Renumitul medic Monica Pop a ajuns in mainile procurorilor!

In: Injustitia

Renumitul medic oftalmolog Monica Pop a ajuns pe mainile procurorilor anticoruptie dupa ce s-a descoperit ca a inchiriat suprafete imobil din incinta spitalului de stat unde era manager catre o societate comerciala unde era si angajata. 

Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie – Sectia de combatere a infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie au dispus efectuarea urmaririi penale fata de suspecta POP MONICA DANIELA, manager al Spitalului Clinic de Urgente Oftalmologice – Bucuresti, sub aspectul savarsirii infractiunilor de:

– abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit in forma continuata (4 acte materiale);

– conflict de interese.
Din ordonanta intocmita de procurori au rezultat aspecte ce contureaza suspiciunea rezonabila potrivit careia:

Suspecta Monica Daniela Pop, in calitate de manager al Spitalului Clinic de Urgente Oftalmologice – Bucuresti, la datele de 13 iunie 2003, 25 octombrie 2007, 1 decembrie 2007 si 29 noiembrie 2012, a incheiat, cu incalcarea legislatiei primare, patru acte aditionale la un contract de inchiriere ce fusese incheiat anterior, cu o societate comerciala.

Concret, in exercitarea atributiilor de serviciu, suspecta a incalcat prevederile art. 14 si 16 din Legea 213/1998 raportat la art. 1 si 2 din H.G. 1069/2002.

Prelungirea contractului de inchiriere s-a facut nelegal, deoarece, pentru respectarea prevederilor din Legea 213/1998 raportat la H.G. 1069/2002, exista obligatia legala ca, incepand cu anul 2003, inchirierea spatiilor din cadrul Spitalului Clinic de Urgente Oftalmologice Bucuresti sa fie efectuata de catre Administratia Fondului Imobiliar al Unitatilor Sanitare Publice – Sector 1 si ulterior de catre Administratia Unitatilor de Invatamant Preuniversitar si Unitatilor Sanitare Publice din cadrul Consiliului Local Sector 1 Bucuresti, iar sumele de bani incasate cu titlu de chirie sa revina fie primariei Sectorului 1 (administrator), fie Primariei municipiului Bucuresti (proprietar).

Chirie mai mica decat prevede Consiliul Local Sector 1

In plus, Consiliul Local Sector 1 a stabilit un cuantum minim al chiriei pentru inchirierea de spatii pentru servicii medicale si alte activitati decat cele medicale (alimentatie publica) aflate in administrarea Administratiei Fondului Imobiliar al Unitatilor Sanitare Publice – Sector 1. In cazul de fata insa, chiria stabilita prin cele patru acte aditionale a fost sub acel prag minim.

Prin aceasta, a fost cauzata o paguba bugetului Primariei Municipiului Bucuresti si/sau bugetului Primariei Sectorului 1 Bucuresti in valoare de aproximativ 24.478 euro si, corelativ, a fost creat un folos de aceeasi valoare societatii comerciale care a inchiriat spatiul in incinta spitalului.

La data 28 noiembrie 2012, in calitate de manager al Spitalului Clinic de Urgente Oftalmologice – Bucuresti, in exercitarea atributiilor de serviciu, suspecta Monica Daniela Pop a participat, in cadrul sedintei Consiliului de Administratie al Spitalului Clinic de Oftalmologie, la luarea unei decizii privind incheierea unuia dintre actele aditionale la contractul de inchiriere, decizie prin care s-a obtinut, in mod direct, un folos patrimonial pentru o societate comerciala cu care suspecta s-a aflat in raporturi de munca. Astfel, in perioada 01.03.2007-14.01.2011, aceasta a fost angajata cu contract de munca cu norma partiala la respectiva societate comerciala. Fiind vorba de o perioada de cinci ani ce precede data incheierii documentului, sunt intrunite conditiile care definesc conflictul de interese.
Suspectei Pop Monica Daniela i s-au adus la cunostinta calitatea procesuala si acuzatiile, in conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedura penala.

 

E doar o razbunare?

„Este o razbunare a fostului ministru Vlad Voiculescu. Le-a indicat sa gaseasca ceva impotriva mea celor de la Corpul de Control. Nu e niciun fel de abuz. Am rezolutia ANI ca nu e niciun conflict de interese.

Este hartia de la ANI care demonstreaza tot. Nu e niciun abuz in serviciu. Sunt spatii in spital inchiriate pentru optica medicala. Intotdeauna am tinut cont de pretul zonei perceput de primaria de sector. Primaria ne-a cumparat un generator. mereu au fost alaturi de noi din punct de vedere material. Unul din spatiile de acolo e cesionat de primarie catre o firma. Nu are nicio legatura cu noi. Ei iau de bun ce spune orice reclamagiu de profesie. Nu am niciun fel de emotie. Nu e corect ceea ce se intampla. O sa demonstram ca nu e asa. Nu le-a convenit niciodata ca un spital nu merge bine.”, a tunat Monica Pop

sursa: stiripesurse

Dosarul Hexi Pharma, trimis in judecata! Vezi concluzia socanta a expertilor privind dezinfectantii!

In: Injustitia

Procurorii au trimis in judecata dosarul Hexi Pharma, in care firma lui Dan Condrea este acuzata de 340 de infractiuni de inselaciune, de uz de fals si de participatie improprie la infractiunea de zadarnicirea combaterii bolilor.

In dosar sunt judecati si Flori Dinu, directorul general al Hexi Pharma, precum si Mihail Leva, directorul de productie al companiei, ambii pentru fals in inscrisuri sub semnatura privata si pentru participatie improprie la infractiunea de zadarnicirea combaterii bolilor.

Statul roman a platit o avere pentru a afla cat de eficiente au fost substantele dezinfectante vandute de Hexipharma in spitalele din Romania. Sunt analize pe care Institutul Cantacuzino din Bucuresti nu putea sa le faca, asa ca oficialii au apelat la un laborator din Cehia. Iar concluziile specialistilor cehi sunt terifiante: 20 din 21 de produse analizate ar fi ineficiente in combaterea sporilor si bacteriilor.

Oficialii companiei resping insa categoric concluziile testelor facute in Cehia, afirmand ca dezinfectantii de la Hexifarma s-au folosit ani la randul in spitalele din Romania, iar testele facute ar fi fost bune.

Apropiatii directorului general al companiei sustin ca laboratorul din Cehia care pune la zid acum dezinfectantii Hexipharma este acelasi care ani la randul ar fi date avizele conforme. Totul s-ar fi schimbat dupa ce firma care patroneaza laboratorul ar fi incercat fara succes sa il convinga pe Dan Condrea sa ii vanda afacerea din Romania.

Inculpatii si faptele incriminate in dosar

Procurorii au trimis in judecata SC Hexi Pharma CO SRL pentru 340 de infractiuni de inselaciune, dintre care sapte avand consecinte deosebit de grave, pentru uz de fals (61 de acte materiale), precum si pentru participatie improprie la infractiunea de zadarnicirea combaterii bolilor, precizeaza Ministerul Public.

Totodata, Flori Dinu, director general al Hexi Pharma a fost trimis in judecata pentru fals in inscrisuri sub semnatura privata (49 de acte materiale) si pentru participatie improprie la infractiunea de zadarnicirea combaterii bolilor.

Aceleasi acuzatii ii sunt aduse si lui Mihail Leva, directorul de productie al companiei, cu mentiunea ca in cazul lui este vorba de fals in inscrisuri in cazul a 33 de acte materiale, arata stirileprotv.

Anchetatorii sustin, in rechizitoriu, ca, in perioada 1 iunie 2010 – 16 mai 2016, Hexi Pharma a indus in eroare reprezentantii a 340 de unitati sanitare „prin prezentarea ca adevarata a unor calitati mincinoase ale produselor proprii, referitoare la concentratia substantelor active si la eficienta biocida, precum si prin utilizarea de mijloace frauduloase constand in etichete si alte inscrisuri ce atesta elemente de conformitate nereale, determinandu-i in acest mod sa incheie contracte de achizitie de produse biocide si pricinuindu-le o paguba”.

Potrivit procurorilor, in intervalul 12 octombrie 2012 – 9 martie 2016, Hexi Pharma a folosit la Comisia Nationala pentru Produse Biocide 61 de inscrisuri – fise de prezentare ale produselor proprii, fise cu date de securitate si declaratii de substanta activa – in vederea obtinerii avizului de plasare pe piata a produselor, care contineau mentiuni necorespunzatoare adevarului.

„De asemenea, in intervalul 1 iunie 2010 – 16 mai 2016, prin plasarea pe piata din Romania, la cvasitotalitatea unitatilor sanitare de dimensiuni mari din tara, a unor produse biocide ineficiente sub aspect bactericid, fungicid, sporicid, micobactericid, inculpata SC Hexi Pharma Co SRL a inlesnit cu intentie nerespectarea de catre membrii personalului medical de specialitate, a masurilor privitoare la prevenirea si combaterea bolilor nosocomiale (boli infectocontagioase)”, spun anchetatorii.

Ei precizeaza ca Flori Dinu, in calitate de director general al Hexi Pharma, a asigurat, intre 2010 si 2016, plasarea pe piata a unor produse biocide ineficiente.

„Din probatoriul administrat a mai rezultat ca in intervalul 1 iunie 2010 – 16 mai 2016, inculpata Dinu Flori, in calitate de director general al persoanei juridice inculpate, a coordonat activitatea de vanzari desfasurata de catreSC Hexi Pharma Co SRL, asigurand plasarea pe piata la aproape toate unitatile sanitare de dimensiuni mari din Romania, a unor produse biocide ineficiente sub aspect bactericid, fungicid, sporicid, micobactericid, inlesnind cu intentie nerespectarea de catre membrii personalului medical de specialitate a masurilor privitoare la prevenirea si combaterea bolilor nosocomiale (boli infectocontagioase)”, arata procurorii.

Ei mai spun ca, in intervalul 4 februarie 2014 – 9 martie 2016, Flori Dinu a falsificat 49 de inscrisuri sub semnatura privata (fise de prezentare ale produselor Hexi Pharma, fise cu date de securitate si declaratii de substanta activa), folosite de societate la Comisia Nationala pentru Produse Biocide.

Documentele ar fi continut mentiuni false in privinta concentratiei de substante active si a eficientei biocide.

„Totodata, din probele administrate a reiesit faptul ca, in intervalul 14 iulie 2012 – 16 mai 2016, inculpatul Leva Mihail, in calitate de sef de productie in cadrul firmei inculpate SC Hexi Pharma Co SRL., a ajutat la plasarea pe piata din Romania, la unitatile sanitare de dimensiuni mari din tara, a unor produse biocide ineficiente sub aspect bactericid, fungicid, sporicid, micobactericid, ajutand astfel inlesnirea cu intentie a nerespectarii de catre membrii personalului medical de specialitate, a masurilor privitoare la prevenirea si combaterea bolilor nosocomiale (boli infectocontagioase)”, mai arata anchetatorii.

Procurorii spun ca, intre 4 februarie 2014 si 9 martie 2016, Mihai Leva a falsificat 33 de inscrisuri sub semnatura privata.

