aditionale a fost sub acel prag minim.

Prin aceasta, a fost cauzata o paguba bugetului Primariei Municipiului Bucuresti si/sau bugetului Primariei Sectorului 1 Bucuresti in valoare de aproximativ 24.478 euro si, corelativ, a fost creat un folos de aceeasi valoare societatii comerciale care a inchiriat spatiul in incinta spitalului.

La data 28 noiembrie 2012, in calitate de manager al Spitalului Clinic de Urgente Oftalmologice – Bucuresti, in exercitarea atributiilor de serviciu, suspecta Monica Daniela Pop a participat, in cadrul sedintei Consiliului de Administratie al Spitalului Clinic de Oftalmologie, la luarea unei decizii privind incheierea unuia dintre actele aditionale la contractul de inchiriere, decizie prin care s-a obtinut, in mod direct, un folos patrimonial pentru o societate comerciala cu care suspecta s-a aflat in raporturi de munca. Astfel, in perioada 01.03.2007-14.01.2011, aceasta a fost angajata cu contract de munca cu norma partiala la respectiva societate comerciala. Fiind vorba de o perioada de cinci ani ce precede data incheierii documentului, sunt intrunite conditiile care definesc conflictul de interese.
Suspectei Pop Monica Daniela i s-au adus la cunostinta calitatea procesuala si acuzatiile, in conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedura penala.

 

E doar o razbunare?

„Este o razbunare a fostului ministru Vlad Voiculescu. Le-a indicat sa gaseasca ceva impotriva mea celor de la Corpul de Control. Nu e niciun fel de abuz. Am rezolutia ANI ca nu e niciun conflict de interese.

Este hartia de la ANI care demonstreaza tot. Nu e niciun abuz in serviciu. Sunt spatii in spital inchiriate pentru optica medicala. Intotdeauna am tinut cont de pretul zonei perceput de primaria de sector. Primaria ne-a cumparat un generator. mereu au fost alaturi de noi din punct de vedere material. Unul din spatiile de acolo e cesionat de primarie catre o firma. Nu are nicio legatura cu noi. Ei iau de bun ce spune orice reclamagiu de profesie. Nu am niciun fel de emotie. Nu e corect ceea ce se intampla. O sa demonstram ca nu e asa. Nu le-a convenit niciodata ca un spital nu merge bine.”, a tunat Monica Pop

sursa: stiripesurse

Dosarul Hexi Pharma, trimis in judecata! Vezi concluzia socanta a expertilor privind dezinfectantii!

In: Injustitia

Procurorii au trimis in judecata dosarul Hexi Pharma, in care firma lui Dan Condrea este acuzata de 340 de infractiuni de inselaciune, de uz de fals si de participatie improprie la infractiunea de zadarnicirea combaterii bolilor.

In dosar sunt judecati si Flori Dinu, directorul general al Hexi Pharma, precum si Mihail Leva, directorul de productie al companiei, ambii pentru fals in inscrisuri sub semnatura privata si pentru participatie improprie la infractiunea de zadarnicirea combaterii bolilor.

Statul roman a platit o avere pentru a afla cat de eficiente au fost substantele dezinfectante vandute de Hexipharma in spitalele din Romania. Sunt analize pe care Institutul Cantacuzino din Bucuresti nu putea sa le faca, asa ca oficialii au apelat la un laborator din Cehia. Iar concluziile specialistilor cehi sunt terifiante: 20 din 21 de produse analizate ar fi ineficiente in combaterea sporilor si bacteriilor.

Oficialii companiei resping insa categoric concluziile testelor facute in Cehia, afirmand ca dezinfectantii de la Hexifarma s-au folosit ani la randul in spitalele din Romania, iar testele facute ar fi fost bune.