El ar fi semnat fisele de prezentare ale produselor Hexi Pharma si fise cu date de securitate, „din care cele 16 fise cu date de securitate le-a si intocmit, documente folosite de societatea inculpata la Comisia Nationala pentru Produse Biocide, in vederea obtinerii avizului de plasare pe piata a produselor, care contin mentiuni necorespunzatoare adevarului, sub aspectul concentratiei de substante active si al eficientei biocide”.

Potrivit rechizitoriului, produsele Hexi Pharma au fost, in perioada analizata, necorespunzatoare atat sub aspectul indicatiei din eticheta (si implicit din avizul Comisiei Nationale pentru Produse Biocide, de plasare pe piata a produsului) referitoare la concentratia de substanta activa, cat si sub aspectul eficientei biocide in conformitate cu standardele in materie.

„Probatoriul administrat in cauza a relevat ca aceasta combinatie de factori a fost nefasta pentru sistemul sanitar din Romania, in conditiile in care mentionarea in oferta comerciala a SC Hexi Pharma Co SRL a unor concentratii ridicate de substanta activa, adeseori superioare produselor similare ale concurentei, a facut posibila preferarea de catre factorii de decizie din spitale a achizitionarii acestor produse in detrimentul altora. in acest mod, utilizarea in spitale, pe o perioada indelungata, a unor produse cu actiune bactericida, fungicida, micobactericida, virucida, sporicida si tuberculocida indoielnica a creat premisa proliferarii acestor microorganisme. Pe cale de consecinta, au fost asigurate conditiile dezvoltarii rezistentei antimicrobiene, in contextul consumului exagerat si eronat de antibiotice din Romania”, se mai arata in rechizitoriu.

Procurorii precizeaza ca prezenta cauza nu deschide calea participarii, in calitate de persoane vatamate sau parti civile, a unor persoane care au contractat infectii asociate asistentei medicale, si care au reusit sa obtina confirmarea faptului ca in unitatea sanitara in care au primit ingrijiri s-ar fi folosit produse ale Hexi Pharma.

‘Prevenirea si combaterea infectiilor nosocomiale presupune un concurs de masuri, iar aceasta analiza nu este menita a demonstra o eventuala legatura de cauzalitate intre utilizarea produselor SC Hexi Pharma Co SRL si aparitia unei anumite infectii intr-un spital. in plus, microorganismele rezistente la antimicrobiene, inclusiv tipurile multirezistente, adesea responsabile de infectiile asociate asistentei medicale, sunt responsabile si de infectii la pacienti din afara spitalelor si pot fi regasite in flora bacteriana normala la indivizi sanatosi, la animale de companie si in mediul inconjurator”, mai arata anchetatorii.

Ei sustin ca din actul de sesizare a instantei a rezultat ca actiunile inculpatilor au zadarnicit in fapt combaterea bolilor infectocontagioase, determinand, in participatie improprie, nerespectarea masurilor privitoare la prevenirea si combaterea acestora de catre personalul unitatilor sanitare.

„Din probele administrate a rezultat ca, in perioada 1 iunie 2010 -16 mai 2016, inculpata SC Hexi Pharma Co SRL a produs si comercializat catre numeroase unitati sanitare 41 de produse biocide din grupa principala 1, dintre care 39 de produse, comercializate catre 340 de unitati sanitare, au fost neconforme sub aspectul concentratiei de substante active si al eficientei biocide”, precizeaza procurorii.

Anchetatorii sustin ca, spre exemplu, in urma testarii efectuate, s-a dovedit ca produsul Clorhexin A contine substantele active declarate la autorizare, insa concentratiile acestora sunt inferioare celor declarate, respectiv clorhexidina, in loc de 0,5 la suta era in proportie de 0,47 la sutp, etanol, in loc de 42 la suta concentratia era de 31,60 la sutp si propan-2-ol, in loc de 28 la suta este 16,10 la suta.

„Din perspectiva eficientei biocide, Clorhexin A a fost eficient la testarile bactericide si fungicide, insa produsul a fost ineficient pe partea de eficienta micobactericida si tuberculocida”, mai arata Parchetul instantei supreme.
Dan Condrea

Un alt exemplu dat de procurori il constituie substanta Hexio-cid, produs promovat pentru utilizare la dezinfectia si curatarea suprafetelor si echipamentelor medicale si microaeroflorei, eficient si pe Rotavirus, H1N1, Clostridium difficile, care in realitate nu contine substantele active declarate la autorizare, nefiind identificate la testarea efectuata (clorura de didecildimetilamoniu a fost identificata in concentratie de 7,95 la suta fata de 15 la suta, valoare declarata).

„Sub aspectul eficientei bactericide si fungicide, produsul Hexio-cid supus testarilor s-a dovedit a fi ineficient fungicid”, se arata in rechizitoriu.

Procurorii mentioneza ca au dispus clasarea cauzei fata de Dan Condrea, actionar la Hexi Pharma la data comiterii infractiunilor, intrucat a intervenit decesul acestuia.

Ei mai arata ca s-a dispus mentinerea masurilor asiguratorii instituite asupra mai multor bunuri ale lui Dan Condrea: terenuri, apartamente si conturi bancare.

Procurorii au propus si mentinerea masurilor asiguratorii instituite si asupra bunurilor detinute de Hexi Pharma, Flori Dinu si Mihail Leva.4

Dan Condrea, patronul Hexi Pharma, in varsta de 41 de ani, a murit in 22 mai 2016, dupa ce a intrat cu masina intr-un copac, pe un drum judetean, intre localitatile Corbeanca si Buftea.

In 12 mai 2016, Ministerul Sanatatii a recomandat suspendarea folosirii produselor Hexi Pharma, orice utilizare dupa aceasta data fiind facuta pe raspunderea managementului spitalelor.

Ministerul Sanatatii a facut publice atunci rezultatele ultimelor teste de concentratie efectuate in cazul produselor Hexi Pharma, potrivit carora substantele active au fost diluate si de 4.200 de ori fata de valoarea declarata. Produsele testate au fost prelevate din unitati sanitare din judetele Mures, Calarasi si Brasov, iar analizele au fost efectuate in cadrul laboratorului ICECHIM.

In ancheta din dosarul Hexi Pharma, procurorii au dispus sa fie ridicate documente de la 300 de spitale.

Societatea Hexi Pharma a cerut, in 14 septembrie 2016, Tribunalului Bucuresti, ridicarea controlului judiciar si implicit acces la sumele sechestrate in conturi, din moment ce la dosar a fost depusa o expertiza care ar arata ca produsele firmei au trecut testul eficacitatii, facut la Institutul de Cercetare Cantacuzino.

Potrivit acelei expertize, „aproape in totalitate produsele Hexi Pharma sunt corespunzatoare din perspectiva eficacitatii”.

Presedintele CCR a fost prins in offside! Valer Dorneanu a aratat cum inclina balanta justitiei!

In: Injustitia

Decizia prin care Curtea Constitutionala a decis existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre DNA si Guvern a fost luata dupa ce presedintele CCR, Valer Dorneanu, a refuzat administrarea unei probe esentiale: ordonanta prin care DNA a declinat dosarul catre Parchetul General. Acolo judecatorii puteau vedea ce anume ancheteaza DNA.

Curtea Constitutionala a decis luni ca ancheta declansata de DNA asupra circumstantelor in care a fost emisa ordonanta de urgenta nr. 13 ar fi declansat un conflict juridic de natura constitutionala intre Ministerul Public si Guvern, dat fiind faptul ca DNA si-ar fi arogat atributia de a verifica legalitatea si oportunitatea unui act normativ, respectiv OUG 13, cu incalcarea competentelor constitutionale ale Guvernului, Parlamentului si ale Curtii Constitutionale, arata jurnalistul Liviu Avram in Adevarul.

Verdictul a fost dat ca urmare a unei sesizari depuse de presedintele Senatului, Calin popescu Tariceanu. Dosarul penal deschis de DNA se afla in acest moment in faza „in rem”, adica a fost deschis asupra unor fapte, si nu asupra unor persoane. Aceasta faza de ancheta este insa strict secreta, deci se pune problema de unde stia Curtea Constitutionala ca DNA ancheteaza „oportunitatea si legalitatea” emiterii ordonantei.

Surse judiciare ne-au declarat ca dupa sesizarea depusa de Tariceanu, Curtea Constitutionala a solicitat de la DNA documente oficiale privitoare la ancheta. Iar DNA a transmis doua asemenea documente: denunturile care au declansat ancheta si ordonanta prin care s-a dispus deschiderea dosarului „in rem”. in ziua judecatii, presedintele Curtii Constitutionale a dat primul cuvant senatorului serban Nicolae, reprezentant al presedintelui Senatului, autorul sesizarii.

Insa inainte ca acesta sa-si inceapa pledoaria, reprezentanta Ministerului Public, procurorul Iuliana Nedelcu, a solicitat depunerea unui nou document, care sa completeze probatoriul solicitat anterior de catre CCR, si in a carui posesie intrase in dimineata respectiva.

Procurorul a mai cerut acordarea unui termen scurt, in asa fel incat partile sa studieze documentul nou depus, dar care sa se incadreze in cele 20 de zile in care Curtea trebuie sa se pronunte de la primirea sesizarii. Documentul pe care Ministerul Public dorea sa-l depuna era ordonanta prin care, in aceeasi zi, DNA a clasat una dintre infractiunile reclamate de denuntator si a declinat restul dosarului catre Parchetul General.

Din ordonanta rezulta ca, pe langa alte doua infractiuni deja denuntate si pastrate in continuare in dosar (favorizarea faptuitorului si furnizarea de date inexacte Parlamentului si Presedintelui Romaniei), procurorii mai obtinusera indicii cu privire la savarsirea altor trei fapte penale: fals intelectual, sustragerea sau distrugerea de probe, sustragerea sau distrugerea de inscrisuri.

Importanta acestei probe rezida in faptul ca, din analizarea ei, judecatorii constitutionali ar fi putut sa vada cu mai multa acuratete scopurile anchetei declansate de DNA: oportunitatea emiterii ordonantei 13 sau faptele penale care au insotit aceasta procedura. Fata de solicitarea Ministerului Public de a admite aceasta proba, presedintele CCR a dispus imediat, fara sa para ca s-ar fi consultat si cu ceilalti judecatori: „Curtea apreciaza ca nu este nevoie, avand in vedere faptul ca punctele de vedere au caracterul pe care il au si ele au fost depuse deja la dosar”. Dupa care a dat cuvantul senatorului serban Nicolae.

Zi decisiva pentru Udrea! Magistratii judeca ultimul termen din dosarul „Gala Bute”! „Ma astept sa fiu achitata”

In: Injustitia

Fostul ministru al Dezvoltarii Regionale Elena Udrea a declarat miercuri, inaintea ultimului termen din dosarul „Gala Bute”, ca se asteapta sa fie achitata, pentru ca nu crede ca poate fi condamnata pe denunturi mincinoase.

„Se cere condamnarea, dar se cere si achitarea, eu ma astept ca in acest dosar sa fiu achitata. Nu cred ca se pot da condamnari pe denunturi mincinoase, neprobate timp de doi ani cu nimic in instanta”, a spus Elena Udrea, la intrarea in sediul Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Intrebata ce detalii ar putea aduce Felix Tataru, care miercuri va fi audiat in calitate de martor, Elena Udrea a spus ca declaratia va fi legata de un aspect al dosarului care nu are relevanta asupra acuzatiilor, scrie News.ro.

inalta Curte de Casatie si Justitie judeca ultimul termen din dosarul „Gala Bute”, judecatorii urmând sa il audieze pe Felix Tataru, in calitate de martor, apoi sa asculte pledoariile procurorilor si avocatilor inculpatilor.