Apropiatii directorului general al companiei sustin ca laboratorul din Cehia care pune la zid acum dezinfectantii Hexipharma este acelasi care ani la randul ar fi date avizele conforme. Totul s-ar fi schimbat dupa ce firma care patroneaza laboratorul ar fi incercat fara succes sa il convinga pe Dan Condrea sa ii vanda afacerea din Romania.

Inculpatii si faptele incriminate in dosar

Procurorii au trimis in judecata SC Hexi Pharma CO SRL pentru 340 de infractiuni de inselaciune, dintre care sapte avand consecinte deosebit de grave, pentru uz de fals (61 de acte materiale), precum si pentru participatie improprie la infractiunea de zadarnicirea combaterii bolilor, precizeaza Ministerul Public.

Totodata, Flori Dinu, director general al Hexi Pharma a fost trimis in judecata pentru fals in inscrisuri sub semnatura privata (49 de acte materiale) si pentru participatie improprie la infractiunea de zadarnicirea combaterii bolilor.

Aceleasi acuzatii ii sunt aduse si lui Mihail Leva, directorul de productie al companiei, cu mentiunea ca in cazul lui este vorba de fals in inscrisuri in cazul a 33 de acte materiale, arata stirileprotv.

Anchetatorii sustin, in rechizitoriu, ca, in perioada 1 iunie 2010 – 16 mai 2016, Hexi Pharma a indus in eroare reprezentantii a 340 de unitati sanitare „prin prezentarea ca adevarata a unor calitati mincinoase ale produselor proprii, referitoare la concentratia substantelor active si la eficienta biocida, precum si prin utilizarea de mijloace frauduloase constand in etichete si alte inscrisuri ce atesta elemente de conformitate nereale, determinandu-i in acest mod sa incheie contracte de achizitie de produse biocide si pricinuindu-le o paguba”.

Potrivit procurorilor, in intervalul 12 octombrie 2012 – 9 martie 2016, Hexi Pharma a folosit la Comisia Nationala pentru Produse Biocide 61 de inscrisuri – fise de prezentare ale produselor proprii, fise cu date de securitate si declaratii de substanta activa – in vederea obtinerii avizului de plasare pe piata a produselor, care contineau mentiuni necorespunzatoare adevarului.

„De asemenea, in intervalul 1 iunie 2010 – 16 mai 2016, prin plasarea pe piata din Romania, la cvasitotalitatea unitatilor sanitare de dimensiuni mari din tara, a unor produse biocide ineficiente sub aspect bactericid, fungicid, sporicid, micobactericid, inculpata SC Hexi Pharma Co SRL a inlesnit cu intentie nerespectarea de catre membrii personalului medical de specialitate, a masurilor privitoare la prevenirea si combaterea bolilor nosocomiale (boli infectocontagioase)”, spun anchetatorii.

Ei precizeaza ca Flori Dinu, in calitate de director general al Hexi Pharma, a asigurat, intre 2010 si 2016, plasarea pe piata a unor produse biocide ineficiente.

„Din probatoriul administrat a mai rezultat ca in intervalul 1 iunie 2010 – 16 mai 2016, inculpata Dinu Flori, in calitate de director general al persoanei juridice inculpate, a coordonat activitatea de vanzari desfasurata de catreSC Hexi Pharma Co SRL, asigurand plasarea pe piata la aproape toate unitatile sanitare de dimensiuni mari din Romania, a unor produse biocide ineficiente sub aspect bactericid, fungicid, sporicid, micobactericid, inlesnind cu intentie nerespectarea de catre membrii personalului medical de specialitate a masurilor privitoare la prevenirea si combaterea bolilor nosocomiale (boli infectocontagioase)”, arata procurorii.

Ei mai spun ca, in intervalul 4 februarie 2014 – 9 martie 2016, Flori Dinu a falsificat 49 de inscrisuri sub semnatura privata (fise de prezentare ale produselor Hexi Pharma, fise cu date de securitate si declaratii de substanta activa), folosite de societate la Comisia Nationala pentru Produse Biocide.