La termenul din 15 februarie, avocatul Elenei Udrea a depus la dosar un raport de expertiza psiho-legala, finalizat in decembrie 2016, in care concluziile scrise sunt ale psihologului Tudorel Butoi. in acest raport sunt analizate atât comportamentul Elenei Udrea, cât si ale inculpatilor din dosarul „Gala Bute” care au dat declaratii impotriva ei.

Felix Tataru trebuia sa fie audiat la acel termen, insa acesta a comunicat printr-o instiintare trimisa prin fax la instanta ca este plecat din tara si nu se poate prezenta atunci pentru a da declaratii in calitate de martor. Judecatorii au dispus ca pe numele lui Felix Tataru sa fie emis un mandat de aducere pentru termenul de miercuri, ca sa poata fi audiat.

Audierea lui Felix Tataru la instanta suprema a fost ceruta, la un termen anterior, de avocatul lui Tudor Breazu, fostul consilier al Elenei Udrea.

Felix Tataru, consultant in campaniile electorale ale lui Klaus Iohannis si Traian Basescu, a fost audiat si la DNA, in martie 2015, in calitate de martor in dosarul „Gala Bute”. Acesta a fost citat atunci sa dea declaratii in fata procurorilor in conditiile in care Ana Maria Topoliceanu ar fi aratat, in denuntul sau, ca sume de bani de la Elena Udrea ar fi ajuns si la Felix Tataru.

Dosarul „Gala Bute” a ajuns la instanta suprema in aprilie 2015. Procurorii ii acuza de fapte de coruptie pe fostul ministru al Dezvoltarii Regionale si Turismului Elena Udrea, fostul ministru al Economiei Ion Ariton, fostul presedinte al Federatiei Române de Box Rudel Obreja, fostul director al Companiei Nationale de Investitii Ana Maria Topoliceanu, fostul asistent personal al Elenei Udrea, Tudor Breazu, fostul consilier al Elenei Udrea, stefan Lungu, fostul secretar general in MDRT Gheorghe Nastasia si omul de afaceri Dragos Botoroaga.

Printre faptele pentru care acestia au fost trimisi in judecata sunt: luare sau dare de mita, abuz in serviciu, complicitate la luare de mita, evaziune fiscala si spalare de bani.

Tariceanu, dat de gol de catre fosta nevasta! Interceptarile DNA il demasca pe seful Senatului!

In: Injustitia

Calin Popescu Tariceanu a fost contrazis in declaratiile date la DNA de Ioana Valmar, fosta sa sotie, si de Victor Ponta. Este vorba despre dosarul Ferma Baneasa, in care este judecat pentru marturie mincinoasa. In dosar apar si interceptari, in care fostul premier stabileste o intalnire cu consultantul Tal Silberstein, de asemenea cercetat in dosar.

Notarul Ioana Valmar a fost audiata in calitate de martor la DNA Brasov, in dosarul retrocedarii nelegale a unei suprafete din Padurea Snagov si a Fermei Baneasa, dupa ce Remus Truica ar fi vorbit cu Calin Popescu Tariceanu, la acea perioada premier, si ar fi convenit ca actele notariale sa fie facute la cabinetul Ioanei Valmar, potrivit Digi24.

Ea a confirmat ca din 2006 a fost o discutie cu fostul consultant politic, Tal Silberstein, despre bunuri ale lui Paul al Romaniei pe care urma sa le achizitioneze si aceasta i-ar fi spus lui Tal Silberstein ca intentioneaza sa perfecteze actele notariale pentru respectiva achizitie la cabinetul acesteia.

Prin declaratia pe care a dat-o, Ioana Valmar a confirmat ca Tariceanu a tinut legatura cu Dan Andronic si Tal Silbestein, dupa ce acestia i-au oferit consultanta la alegerile din 2008. „Precizez ca am participat la nunta lui Dan Andronic in anul 2007-2008 la care a fost prezent si Tal”, a spus Ioana Ioana Valmar, conform aktual24.

„Pe Shimon Sheves l-am cunoscut la nunta la Dan Andronic fiindu-ne prezentat de Tal. Eu am fost insotita de fostul meu sot Calin Popescu Tariceanu si am stat impreuna cu Shimon Sheves si sotia acestuia la masa. Nu-mi amintesc sa fi lucrat pentru sotul meu in campanie”, a declarat Ioana Valmar procurorilor.

„Pe Marcovici Marius l-am cunoscut in campania din perioada 2007-2008 facand parte din echipa de campanie a lui Tal sau a lui Dan Andronic. Nu stiu care era relatia dintre Marcovici Marius si cei doi, dar i-am vazut impreuna, discutand strategii, chestiuni politice”, Ioana Valmar. „Despre implicarea lui Tal Silberstein in procedurile de retrocedare a unor bunuri pretinse de Paul Al Romaniei am aflat de la acesta la o masa (eveniment) in campanie, dar nu-mi amintesc sa fi fost cineva de fata. Tot atunci mi-a spus ca partenerul sau in aceasta afacere este Remus Truica. Numele lui Beny Steimetz a fost pomenit in anumite discutii la care am asistat dar nu-mi amintesc contextul”, a mai spus Ioana Valmar.

Din convorbirile telefonice purtate Tariceanu in perioada noiembrie-decembrie 2015, interceptate in baza unui mandat de la judecator, rezulta ca acesta a pastrat o relatie apropiata cu Tal Silbertsiein, cu care insista sa se intalneasca, in Israel sau in alta tara din Europa.

Convorbirea este din 7 decembrie 2015, redata de Adevarul, dupa ce fosta sotie, Ioana Valmar, fusese audiata ca martor la DNA, fiindu-i solicitate acte in legatura cu vanzarea fermei Baneasa (in legatura cu care aceasta a declarat la momentul respectiv ca al Silberstein a fost implicat).

Redarea discutiei telefonice purtata in ziua de 07 decembrie 2015, ora 19:58:51, Calin Popescu Tariceau este contactat de Tal Silberstein.

Calin Popescu Tariceau: Buna, Tal!

Tal Silberstein: Buna, Calin!

Calin Popescu Tariceau: Buna!

Tal Silberstein: Ce faci?

Calin Popescu Tariceau: Sunt bine, sunt bine. Te-am sunat, cred ca in urma cu 10 zile in urma.

Tal Silberstein: Serios?

Calin Popescu Tariceau: Da, pentru a-ti comunica faptul ca nu vom veni in Israel dintr-un motiv simplu: sotia mea a fost foarte speriata dupa atacurile teroriste care au avut loc, mi-a spus: Nu am curaj sa merg. I-am spus: Vei fi in siguranta. A spus: Nu!

Tal Silberstein: A, nu e relaxata?

Calin Popescu Tariceau: Da, presupun, dar asta a fost ideea care era in spatele telefonului meu. Nu ai vazut apelul meu? (…)

Tal Silberstein: Are o influenta mare. Poate gasim un alt loc in care sa poti veni, sa luam o cina placuta sau un pranz, orice, pentru a discuta, daca nu la Tel Aviv, poate la Milano sau Viena.

Calin Popescu Tariceau: La Viena ar fi perfect, pentru ca este destul de aproape.

Tal Silberstein: Numai sa-mi spui cand, pentru ca sunt in Viena in fiecare saptamana si pot veni in functie de programul tau.

Calin Popescu Tariceau: Inteleg, ok, voi verifica agenda, poate saptamana viitoare putem gasi, iti stii programul? (…)

Tal Silberstein: Minunat! Ce face familia ta?

Calin Popescu Tariceau: Familia este bine, Mihai isi pregateste lectiile, cel tanar se pregateste pentru programul de noapte, baie si somn, sunt bine, Loredana…

Tal Silberstein: Si cel mic?

Calin Popescu Tariceau: Cel mic este bine, acum are o mica problema, cred, pentru ca ii ies dintii.

Tal Silberstein: Da, aste se intampla tuturor.

Calin Popescu Tariceau: Da.

Tal Silberstein: Sunt pe cale sa experimentez curand, copilul meu nu are probleme cu dintii, are cu colicii, dar vor veni.

Calin Popescu Tariceau: Cum este?

Tal Silberstein: Minunat, minunat. (…)

Calin Popescu Tariceau: Perfect! Nu intentionezi sa vii la Bucuresti?

Tal Silberstein: Nu pe termen scurt, pentru ca nu am nimic de facut acolo.

Calin Popescu Tariceau: Inteleg, bine!

Tal Silberstein: O.k.? Perfect!

Conform DNA, in cadrul actelor de cercetare in dosarul privind retrocedarea nelegala a unei suprafete din Padurea Snagov si a Fermei Baneasa, Tariceanu a facut, sub juramant, la data de 15 aprilie 2016, declaratii necorespunzatoare adevarului cu privire la aspecte esentiale ale cauzei asupra carora a fost intrebat si nu a spus tot ce stie in legatura cu imprejurari esentiale, urmarind prin aceasta impiedicarea/ ingreunarea tragerii la raspundere penala a inculpatilor cercetati in dosarul trimis in judecata.

Procesul incepe pe 14 martie. In dosar se regasesc si alte declaratii ale martorilor care ar contrazice declaratiile lui Tariceanu. Una este data de fostul premier Victor Ponta.

Primul termen de judecata pe fond a fost stabilit pe data de 14 martie.

Prin declaratia pe care a dat-o, Ioana Valmar a confirmat acuzatia de marturie mincinoasa la adresa lui Calin Popescu Tariceanu.

Presedintele Senatului, Calin Popescu Tariceanu, va fi judecat pentru marturie mincinoasa si favorizarea infractorului. El a fost trimis in judecata de DNA pe 7 iulie 2016. Prejudiciul este estimat la 135.874.800 euro

Conform DNA, in cadrul actelor de cercetare in dosarul privind retrocedarea nelegala a unei suprafete din Padurea Snagov si a Fermei Baneasa, Tariceanu a facut, sub juramant, la data de 15 aprilie 2016, declaratii necorespunzatoare adevarului cu privire la aspecte esentiale ale cauzei asupra carora a fost intrebat si nu a spus tot ce stie in legatura cu imprejurari esentiale, urmarind prin aceasta impiedicarea/ ingreunarea tragerii la raspundere penala a inculpatilor cercetati in dosarul trimis in judecata.

Astfel, Tariceanu a sustinut in mod nereal ca nu a avut cunostinta despre retrocedarea catre Paul Philippe Al Romaniei a unor suprafete de teren in Baneasa (fosta ferma regala) si Snagov (trunchiul de padure Fundul Sacului), despre implicarea inculpatilor Tal Silberstein, Beny Steinmetz, Moshe Agavi si a altor persoane in procedurile de retrocedare si nici despre actele de vanzare-cumparare vizand aceste bunuri.

Calin Popescu-Tariceanu este acuzat ca a mai facut declaratii necorespunzatoare adevarului si nu a spus tot ce stie in legatura cu relatia avuta cu inculpatii Tal Silberstein, Dan Catalin Andronic si Remus Truica, cu intalnirile si discutiile purtate cu acesta din urma referitor la taxele notariale privind tranzactionarea imobilelor mentionate si modalitatea de dobandire si valorificare a bunurilor revendicate.