Documentele ar fi continut mentiuni false in privinta concentratiei de substante active si a eficientei biocide.

„Totodata, din probele administrate a reiesit faptul ca, in intervalul 14 iulie 2012 – 16 mai 2016, inculpatul Leva Mihail, in calitate de sef de productie in cadrul firmei inculpate SC Hexi Pharma Co SRL., a ajutat la plasarea pe piata din Romania, la unitatile sanitare de dimensiuni mari din tara, a unor produse biocide ineficiente sub aspect bactericid, fungicid, sporicid, micobactericid, ajutand astfel inlesnirea cu intentie a nerespectarii de catre membrii personalului medical de specialitate, a masurilor privitoare la prevenirea si combaterea bolilor nosocomiale (boli infectocontagioase)”, mai arata anchetatorii.

Procurorii spun ca, intre 4 februarie 2014 si 9 martie 2016, Mihai Leva a falsificat 33 de inscrisuri sub semnatura privata.

El ar fi semnat fisele de prezentare ale produselor Hexi Pharma si fise cu date de securitate, „din care cele 16 fise cu date de securitate le-a si intocmit, documente folosite de societatea inculpata la Comisia Nationala pentru Produse Biocide, in vederea obtinerii avizului de plasare pe piata a produselor, care contin mentiuni necorespunzatoare adevarului, sub aspectul concentratiei de substante active si al eficientei biocide”.

Potrivit rechizitoriului, produsele Hexi Pharma au fost, in perioada analizata, necorespunzatoare atat sub aspectul indicatiei din eticheta (si implicit din avizul Comisiei Nationale pentru Produse Biocide, de plasare pe piata a produsului) referitoare la concentratia de substanta activa, cat si sub aspectul eficientei biocide in conformitate cu standardele in materie.

„Probatoriul administrat in cauza a relevat ca aceasta combinatie de factori a fost nefasta pentru sistemul sanitar din Romania, in conditiile in care mentionarea in oferta comerciala a SC Hexi Pharma Co SRL a unor concentratii ridicate de substanta activa, adeseori superioare produselor similare ale concurentei, a facut posibila preferarea de catre factorii de decizie din spitale a achizitionarii acestor produse in detrimentul altora. in acest mod, utilizarea in spitale, pe o perioada indelungata, a unor produse cu actiune bactericida, fungicida, micobactericida, virucida, sporicida si tuberculocida indoielnica a creat premisa proliferarii acestor microorganisme. Pe cale de consecinta, au fost asigurate conditiile dezvoltarii rezistentei antimicrobiene, in contextul consumului exagerat si eronat de antibiotice din Romania”, se mai arata in rechizitoriu.

Procurorii precizeaza ca prezenta cauza nu deschide calea participarii, in calitate de persoane vatamate sau parti civile, a unor persoane care au contractat infectii asociate asistentei medicale, si care au reusit sa obtina confirmarea faptului ca in unitatea sanitara in care au primit ingrijiri s-ar fi folosit produse ale Hexi Pharma.

‘Prevenirea si combaterea infectiilor nosocomiale presupune un concurs de masuri, iar aceasta analiza nu este menita a demonstra o eventuala legatura de cauzalitate intre utilizarea produselor SC Hexi Pharma Co SRL si aparitia unei anumite infectii intr-un spital. in plus, microorganismele rezistente la antimicrobiene, inclusiv tipurile multirezistente, adesea responsabile de infectiile asociate asistentei medicale, sunt responsabile si de infectii la pacienti din afara spitalelor si pot fi regasite in flora bacteriana normala la indivizi sanatosi, la animale de companie si in mediul inconjurator”, mai arata anchetatorii.

Ei sustin ca din actul de sesizare a instantei a rezultat ca actiunile inculpatilor au zadarnicit in fapt combaterea bolilor infectocontagioase, determinand, in participatie improprie, nerespectarea masurilor privitoare la prevenirea si combaterea acestora de catre personalul unitatilor sanitare.

„Din probele administrate a rezultat ca, in perioada 1 iunie 2010 -16 mai 2016, inculpata SC Hexi Pharma Co SRL a produs si comercializat catre numeroase unitati sanitare 41 de produse biocide din grupa principala 1, dintre care 39 de produse, comercializate catre 340 de unitati sanitare, au fost neconforme sub aspectul concentratiei de substante active si al eficientei biocide”, precizeaza procurorii.

Anchetatorii sustin ca, spre exemplu, in urma testarii efectuate, s-a dovedit ca produsul Clorhexin A contine substantele active declarate la autorizare, insa concentratiile acestora sunt inferioare celor declarate, respectiv clorhexidina, in loc de 0,5 la suta era in proportie de 0,47 la sutp, etanol, in loc de 42 la suta concentratia era de 31,60 la sutp si propan-2-ol, in loc de 28 la suta este 16,10 la suta.

„Din perspectiva eficientei biocide, Clorhexin A a fost eficient la testarile bactericide si fungicide, insa produsul a fost ineficient pe partea de eficienta micobactericida si tuberculocida”, mai arata Parchetul instantei supreme.
Dan Condrea

Un alt exemplu dat de procurori il constituie substanta Hexio-cid, produs promovat pentru utilizare la dezinfectia si curatarea suprafetelor si echipamentelor medicale si microaeroflorei, eficient si pe Rotavirus, H1N1, Clostridium difficile, care in realitate nu contine substantele active declarate la autorizare, nefiind identificate la testarea efectuata (clorura de didecildimetilamoniu a fost identificata in concentratie de 7,95 la suta fata de 15 la suta, valoare declarata).

„Sub aspectul eficientei bactericide si fungicide, produsul Hexio-cid supus testarilor s-a dovedit a fi ineficient fungicid”, se arata in rechizitoriu.

Procurorii mentioneza ca au dispus clasarea cauzei fata de Dan Condrea, actionar la Hexi Pharma la data comiterii infractiunilor, intrucat a intervenit decesul acestuia.

Ei mai arata ca s-a dispus mentinerea masurilor asiguratorii instituite asupra mai multor bunuri ale lui Dan Condrea: terenuri, apartamente si conturi bancare.

Procurorii au propus si mentinerea masurilor asiguratorii instituite si asupra bunurilor detinute de Hexi Pharma, Flori Dinu si Mihail Leva.4

Dan Condrea, patronul Hexi Pharma, in varsta de 41 de ani, a murit in 22 mai 2016, dupa ce a intrat cu masina intr-un copac, pe un drum judetean, intre localitatile Corbeanca si Buftea.

In 12 mai 2016, Ministerul Sanatatii a recomandat suspendarea folosirii produselor Hexi Pharma, orice utilizare dupa aceasta data fiind facuta pe raspunderea managementului spitalelor.

Ministerul Sanatatii a facut publice atunci rezultatele ultimelor teste de concentratie efectuate in cazul produselor Hexi Pharma, potrivit carora substantele active au fost diluate si de 4.200 de ori fata de valoarea declarata. Produsele testate au fost prelevate din unitati sanitare din judetele Mures, Calarasi si Brasov, iar analizele au fost efectuate in cadrul laboratorului ICECHIM.

In ancheta din dosarul Hexi Pharma, procurorii au dispus sa fie ridicate documente de la 300 de spitale.

Societatea Hexi Pharma a cerut, in 14 septembrie 2016, Tribunalului Bucuresti, ridicarea controlului judiciar si implicit acces la sumele sechestrate in conturi, din moment ce la dosar a fost depusa o expertiza care ar arata ca produsele firmei au trecut testul eficacitatii, facut la Institutul de Cercetare Cantacuzino.

Potrivit acelei expertize, „aproape in totalitate produsele Hexi Pharma sunt corespunzatoare din perspectiva eficacitatii”.