Sebastian Ghita, vizat intr-un nou dosar DNA! Mita este de peste 50 de milioane de euro!

In: Injustitia

Fostul deputat Sebastian Ghita este vizat intr-un nou dosar al DNA Ploiesti, surse judiciare declarand ca mita in acest dosar depaseste suma de 50 milioane de euro.

Sursele citate au precizat ca Ghita ar fi cerut peste 50 milioane de euro de la firme controlate de el, banii fiind dati unor ministri sau functionari pentru ca acestia din urma sa atribuie contracte societatilor controlate de Ghita.

Procurorii DNA fac cercetari in acest dosar sub aspectul savarsirii infractiunilor de trafic de influenta, spalare de bani si constituire de grup infractional organizat, au precizat sursele mentionate.

La aceasta ora cumnatul lui Sebastian Ghita, Cristian Anastasescu, si omul de afaceri Bogdan Padiu, care controleaza Grupul TEAMNET, sunt audiati la DNA Ploiesti.

Acestia au fost adusi cu mandat.

Sursa: Agerpres

By: Ovidiu Cercel Tags: , , ,

DNA a dezvaluit cum a fost emisa OUG 13 care a scos lumea in strada! Ce infractiuni au punctat procurorii!

In: Injustitia

Directia Nationala Anticoruptie a clasat o fapta din dosarul privind OUG 13 si a trimis cauza la Parchetul instantei supreme pentru continuarea cercetarilor pentru favorizarea faptuitorului, fals intelectual, prezentarea de date inexacte Parlamentului sau presedintelui Romaniei cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, sustragerea sau distrugerea de inscrisuri si de probe.

DNA sustine ca Ministerul Justitiei a distrus un document de la Ministerul pentru Relatia cu Parlamentul in care proiectul OUG 13 primea, cu foarte putin timp inainte de aprobarea in Guvern, aviz de oportunitate cu observatii si propuneri. DNA precizeaza ca actul normativ avea, cu cateva ore inainte de aprobare, doar avizul Ministerului Afacerilor Interne, legat strict de infractiuni din domeniul circulatiei rutiere, si al Consiliul Legislativ, cu observatii privind caracterul de urgenta, iar ministrul Afacerilor Externe a semnat proiectul in sediul Guvernului, deoarece i s-a solicitat “pe loc” acest aviz.

Comunicatul DNA
La data de 24 februarie 2017, procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie – Sectia de combatere a infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie au dispus:

1. Clasarea cauzei avand ca obiect infractiunea prev. de art. 13 din Legea nr.78/2000, respectiv folosire a influentei ori autoritatii ca persoana care indeplineste o functie de conducere intr-un partid, in scopul obtinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite,

2. Disjungerea si declinarea la Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie, spre competenta solutionare, sub aspectul savarsirii urmatoarelor infractiuni:
Favorizare a faptuitorului
– Prezentare cu rea-credinta, de date inexacte, Parlamentului sau Presedintelui Romaniei cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde savarsirea unor fapte de natura sa aduca atingere intereselor statului (prevazuta si sanctionata de Legea 115/1999 – a raspunderii ministeriale)
– Sustragerea sau distrugerea de inscrisuri (art. 259 al.1 si 2 C.p)
– Sustragerea sau distrugerea de probe ori de inscrisuri (art. 275 C.p)
– Fals intelectual

Pentru a raspunde interesului public pe care aceasta cauza l-a suscitat, interes sustinut atat de amploarea dezbaterilor din spatiul public, precum si de solicitarile de informare formulate de reprezentanti ai mass media, in vederea corectei informari a opiniei publice, Biroul de Informare si Relatii Publice este abilitat sa prezinte o serie de aspecte continute in ordonanta de clasare intocmita de procurori:

Dosarul s-a format, ca urmare a unei sesizari formulate de persoane fizice, sub aspectul savarsirii infractiunilor de:
– Favorizare a faptuitorului
– Prezentare cu rea-credinta, de date inexacte, Parlamentului sau Presedintelui Romaniei cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde savarsirea unor fapte de natura sa aduca atingere intereselor statului, prev. de art. 8 alin.1 lit.b din Legea 115/1999, in legatura cu modalitatile prin care primul ministru si ministrul justitiei au promovat si sustinut adoptarea prin ordonanta de urgenta, la data de 18.01.2017, a doua proiecte de ordonanta de urgenta privind gratierea unor pedepse, precum si modificarea Codului Penal si a Codului de Procedura Penala.

Sesizarea a fost completata de aceiasi petenti si cu privire la savarsirea infractiunii prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000 de catre persoane ce detin functii de conducere intr-un partid politic care si-ar fi exercitat autoritatea sau influenta politica in vederea adoptarii, in seara zilei de 31.01.2017, a unei ordonante de urgenta prin care au fost modificate codurile penal si de procedura penala, cu scopul favorizarii unor persoane urmarite penal sau judecate care, in felul acesta, ar fi beneficiat direct sau indirect de foloase necuvenite.

Ulterior, ca urmare a efectuarii unor acte procedurale de catre procurori, s-a dispus extinderea urmaririi penale in cauza, cu privire la infractiunile de:
– sustragerea sau distrugerea de inscrisuri
– sustragerea sau distrugerea de probe ori de inscrisuri
– fals intelectual

Situatia de fapt, asa cum a rezultat in urma efectuarii urmaririi penale, in prezentul dosar:

La data de 16.01.2017, ministrul Justitiei a avut initiativa modificarii Codului Penal si a Codului de Procedura Penala (CP si CPP), invocand necesitatea punerii in acord a deciziilor Curtii Constitutionale cu legislatia interna. De asemenea, acelasi ministru a precizat ca intentioneaza si promovarea unui proiect privind gratierea unor pedepse.

Cu aceasta ocazie, ministrul si-a exprimat intentia ca respectivele modificari sa fie transpuse intr-un proiect cat mai repede pentru a fi promovate in sedinta de Guvern din 18.01.2017.
in acest context, ministrul a prezentat personalului de specialitate din conducerea Ministerului Justitiei un document ce continea modificarile pe care acesta dorea sa le aduca celor doua Coduri.

Principalele modificari dorite la acel moment de ministrul Justitiei vizau:
– Dezincriminarea infractiunii de abuz in serviciu;
– Dezincriminarea infractiunii de neglijenta in serviciu;
– Modificarea continutului constitutiv al infractiunilor de conflict de interese;
– Modificarea continutului constitutiv al infractiunilor de coruptie: darea de mita, luarea de mita, traficul de influenta si cumpararea de influenta;
– Modificari ale codului de procedura penala, printre care se regaseau si modificari ale modului de sesizare denuntul si plangerea.

Urmare a solicitarii ministrului, personalul de specialitate din cadrul Ministerului Justitiei a intocmit o nota prin care indica explicit ce decizii ale Curtii Constitutionale ar fi trebuit transpuse in legislatie, indicand in concret o solutie pentru fiecare modificare. Totodata, personalul de specialitatea a opinat ca este imposibil a justifica urgenta pentru promovarea proiectului de act normativ prin OUG.

in cursul zilei de 17.01.2017, s-au intocmit proiectele de OUG privind modificarea CP si CPP, precum si cu privire la gratiere, renuntandu-se la dezincriminarea totala a abuzului in serviciu. in schimb, s-au introdus: un prag valoric minim al prejudiciului de 200.000 lei, conditia existentei unei plangeri penale prealabile precum si diminuarea pedepselor. De asemenea, s-a renuntat la modificarea infractiunilor de coruptie clasice, deoarece s-a atras atentia asupra posibilitatii sanctionarii Romaniei care este parte a Conventiei de la Merida.

La data de 18.01.2017, aceste proiecte nu au mai fost introduse pe ordinea de zi suplimentara a Guvernului, asa cum se intentionase initial, iar ulterior au fost publicate pe site-ul Ministerului Justitiei pentru a se transmite opinii. Totodata, s-au solicitat puncte de vedere de la principalele institutii din domeniul judiciar.

Dupa data de 25.01.2017, aceste opinii au fost centralizate de specialistii Ministerului Justitiei, majoritatea fiind critice, atat cu privire la fondul proiectelor, dar si cu privire la intentia promovarii prin OUG, in sensul ca nu erau indeplinite conditiile prevazute de lege pentru a justifica urgenta.

in toata aceasta perioada, personalul de specialitate din cadrul Ministerului Justitiei a intocmit 6 (sase) note prin care exprimau critici la adresa proiectelor amintite.

Cea mai consistenta nota este cea intocmita la data de 27.01.2017, ce contine peste 30 de pagini si in care se face o analiza a proiectului de modificare a CP si CPP prin prisma opiniilor exprimate de reprezentantii sistemului judiciar. Prin aceasta nota, specialistii Ministerului Justitiei opineaza ca nu este oportuna promovarea prin OUG.

in data de 31.01.2017, in jurul orei 17.00, Ministerul Justitiei a solicitat emiterea de avize in vederea promovarii unui proiect de OUG pentru modificarea CP si CPP, de la cele 5 (cinci) ministere avizatoare: Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul de Interne, Ministerul pentru Relatia cu Parlamentul, Consiliul Legislativ si Consiliul Superior al Magistraturii.

La data de 31.01.2017, era programata sedinta de Guvern avand pe ordinea de zi discutarea, in vederea adoptarii, a trei proiecte de acte normative privind bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale si privind domeniul fiscal.

sedinta de Guvern a fost programata pentru ora 19.45, intrucat s-a asteptat redactarea si transmiterea avizului de la Consiliul Suprem de Aparare al tarii (CSAT), referitor la proiectele de buget.

Cu referire la OUG de modificare a Codurilor (care de altfel nici nu figura pe ordinea de zi), pana la ora programata initial pentru sedinta de Guvern – 19.45, au fost transmise catre Secretariatul General al Guvernului doar avizul Ministerului Afacerilor Interne si cel al Consiliului Legislativ, adica doar doua din cele cinci avize necesare.

Ministerul Afacerilor Interne a comunicat un aviz strict referitor la infractiunile din domeniul circulatiei rutiere.

Consiliul Legislativ a transmis un aviz cu observatii. Acest aviz atragea atentia asupra insuficientei motivari a caracterului de urgenta a proiectului de OUG pentru modificarea Codurilor.

Referitor la avizul solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), trebuie precizat ca aceasta solicitare a fost inregistrata in jurul orelor 17.00, stabilindu-se ca termen de emitere a avizului, a doua zi, 1 februarie 2017, ora 9.00, fara nicio precizare cu privire la sedinta de guvern din 31 ianuarie 2017. Mai mult, s-au trimis catre CSM doua forme ale proiectului de act normativ pentru modificarea Codurilor, respectiv sub forma ordonantei de urgenta si sub forma proiectului de lege.

Desi nu a fost trimis un aviz de la CSM, reprezentantii Ministerului Justitiei au atasat avizul negativ al amintitei institutii emis insa pentru forma proiectelor asa cum fusesera publicate in data de 18.01.2017, desi intre timp aparusera modificari de substanta, dintre care sunt de amintit introducerea unor cauze de nepedepsire in cazul abuzului in serviciu si a favorizarii faptuitorului.

Ministerul Afacerilor Externe nu a transmis un aviz formal, ministrul de resort semnand proiectul de act normativ pentru modificarea Codurilor chiar in sediul Guvernului, deoarece i s-a solicitat „pe loc” acest aviz.

in privinta avizului Ministerului pentru Relatia cu Parlamentul (MRP), acesta a fost finalizat in jurul orei 20.00, fiind asumat de ministrul de resort care l-a semnat. Acest aviz de oportunitate cu observatii si propuneri a fost inregistrat si stampilat la cabinetului ministrului pentru Relatia cu Parlamentul, capatand caracter de act oficial. Imediat dupa inregistrare, semnare si stampilare, avizul MRP a fost transmis prin fax, ajungand la Ministerul Justitiei in jurul orei 20.02, faxul fiind inregistrat cu stampila si numar de inregistrare, conform metodologiei, astfel ca a devenit, la randul sau, un act oficial.

Acest prim aviz al MRP era intitulat aviz de oportunitate cu observatii si propuneri. Conform metodologiei, in acest caz, proiectul de OUG pentru modificarea CP si CPP, sau trebuia modificat in sensul celor solicitate de MRP sau se renunta la adoptarea in forma OUG si se initia ca proiect de lege care era trimis Parlamentului Romaniei.

Sintetic, avizul MRP, critica nemotivarea urgentei proiectului de modificare a CP si CPP. Acest aviz a fost predat de reprezentantii MRP catre reprezentantii Ministerului Justitiei.

Personalul de specialitate din cadrul Ministerului Justitiei a luat la cunostinta despre continutul avizului MRP dupa ora 20.00 si a comunicat, prin intermediari, catre ministrul Justitiei, impedimentele rezultate din avizul MRP.

intre orele 20.00 si 21.00, la sediul Guvernului, au avut loc discutii tensionate cu privire la avizul MRP, intre reprezentantii MRP si reprezentantii Ministerului Justitiei. in final, reprezentantii MRP au fost convinsi sa modifice avizul initial, astfel ca, in intervalul amintit, a fost emis un al doilea aviz, de data aceasta favorabil, din care sunt eliminate toate pasajele critice la adresa proiectului de modificare a CP si CPP.

Acest al doilea aviz al MRP, favorabil, a fost finalizat in jurul orelor 21.10 – 21.15, fiind inregistrat, semnat, stampilat si transmis prin fax catre Ministerul Justitiei, unde a fost inregistrat cu acelasi numar ca si primul aviz.

Este de mentionat ca, desi pana la ora initiala stabilita pentru inceperea sedintei de guvern – 19.45, a fost inregistrat la Secretariatului General al Guvernului, avizul de la CSAT (necesar pentru adoptarea proiectelor de buget aflate pe ordinea de zi), sedinta de Guvern a fost totusi amanata pana in jurul orei 21.00 din cauza nefinalizarii avizului de la MRP cu privire la proiectul de OUG pentru modificarea CP si CPP. Aceasta amanare a sedintei de guvern a avut loc, desi acest ultim act nu era mentionat pe ordinea de zi si nici nu se solicitase suplimentarea ordinii de zi. intreaga sedinta de Guvern a durat intre 15 si 25 minute.

in timpul sedintei, dupa ce s-au discutat si adoptat proiectele de acte normative privind bugetul de stat, precum si un proiect de hotarare al Ministerului Transporturilor, ministrul Justitiei a solicitat suplimentarea ordinii de zi cu trei proiecte printre care si proiectul OUG pentru modificarea CP si CPP. Expunerea ministrului Justitiei a durat 2-3 minute, iar proiectul OUG nr 13/31.01.2017 a fost aprobat de guvern, constatandu-se formal existenta avizelor, desi cel de la CSM era unul pe un proiect mai vechi, cel de la MAE era certificat doar printr-o simpla semnatura, iar primul aviz de oportunitate cu observatii si propuneri al MRP (care ar fi blocat adoptarea OUG 13/2017) nu a fost atasat la dosarul de avize.

Cel de-al doilea aviz de la MRP, in original, a fost preluat de reprezentantii Ministerului Justitiei chiar in seara zilei de 31 ianuarie 2017, insa a fost inregistrat la nivelul Ministerului Justitiei abia a doua zi, 1 februarie 2017, la acelasi numar cu primul aviz de la MRP – cel cu observatii si propuneri (care fusese transmis prin fax la data de 31 ianuarie 2017, in jurul orelor 20.02).

Pe parcursul urmaririi penale au rezultat probe in sensul ca primul aviz, cel cu observatii si propuneri, transmis prin fax de la Ministerul pentru Relatia cu Parlamentul catre Ministerul Justitiei, a fost distrus in interiorul ultimului minister mentionat.

De asemenea, si originalul primului aviz cel cu observatii si propuneri, emis de MRP si predat reprezentantilor Ministerului Justitiei, a fost sustras, la acest moment nemaifiind identificat in randul documentelor existente in cadrul Ministerului Justitiei.

Pe parcursul urmaririi penale in prezenta cauza, sesizandu-se ca sunt puse intrebari de catre procurorii DNA, cu privire la circuitul documentelor in cadrul Ministerului Justitiei, cu referire si la avizele de la MRP, transmise prin fax sau oficial, au fost facute mentiuni nereale in condica de predare – primire de la cabinetul ministrului Justitiei cu privire la primul aviz transmis prin fax de la MRP si inregistrat oficial cu numar si stampila la nivelul Ministerului Justitiei. De asemenea, exista date ca ar fi fost plasmuite si alte documente care sa justifice mentiunile nereale din condica de predare primire de la cabinetul ministrului Justitiei.

Astfel, in raport de aceste aspecte, s-a apreciat ca este oportuna extinderea urmaririi penale, sub aspectul savarsirii urmatoarelor infractiuni:
– Sustragerea sau distrugerea de inscrisuri, in raport de distrugerea primului aviz transmis prin fax de la MRP si inregistrat oficial la nivelul Ministerului Justitiei (pe data de 31.01, ora 20.02), precum si de sustragerea originalului acestui prim aviz al MRP ce a fost predat reprezentantilor Ministerului Justitiei;
– Sustragerea sau distrugerea de probe ori de inscrisuri si fals intelectual, in raport de mentiunile reprezentand atestari ale unor date nereale, realizate pe parcursul desfasurarii urmaririi penale, in cuprinsul condicii de predare/primire de la cabinetul ministrului, precum si cu privire la intocmirea altor documente care sa ateste nereal respectivele mentiuni.
in concluzie,

1. Analizand actele aflate la dosar, se constata ca nu se poate retine in prezenta cauza savarsirea infractiunii prev. de art.13 din Legea nr.78/2000 de catre persoane ce detin functii de conducere intr-un partid politic, care si-ar fi exercitat autoritatea sau influenta politica in vederea adoptarii, in seara zilei de 31.01.2017, a unei ordonante de urgenta prin care au fost modificate codurile penal si de procedura penala, cu scopul favorizarii unor persoane urmarite penal sau judecate care, in felul acesta, ar fi beneficiat direct sau indirect de foloase necuvenite, deoarece actele de urmarire penala efectuate in cauza nu au confirmat savarsirea vreunei fapte de natura penala.

Raportand prevederile care incrimineaza infractiunea prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000, la datele rezultate in urma efectuarii urmaririi penale, se constata ca, nu au rezultat date sau indicii concrete care sa conduca la concluzia savarsirii unor infractiuni asimilate infractiunilor de coruptie.

in urma analizarii actelor de urmarire penala aflate la dosar, mai precis a declaratiilor martorilor audiati in cauza, a documentelor ridicate si a celorlalte probe, nu au rezultat indicii concrete in sensul celor sesizate in sesizarea ce a stat la baza inregistrarii prezentului dosar.

2. Avand in vedere ca, din analiza actelor de urmarire penala, rezulta indicii cu privire la savarsirea unor infractiuni, respectiv:
– Favorizare a faptuitorului
– Prezentare cu rea-credinta, de date inexacte, Parlamentului sau Presedintelui Romaniei cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde savarsirea unor fapte de natura sa aduca atingere intereselor statului( prevazuta si sanctionata de Legea 115/1999)
– Sustragerea sau distrugerea de inscrisuri,
– Sustragerea sau distrugerea de probe ori de inscrisuri
– Fals intelectual,

si intrucat aceste infractiuni nu intra in sfera de competenta de Directiei Nationale Anticoruptie, nefiind intrunite conditiile specifice prevazute in Legea nr.78/2000 republic. sau a OUG nr.43/2002, cu referire la aceste cinci infractiuni cauza se va disjunge si se va declina spre solutionare la Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie.

By: Ovidiu Cercel Tags: , , ,

Tariceanu facea coada la Popoviciu pentru a pune mana pe terenurile din Baneasa? Credeti ca a reusit?

In: Injustitia

Curtea de Apel Bucuresti a redactat motivarea sentintei in cazul omului de afaceri Puiu Popoviciu, care a fost condamnat, pe 23 iunie 2016, la 9 ani de inchisoare cu executare in dosarul in care este acuzat de fapte de coruptie in legatura cu asocierea firmei sale, SC Baneasa Investments SA, cu Universitatea de stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Capitala, pentru un teren de 224 de hectare.

Astfel, pe langa activitatea infractionala a inculpatilor, rese si modul in care Popoviciu era privit de acestia. Unul dintre inculpati spune ca la Popoviciu pana si Traian Basescu, presedintele Romaniei la acel moment, si Calin Popescu Tariceanu, premier in acea perioada, ajung cu greu la omul de afaceri.

Inculpatii Serban Ilie Cornel Si Pitcovici Petre Daniel i-au transmis martorului denuntator … diferite bunuri, insa, principalul beneficiu promis acestuia ar fi fost ajutorul pe care inculpatul Popoviciu Gabriel-Aurel i-l purea acorda in promovarea in functie Si avansarea in functie pe cale ierarhica.

Cei doi inculpati i-au spus, in mod expres, martorului denuntator …, ca inculpatul Popoviciu Gabriel-Aurel are o putere deosebit de mare „ca la uSa lui aSteapta Si fac coada oameni politici importanti, chiar Si premierul de la acea data, Cain Popescu-Tariceanu.”

Tariceanu, tranzactie cu Tiriac

Tiriac Auto a mutat centrul Ford din Strada Parcului 55-57 intr-un complex auto integrat (showroom, service, piese de schimb) din partea de Nord a Capitalei, in apropierea DN 1, in care pana de curand a functionat dealerul Ford ATS (Automotive Trading Services). Intelegerea dintre omul de afaceri Ion Tiriac, fost tenismen, si Calin Popescu Tariceanu, fost premier al Romaniei si actual presedinte al Senatului, il scoate pe acesta din urma din industria auto, in care a activat cu marcile Citroen si Ford. Tariceanu va ramane insa cu showroom-ul cu service pentru motocicletele Harley-Davidson.

Asadar, centrul Ford Tiriac Auto din Strada Parcului 55-57 se muta pe soseaua Bucuresti-Ploiesti 42-44, a anuntat Tiriac Auto. Compania nu precizeaza ce se va fi amenajat in Strada Parcului, in locul Ford. De asemenea, nu este clar daca Tiriac Auto a inchiriat showroom-ul ATS sau daca l-a cumparat.