Presedintele CCR a fost prins in offside! Valer Dorneanu a aratat cum inclina balanta justitiei!

In: Injustitia

Decizia prin care Curtea Constitutionala a decis existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre DNA si Guvern a fost luata dupa ce presedintele CCR, Valer Dorneanu, a refuzat administrarea unei probe esentiale: ordonanta prin care DNA a declinat dosarul catre Parchetul General. Acolo judecatorii puteau vedea ce anume ancheteaza DNA.

Curtea Constitutionala a decis luni ca ancheta declansata de DNA asupra circumstantelor in care a fost emisa ordonanta de urgenta nr. 13 ar fi declansat un conflict juridic de natura constitutionala intre Ministerul Public si Guvern, dat fiind faptul ca DNA si-ar fi arogat atributia de a verifica legalitatea si oportunitatea unui act normativ, respectiv OUG 13, cu incalcarea competentelor constitutionale ale Guvernului, Parlamentului si ale Curtii Constitutionale, arata jurnalistul Liviu Avram in Adevarul.

Verdictul a fost dat ca urmare a unei sesizari depuse de presedintele Senatului, Calin popescu Tariceanu. Dosarul penal deschis de DNA se afla in acest moment in faza „in rem”, adica a fost deschis asupra unor fapte, si nu asupra unor persoane. Aceasta faza de ancheta este insa strict secreta, deci se pune problema de unde stia Curtea Constitutionala ca DNA ancheteaza „oportunitatea si legalitatea” emiterii ordonantei.

Surse judiciare ne-au declarat ca dupa sesizarea depusa de Tariceanu, Curtea Constitutionala a solicitat de la DNA documente oficiale privitoare la ancheta. Iar DNA a transmis doua asemenea documente: denunturile care au declansat ancheta si ordonanta prin care s-a dispus deschiderea dosarului „in rem”. in ziua judecatii, presedintele Curtii Constitutionale a dat primul cuvant senatorului serban Nicolae, reprezentant al presedintelui Senatului, autorul sesizarii.

Insa inainte ca acesta sa-si inceapa pledoaria, reprezentanta Ministerului Public, procurorul Iuliana Nedelcu, a solicitat depunerea unui nou document, care sa completeze probatoriul solicitat anterior de catre CCR, si in a carui posesie intrase in dimineata respectiva.

Procurorul a mai cerut acordarea unui termen scurt, in asa fel incat partile sa studieze documentul nou depus, dar care sa se incadreze in cele 20 de zile in care Curtea trebuie sa se pronunte de la primirea sesizarii. Documentul pe care Ministerul Public dorea sa-l depuna era ordonanta prin care, in aceeasi zi, DNA a clasat una dintre infractiunile reclamate de denuntator si a declinat restul dosarului catre Parchetul General.

Din ordonanta rezulta ca, pe langa alte doua infractiuni deja denuntate si pastrate in continuare in dosar (favorizarea faptuitorului si furnizarea de date inexacte Parlamentului si Presedintelui Romaniei), procurorii mai obtinusera indicii cu privire la savarsirea altor trei fapte penale: fals intelectual, sustragerea sau distrugerea de probe, sustragerea sau distrugerea de inscrisuri.

Importanta acestei probe rezida in faptul ca, din analizarea ei, judecatorii constitutionali ar fi putut sa vada cu mai multa acuratete scopurile anchetei declansate de DNA: oportunitatea emiterii ordonantei 13 sau faptele penale care au insotit aceasta procedura. Fata de solicitarea Ministerului Public de a admite aceasta proba, presedintele CCR a dispus imediat, fara sa para ca s-ar fi consultat si cu ceilalti judecatori: „Curtea apreciaza ca nu este nevoie, avand in vedere faptul ca punctele de vedere au caracterul pe care il au si ele au fost depuse deja la dosar”. Dupa care a dat cuvantul senatorului serban Nicolae.