Noul centru Ford Tiriac Auto (fost Ford ATS) are o suprafata totala de 3.300 metri patrati (mp) care include un showroom de 900 mp pentru expunerea de autoturisme si autovehicule comerciale, un spatiu de 2.400 mp dedicat serviciilor post-vanzare, precum si zone destinate birourilor administrative si desfasurarii operatiunilor generale.

Detalii incredibile din dosarul magnatului Popoviciu

Popoviciu a primit cate 7 ani inchisoare pentru comiterea infractiunilor de complicitate la abuz in serviciu in forma calificata si dare de mita. in final, instanta a decis ca inculpatul sa faca 7 ani de inchisoare, la care a adaugat un spor de 2 ani, pe toata durata executarii pedepsei fiindu-i suspendate o serie de drepturi.

In dosar, fostul sef DGIPI, Cornel serban, a fost condamnat la doi ani si 6 luni inchisoare cu executare, Ioan Alecu, rectorul USAMV Bucuresti, la sase ani inchisoare, Petru Pitcovici, fost sef in Directia Generala Anticoruptie din MAI, la doi ani inchisoare, iar Mihai Luican, fostul prefect al Capitalei, la un an inchisoare.

Au mai primit pedepse cu executare stefan Diaconescu (5 ani), Andrei Mihai Bejenaru (7 ani), Gabriel Rasvan Toader si Ioan Todiras (cate un an), in timp ce inculpatii Lizeta Minea si Gheorghe Petrulian au primit cate doi ani de inchisoare cu suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere.

Instanta a lasat nesolutionata latura civila a procesului penal si a dispus disjungerea sub acest aspect.
”Inculpatul Serban Ilie Cornel reitereaza ideea ca, contractul de asociere incheiat intre USAMV BucureSti Si SC Log Trans S.R.L. este unul legal Si-i induce martorului denuntator faptul ca inculpatul Popoviciu Aurel Gabriel o persoana deosebita, foarte importanta la care ajung greu atat PreSedintele Statului cat Si premierul din perioada respectiva. „Da. Deci, ideea care este? Asta e, cum sa zic? la el face coada sa intre Tariceanu, Basescu” … i-a spus inculpatul Serban Ilie Cornel martorului denuntator ….”, se arata in dosar.

in motivarea de condamnare, judecatorii au notat:

”Faptele de complicitate la abuz in serviciu savarSita de inculpatul Popoviciu Gabriel-Aurel, enumeram:

– in contextul intelegerii de la inceputul anului 2000 pe care a avut-o cu inculpatul Alecu Ioan Niculae, in scopul transferarii terenului fermei Baneasa din domeniul public intr-o societate in care avea interes inculpatul Popoviciu Gabriel Aurel a creat posibilitate incheierii initial a unui contract de asociere in participatiune introducand in acest mecanism societatea S.C. Log Trans S.A., devenita ulterior Baneasa Investments S.A. Si pe invinuitul Bejenaru Andrei Mihai care urma sa actioneze potrivit indicatiilor sale.
– a promis inculpatul Alecu Ioan Niculae ca se va implica in procedura de eliberare a titlului de proprietate; a conceput Si redactat la sediul societatii sale contractul de asociere in participatiune nr. 3440/12.04.2000, practic inculpatul Popoviciu Aurel Gabriel introducand in contract clauzele contractuale contrar legii cat Si Hotararii nr. 4 a Senatului USAMV BucureSti.

– a conceput Si inaintat catre USAMV BucureSti ofertele din datele de 06 Si 10.04.2000 prin care societatea Log Trans S.A. promitea modernizarea tehnologiilor folosite de Universitate, iar pentru studenti posibilitatea de a folosi ultimele realizari pe plan tehnic, promisiuni mincinoase, de inculpatul Alecu Ioan Niculae pentru a induce in eroare pe membrii biroului de senat Si ai senatului USAMV BucureSti.

– a asigurat conditiile de forma pentru ca S.C. Log Trans S.A. sa poata incheia contractul de asociere in participatiune nr. 3440/12.04.2000 prin aceea ca folosind pe invinuitul Bejenaru Andrei Mihai a extins obiectul de activitate al societatii la unul compatibil cu al universitatii iar ulterior tot prin intermediul aceluiaSi invinuit a convocat Sedinta AGA din 24.07.2000 dand posibilitate ca inculpatul Alecu Ioan Niculae sa aporteze dreptul de folosinta Si dreptul de proprietate asupra cladirilor USAMV BucureSti la capitalul social al Log Trans S.A.

– a preconstituit la data de 10.04.2002 existenta unui imprumut de 700.000 USD, catre SC IBTC Ltd, actionar majoritar la societatea Baneasa Investment S.A. pentru a crea aparenta, ca a varsat cota sa de aport la capitalul social al societatii anterior amintite, suma de bani care s-a intors, in final tot la inculpatul Popoviciu Gabriel-Aurel sau in cadrul societatilor pe care le controla, modalitate in care l-a sprijinit pe inculpatul Alecu Ioan Niculae, in sensul ca le-a creat posibilitatea sa scoata banii din societate.

– a dispus transferul in mai multe randuri, in perioada 29.05.2003-04.12.2004 a sumelor de bani in cuantum de 77.223.901.644 lei ROL aduse initial de actionarul majoritar SC IBTC Ltd cu titlul de aport in numerar la capitalul social al societatii, plati efectuate intr-un scop contrar societatii Si pentru a favoriza actionarul majoritar creand aparenta ca acesta a varsat cota sa de aport in numerar, modalitate in care a fost prejudiciata universitatea cu suma de 77.223.901.644 lei ROL;

– a dispus transferul in mai multe randuri, in perioada 11-15.11.2004, a sumelor de bani in cuantum de 10.939.180.265 lei ROL aduse initial de actionarul majoritar SC IBTC Ltd cu titlul de aport in numerar la capitalul social al societatii, plati efectuate intr-un scop contrar intereselor societatii Si pentru a favoriza actionarul majoritar creand aparenta ca acesta a varsat cota sa de aport in numerar, modalitate in care a fost prejudiciata universitatea cu suma anterior amintita.

Pe situatia de fapt, Curtea retine urmatoarele:

Inculpatul Popoviciu Gabriel-Aurel a hotarat sa se implice intr-o relatie comerciala cu Universitatea de Stiinte Agronomice Si Medicina Veterinara BucureSti, desfaSurand activitati specifice care aveau ca obiect un teren in suprafata de 226 hectare situat in zona de nord-vest a municipiului BucureSti, limitrof Si cu acces direct la DN1, pe care se afla din anul 1929 Statiunea de Cercetare intitulata „Ferma Baneasa”, aflandu-se in posesia Si administrarea institutiei de invatamant superior mai sus mentionate.

Acest inculpat a actionat in mod indirect, apeland la ajutorul inculpatului Bejenaru Andrei Mihai care a fost reprezentantul sau de fapt in negocierile purtate cu Institutul Agronomic BucureSti Si care a intreprins in numele inculpatului Popoviciu Gabriel-Aurel activitati pentru realizarea, la inceput a unui contract de asociere, iar ulterior la realizarea unei societati comerciale – Baneasa Investment S.A. – care a preluat, in mod nelegal, proprietatea terenului respectiv.

A fost incheiat un contract de asociere in participatiune intre Universitatea de Stiinte Agronomice Si Medicina Veterinara BucureSti Si S.C. Log Trans S.R.L..

in acest contract de asociere se prevedeau urmatoarele:

Potrivit art. 1.1., obiectul asociatiunii in participatiune consta in desfaSurarea Si dezvoltarea unor activitati de productie Si comerciale aferente patrimoniului USAMV BucureSti din cadrul Fermei Baneasa prin reamenajarea bazei materiale de exploatatie agricola existenta, dezvoltarea patrimoniului imobiliar prin noi investitii Si exploatarea comerciala a acestora pana la expirarea contract de asociere in participatiune.

Potrivit art. 1.2., asocierea va putea desfaSura orice alte activitati prevazute in obiectul de activitate al S.C. Log Trans S.R.L. destinate a majora veniturile obtinute.

Potrivit art. 1.3 Si 1.4 din contract, Asociatiunea se obliga sa sprijine activitatea curenta a USAMV BucureSti prin finantarea unor programe didactice Si de cercetare referitoare la imbunatatirea exploatatiilor agricole; USAMV BucureSti va avea acces liber la facilitatile dezvoltate prin contractul in discutie in ceea ce priveSte activitatea didactica Si de cercetare insa numai in baza unor programe aprobate in prealabil de conducerea SC Log Trans S.A., care nu va putea refuza accesul studentilor Si a personalului didactic la facilitatile aflate in administrarea sa.

in cadrul capitolului intitulat „Obiectul asociatiunii” la punctul 1.5. s-a mentionat: „partile convin ca S.C. Log Trans S.R.L. va putea edifica pe terenurile aferente Fermei Baneasa bunuri imobile necesare realizarii de noi venituri pe perioada executarii contractului acestea urmand a fi transmise in proprietatea USAMV BucureSti la expirarea termenului prezentului contract de asociere in participatiune.

Pana la expirarea prezentului contract, bunurile imobile ce se vor edifica sunt proprietatea S.C. Log Trans S.R.L., USAMV BucureSti acordand acesteia un drept de superficie pana la expirarea termenului contractului”.

La intocmirea, realizarea Si semnarea contractului, au fost implicati: inculpatii Bejenaru Andrei Mihai Si Alecu Ioan Nicolae.

Contractul este ilegal, avand in vedere ca natura juridica a terenului denumit generic „Ferma Baneasa” era stabilita in mod incorect Si greSit.

Terenul identificat cu urmatoarele vecinatati: la Est-localitatea Pipera, la Sud-Aeroportul Baneasa, la Vest-DN1, la Nord- Sos.Erou Iancu Nicolae, a intrat in proprietatea publica a statului in urmatoarele conditiuni:

Prin cele doua acte, respectiv hotararea Parlamentului Romaniei Si Decretul Regal care a pus-o in aplicare, se arata in cel mai clar mod posibil Si fara a putea da naStere la interpretari sau vreun echivoc ca terenul respectiv era proprietatea publica a statului dat in administrare Si folosinta cu un scop bine definit Si determinat Institutului Agronomic BucureSti.

Decretul Regal nr.2746/1929 arata, in mod expres, ca terenul nu poate fi instrainat, iar destinatia acestuia nu poate fi schimbata, ea fiind aceea de a reprezenta baza materiala a Universitatii Agricole, suportul terestru pentru pregatirea studentilor Facultatii de Agrigultura Si Medicina Veterinara Si a altor sectii adiacente pentru realizarea unui corp de ingineri Si medici romani de natura sa duca la dezvoltarea agriculturii sub toate ramurile sale Si a medicinii veterinare.

Prin urmare, orice act al unei persoane fizice sau juridice care ar fi determinat schimbarea directa sau indirecta a naturii juridice a bunului nu putea fi facuta in mod legal, decat de institutia sau institutiile care au preluat terenul Si au hotarat natura proprietatii acestuia.

Prin actul de improprietarire, Decretul Regal nr.2746/1929, se prevedea Si componenta organismului care verifica modul in care este folosit terenul, primind un raport anual.

Initial, contractul de asociere privea realizarea de activitati Stiintifice Si didactice pentru ca, ulterior, prin actiunile intreprinse de inculpati, nu numai sa se schimbe in mod ilegal natura juridica a proprietatii, a terenului, dar Si sa fie deturnat Si de la realizarea scopurilor stabilite prin lege.

Toate activitatile intreprinse au avut un singur scop care insa nu a fost niciodata in mod direct Si expres mentionat Si anume, obtinerea unui profit cat mai mare Si apropierea proprietatii terenului, folosirea acestuia pentru obtinerea unui profit cat mai insemnat.

Prin tot ce au intreprins inculpatii, dar in mod special inculpatul Popoviciu Aurel Gabriel, nu s-a urmarit decat schimbarea destinatiei terenului in cauza, apropierea proprietatii acestuia Si obtinerea unor profituri considerabile.

in anii 90, terenul se afla in folosinta Si administrarea Universitatii de Stiinte Agronomice Si de Medicina Veterinara BucureSti, in proprietatea publica a statului roman, neputand fi instrainat, sub nicio forma, aceasta interdictie fiind diferenta esentiala intre proprietatea publica Si proprietatea privata a statului.

Chiar daca, prin absurd, s-ar accepta ideea ca terenul face parte din proprietatea privata a statului, modul in care s-a realizat asocierea Si, ulterior, participarea la constituirea capitalului social a fost unul extrem de dezavantajos pentru USAMVB, fiind rezultatul activitatilor ilegale desfaSurate de inculpati.

Avand in vedere relatiile existente intre inculpatul Popoviciu Gabriel-Aurel Si conducerea Universitatii de Stiinte Agronomice Si de Medicina Veterinara BucureSti, Si faptul ca acesta cunoStea Si avea date Si elemente esentiale in legatura cu terenul intitulat „Ferma Baneasa”, a intreprins actiuni, prin care sa-l poata folosi, administra Si transforma in vederea obtinerii unor profituri cat mai mari.

Mijlocul folosit pentru realizarea acestor scopuri a fost contractul de asociere in participatiune, dar, pentru aceasta, USAMVB trebuia sa detina in mod clar un titlu de proprietate asupra terenului.

Inculpatul Alecu Ioan Niculae ce indeplinea functia de rector al USAMVB Si-a exercitat influenta asupra membrilor Senatului Si prezentandu-le acestora date eronate, i-a indus in eroare, pentru a determina incheierea contractului de asociere in participatiune Si actele ulterioare acestuia.

Actiunea inculpatului Alecu Ioan Niculae a fost facuta cu buna Stiinta Si prin aceasta, se face vinovat de comiterea infractiunii de abuz in serviciu.

Avandu-se in vedere atat legile de pana in anul 1990, cat Si cele ulterioare, printre care mentionam: H.G. nr.533/1991, H.G. nr.123/1993, H.G. nr.47/1999 Si deoarece inculpatul Popoviciu Gabriel Aurel dorea sa Stie Si sa aiba o dovada ca terenul respectiv apartinea USAMV, au fost intreprinse actiuni care sa conduca la obtinerea unui titlu de proprietate asupra terenului.

Inculpatul Popoviciu Gabriel Aurel a actionat atat in mod direct, cat Si indirect, la obtinerea titlului de proprietate, element esential, pentru actiunile viitoare, intr-un termen de 24 de ore, deSi toate activitatile Si operatiunile juridice de depunere a actelor, verificarea Si aprobarea acestora, obtinerea avizelor, cenzurarea de catre organele abilitate, definitivarea lor Si eliberarea, in final, a titlului de proprietate presupunea o durata de timp mai mare, fiind de notorietate ca eliberarea titlurilor de proprietate presupune verificarea documentelor Si respectarea dispozitiilor legale, operatiuni ce necesita o perioada de timp adecvata.

in aceasta faza Si etapa, au intervenit inculpatii Alecu Ioan Niculae, Diaconescu Stefan, Luican Mihai Florin, Toader Gabriel Rasvan, TodiraS Ioan, Minea Lizeta Si Petrulian Gheorghe, care puteau Si indeplineau anumite functii, fara deciza acestora neputandu-se realiza scopul propus Si anume eliberarea titlului de proprietate asupra terenului.

Toti aceSti inculpati se fac vinovati prin demersurile, actele Si actiunile intreprinse, de comiterea faptelor penale retinute in sarcina lor de catre procurori Si intrunesc elementele constitutive ale infractiunilor de abuz in serviciu, indeplinindu-Si in mod defectuos Si cu intentie obligatiile de serviciu.

Dupa obtinerea titlului de proprietate Si incheierea contractului de asociere in participatiune, destinatia terenului a fost schimbata, acesta intrand in circuitul civil, obtinandu-se actele administrative necesare edificarii unor constructii administrative, de locuinte Si mai ales comerciale.

Constructiile aflate pe teren au fost in cea mai mare parte demolate, cu exceptia unei singure cladiri, careia i s-a schimbat destinatia, in prezent, in aceasta functionand un notariat.

Pentru edificarea noilor constructii, a fost necesara obtinerea unor aprobari, planuri urbanistice generale, planuri urbanistice zonale, care prevedeau construirea de drumuri, legaturi de acces, intrari-ieSiri la reteaua de drumuri existente.

Totodata, era necesar ca terenul respectiv sa poata fi conectat la toata infrastructura existenta, sa aiba acces la sursele de electricitate, de gaze, de apa Si canal, pentru edificarea constructiilor respective.

Deoarece valoarea acestor lucrari era deosebit de mare Si semnificativa, au fost intreprinse actiuni prin care acestea urmau sa fie realizate de catre Primaria Generala a Municipiului BucureSti.

Aceasta institutie a accesat fonduri europene Si a contribuit, astfel, la realizarea proiectului aflat in desfaSurare pe suprafata de teren mentionata anterior.

in schimbul acestor lucrari, Primaria municipiului BucureSti a primit, prin doua acte de donatie, deSi acest lucru era ilegal, doua suprafete de teren, devenind astfel, in mod ilegal, proprietara de drept a acestora.

O institutie publica nu poate dobandi, prin donatie, un bun decat in mod pur Si simplu, fara indeplinirea vreunei conditii.

Donatiile terenului respectiv au fost facute sub conditia realizarii lucrarilor de aductiune apa Si canal, gaze, electricitate, acces Si conexiuni la drumurile existente, situatie total nelegala.

in contractul de asociere se prevedea ca USAMV sa primeasca anual, indiferent de profitul realizat de asociatie, o suma minima de 560.700 dolari, ce urma sa fie folosita in interesul general al universitatii, in concret, platindu-se doar suma de 280.350 USD.

Aceasta suma nu a fost niciodata platita integral Si la timp.

Este adevarat ca, la data prezentului proces au fost achitate in cea mai mare parte sumele restante.

in mod ilegal, din sumele platite s-au achitat salariile profesorilor.

Destinatia acelor fonduri fiind cu totul alta Si neputandu-se achita drepturi salariale chiar Si in situatia existentei autonomiei universitare.

DeSi era interzis, la data de 4.XII.2000, asocierea s-a transformat intr-o societate comerciala pe actiuni, realizandu-se astfel, cea de-a doua etapa pentru obtinerea scopului, neprecizat niciodata in mod public, dar care s-a dovedit ulterior ca fiind cel real, Si anume, preluarea proprietatii terenului in cauza.

Ulterior, in capitalul social al S.C. Baneasa Investments S.A., a fost adus terenul in cauza, iar USAMVB a obtinut un numar de actiuni.

Prin aceasta operatiune juridica, USAMVB a pierdut orice drept asupra terenului, acesta devenind proprietatea S.C. Baneasa Investments S.A..

De mentionat, in acest sens, este faptul ca, in situatia retragerii din societate a USAMVB, terenul ar ramane in proprietatea societatii cu plata unor despagubiri baneSti in urma stabilirii valorii acestuia.

Dupa intrarea USAMVB in S.C. Baneasa Investments S.A. Si aducerea ca aport in natura la capitalul social a terenului, a incetat de drept obligatia de plata a sumei de 560.700 de dolari catre aceasta, drepturile sale revenind conform dividendelor ce i se cuveneau ca parte din profit.

De observat ca, S.C. Baneasa Investment S.A. nu a avut profit Si, acest lucru a fost posibil deoarece prin contractele incheiate cu alte societati care erau controlate in mod direct sau indirect de catre inculpatul Popoviciu Gabriel Aurel, profitul era diminuat sau chiar inexistent.

Astfel, au fost eludate, Si prin acest mod, drepturile universitatii.

Inculpatul Popoviciu Gabriel Aurel iSi obtinea profiturile prin acele societati in baza contractelor cu societatea Baneasa Investment eludandu-se astfel drepturile universitatii.

Terenul respectiv, prin amplasamentul Si pozitionarea sa, era deosebit de valoros, datorita faptului ca, intre anii 2000 Si 2008, a existat o dezvoltare imobiliara extraordinara, iar nevoia de spatii comerciale, locuinte Si cladiri administrative, era extraordinar de mare.

Aceasta cerere importanta de spatii comerciale, spatii de birouri, cladiri administrative Si locuinte a facut ca valoarea terenului sa creasca in mod continuu, dat fiind faptul ca se afla in cea mai buna Si atractiva zona a municipiului BucureSti, langa padurea Baneasa, cu acces direct la DN1, precum Si cu alte cartiere in plina dezvoltare Si expansiune, din nordul oraSului.

Atat accesul, cat Si comunicarea cu celelalte zone ale oraSului sunt dintre cele mai facile Si, prin aceasta, terenul respectiv a reprezentat o continua Si permanenta atractie pentru persoanele interesate.

DeSi aveau interese deosebite, denuntatorii din prezenta cauza – … Si …u Lucian-Gabriel – au formulat un denunt care a constituit sesizarea organelor de ancheta penala.

Dupa ce in cauza au fost intreprinse cercetari, acte premergatoare Si a inceput urmarirea penala, iar 9 dintre persoanele ce in prezent au calitatea de inculpati au fost chemate la audieri, inculpatii Serban Ilie Cornel Si Pitcovici Petre Daniel – ofiteri superiori de politie, iar la un moment dat comandant Sef Si comandant adjunct la D.G.I.P.I. – au luat legatura cu martorul denuntator … – ofiter judiciar in cadrul D.N.A..

Aceasta persoana participa la cercetarea penala Si impreuna cu procurorii anchetatori desfaSura acte privitoare la eventuale acte de coruptie ale inculpatilor Popoviciu Gabriel Aurel, Alecu Ioan Nicolae, Bejenaru Andrei Mihai, Diaconescu Stefan, Luican Mihai Florin, Toader Gabriel Razvan, TodiraS Ion, Minea Lizeta Si Petrulian Gheorghe.

Serban Ilie Cornel, Pitcovici Petre Daniel Si … fusesera anterior colegi, in cadrul Politiei Romane.

Datorita acestei relatii de colegialitate, dar Si datorita faptului ca inculpatii Serban Ilie Cornel Si Pitcovici Petre Daniel ocupau functii importante in Inspectoratul General al Politiei, aceStia Si-au permis sa-l contacteze pe …, caruia i-au propus sa se intalneasca, iar in cadrul intalnirilor respective, precum Si a discutiilor telefonice, sa-l intrebe, sa-i sugereze Si sa ii propuna sa indeplineasca in mod direct sau sa determine inchiderea dosarului, avand ca obiect relatia dintre USAMVB Si Baneasa Investments, respectiv Popoviciu Gabriel-Aurel.

Din discutiile purtate de cei trei, in mai multe randuri, precum Si intalnirile avute de aceStia la mai multe restaurante, printre care unul detinut de inculpatul Popoviciu Gabriel-Aurel (Haward-Johnson) Si chiar in sediul D.N.A. central, rezulta ca cei doi inculpati au actionat, la cererea Si in interesul inculpatului Popoviciu Gabriel-Aurel, urmarind inchiderea dosarului, clasarea acestuia.

Martorul denuntator a sesizat procurorul de caz Si a acceptat, la cererea acestuia, sa participe la inregistrarea convorbirilor pe care le avea cu inculpatii Serban Ilie Cornel Si Pitcovici Petre Daniel.

Martorul denuntator a participat la o intalnire, in care, a discutat in mod direct cu inculpatul Popoviciu Gabriel-Aurel chiar elemente din dosarul penal ce il privea pe acesta in mod direct.

Din toate discutiile purtate intre martorul … Si inculpatii Serban Ilie Cornel Si Pitcovici Petre Daniel, rezulta in mod clar ca cei doi inculpati urmareau in mod direct obtinerea unui rezultat favorabil in ancheta ce se desfaSura fata de inculpatul Popoviciu Gabriel-Aurel, aratand ca acesta este o persoana extraordinar de puternica Si influenta cu multiple legaturi Si conexiuni, la cele mai inalte niveluri Si, astfel, martorul ar putea beneficia de diferite avantaje.

in intalnirea de la Hotelul Haward-Johnson ce a avut loc intre martorul denuntator … Si inculpatii Serban Ilie Cornel, Pitcovici Petre Daniel, Popoviciu Gabriel-Aurel, aceStia i-au dat de inteles martorului ca ajutorul pe care il va primi in cazul unei solutii favorabile de la inculpatul Popoviciu Gabriel-Aurel va fi unul neconditionat Si de mare importanta.

Inculpatii Serban Ilie Cornel Si Pitcovici Petre Daniel i-au transmis martorului denuntator … diferite bunuri, insa, principalul beneficiu promis acestuia ar fi fost ajutorul pe care inculpatul Popoviciu Gabriel-Aurel i-l purea acorda in promovarea in functie Si avansarea in functie pe cale ierarhica.

Cei doi inculpati i-au spus, in mod expres, martorului denuntator …, ca inculpatul Popoviciu Gabriel-Aurel are o putere deosebit de mare „ca la uSa lui aSteapta Si fac coada oameni politici importanti, chiar Si premierul de la acea data, Cain Popescu-Tariceanu.”

Mijloacele de proba existente la dosarul cauzei fac dovada indubitabila ca intre inculpatii Serban Ilie Cornel Si Pitcovici Petre Daniel Si inculpatul Popoviciu Gabriel-Aurel exista o relatie de prietenie Si ca aceStia au incercat sa-i ofere sprijin Si protectie datorita calitatii Si functiilor pe care le indeplineau in acel moment.

Legatura dintre cei trei nu poate fi tagaduita, fiind una de prietenie, iar nu una profesionala, cei doi ofiteri de politie neavand niciun fel de competenta in solutionarea problemelor juridice pe care le avea inculpatul Popoviciu Gabriel-Aurel.

Cei doi inculpati au actionat in mod direct Si nemijlocit in favoarea unei persoane fata de care se desfaSura o ancheta penala, incercand, prin actiunile lor, sa determine in mod ilegal, un anumit curs al anchetei Si obtinerea favorabila a unui rezultat pentru inculpatul in cauza.

Faptul ca inculpatul Popoviciu Gabriel-Aurel a apelat la sprijinul celor doi ofiteri superiori, dar Si implicarea acestora dovedeSte ca toti au urmarit un scop precis Si binedefinit, conStientizand ilegalitatea activitatilor desfaSurate de catre inculpatul Popoviciu Gabriel-Aurel.

Ca ofiteri superiori de politie, dar nu numai, cei doi inculpati Serban Ilie Cornel Si Pitcovici Petre Daniel aveau obligatia legala Si profesionala sa nu se implice in niciun mod in ancheta respectiva, ba mai mult, sa denunte o astfel de cerere din partea oricarei persoane ce ar fi facut-o.

Din punct de vedere al indatoririlor de serviciu, atat inculpatul Serban Ilie Cornel, cat Si Pitcovici Petru Daniel nu aveau niciun fel de competenta in desfaSurarea anchetei penale Si, prin urmare, implicarea lor este profund ilegala.

in cauza au fost audiati, printre altii, Si membrii Senatului Universitatii care au aprobat participarea institutiei de invatamant la capitalul social S.C. Baneasa Investment S.A., cu suprafata de teren mentionata in cauza, aratand ca au facut acest lucru, datorita increderii pe care o aveau in inculpatul Alecu Ioan Nicolae, rectorul de la acea data al institutiei, a motivelor Si argumentelor aduse de acesta, dar Si de faptul ca au fost convinSi (idee exprimata neechivoc in fata Curtii), ca terenul respectiv este Si va ramane intotdeauna al universitatii.

Este de remarcat Si faptul ca totii membrii senatului, cat Si profesorii ce functionau in cadrul USAMVB au declarat ca datorita acestei asocieri au primit la timp Si integral salariile profesorale.

Niciunul dintre inculpati nu a recunoscut comiterea vreunei fapte penale sau incalcarea vreunei dispozitii legale.

Toate sustinerile Si apararile inculpatilor nu sunt sustinute in materialul probator existent la dosarul cauzei. DeSi prezentate pe larg Si in mod exhaustiv, in concluziile scrise aflate la dosarul cauzei, ele vor ramane la stadiul de sustineri Si, prin urmare, nu vor influenta in nici un mod pronuntarea hotararii.

Inculpatii nu Si-au probat in nici un mod sustinerile, iar vinovatia ce rezulta din ansamblul materialului probator administrat in cauza este certa Si neechivoca.

Faptele inculpatilor sunt deosebit de grave, reprezinta o incalcare flagranta Si esentiala a dispozitiilor legale, consecintele Si urmarile acestora repercutandu-se in mod direct Si nemijlocit asupra patrimoniului public, asupra scopurilor Si nevoilor pe termen mediu Si lung ale societatii.

Lipsirea studentilor din cadrul Universitatii de Stiinte Agronomice Si de Medicina Veterinara BucureSti de o baza in care aceStia sa se pregateasca, sa invete, sa dobandeasca cunoStintele necesare pentru a deveni specialiSti intr-un domeniu esential al vietii economice a tarii accentueaza gravitatea faptelor persoanelor vinovate Si afecteaza dezvoltarea societatii pe termen mediu Si lung, cu consecinte greu de estimat.

Infractiunea de abuz in serviciu este cuprinsa in Titlul V din noul Cod penal – „Infractiuni de coruptie Si de serviciu” Si reprezinta „Fapta functionarului care, in exercitarea atributiilor de serviciu, nu indeplineSte un act sau il indeplineSte in mod defectuos Si, prin aceasta, cauzeaza o paguba ori o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice Si este pedepsita cu inchisoarea de la 2, la 7 ani Si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica.

in vechiul Cod penal, infractiunea purta denumirea de „abuz in serviciu contra intereselor publice, era cuprinsa in Titlul VI „Infractiuni care aduc atingere unor activitati de interes public sau altor activitati regrlementate de lege” – art.248 avea urmatoarea formulare: „Fapta functionarului public, care in exercitiul drepturilor sale de serviciu, cu Stiinta, nu indeplineSte un act ori il indeplineSte in mod defectuos Si, prin aceasta, cauzeaza o tulburare insemnata bunului mers al unui organ sau al unei institutii de stat ori al unei alte unitati din cele la care se refera art.145 sau o paguba a patrimoniului acestuia, se pedepseSte cu inchisoarea de la 6 luni, la 5 ani.”

Art.248/1 din vechiul Cod penal, se refera la forma calificata a acestei infractiuni, facand referire la dispozitiile art.246 Si art.247 cu agravanta consecintelor deosebit de grave, fiind pedepsita cu inchisoarea de la 5 la 15 ani.

Din analiza acestor texte legale, Curtea constata ca pentru a exista infractiunea de abuz in serviciu, trebuiesc indeplinite mai multe conditii.

Subiectul activ sa fie calificat, adica sa aiba calitatea de functionar public Si care in exercitarea atributiilor de serviciu Si nu in alte situatii sa nu indeplineasca un act ce-i revenea in competenta sa-l indeplineasca in mod defectuos, iar intre actul respectiv Si interesele unei persoane fizice sau juridice sa existe o legatura de cauzalitate, precum Si producerea unui prejudiciu, a unei vatamari.

Infractiunea de abuz in serviciu are ca latura obiectiva fapta subiectului activ care in exercitiul atributiilor de serviciu nu indeplineSte un act ori il indeplineSte in mod defectuos.

Pentru a descrie elementul material al laturii obiective, legea foloseSte o exprimare generala, fara a arata in mod limitativ, actiunile sau omisiunile prin care se comite aceast infractiune, deoarece din punct de vedere practic, o astfel de enumerare nu ar fi posibila.

Neindeplinirea unui act presupune omisiunea cu Stiinta de a-l efectua, deSi potrivit atributiilor de serviciu indeplinirea acestuia era obligatorie.

in cealalta varianta, indeplinirea cu Stiinta in mod defectuos a unui act arata ca inculpatul a actionat in cadrul indatoririlor de serviciu necorespunzator continutului indatoririlor pe care le avea.

Nu prezinta importanta daca inculpatul Si-a incalcat una sau mai multe indatoriri de serviciu ori daca Si le-a incalcat total sau partial.

Omisiunea de a face un act ori indeplinirea lui in mod defectuos trebuie sa aiba ca urmare o tulburare concreta Si insemnata, sa fi produs consecinte, in principal prejudicii materiale.

De mentionat ca, in cursul prezentului proces penal, s-a avut in vedere Si felul in care s-au reflectat faptele abuzive in activitatile ulterioare ale USAMVB, de evolutia acestei institutii dupa comiterea infractiunilor.

Dupa cum se observa, toate faptele comise de persoanele acuzate Si trimise in judecata pentru aceasta infractiune intrunesc elementele constitutive ale acesteia.

O alta infractiune retinuta in sarcina inculpatilor (Serban Ilie Cornel Si Pitcovici Petru Daniel) este aceea de favorizarea infractorului care este incriminata in Titlul VI, Capitolul II din vechiul Cod penal „Infractiuni care impiedica infaptuirea justitiei” art.264 Si reprezinta „ajutorul dat unui infractor fara o intelegere stabilita inainte sau in timpul savarSirii infractiunii pentru a ingreuia sau zadarnici urmarirea penala, judecata sau executarea pedepsei, ori pentru a asigura infractorului folosul sau produsul infractiunii”, iar in noua reglementare, este prevazuta la art.269 – favorizarea faptuitorului Si reprezinta „ajutorul dat faptuitoriului in scopul impiedicarii sau ingreunarii cercetarilor intr-o cauza penala, tragerii la raspundere penala, executarii unei penale sau masuri privative de libertate”.

Elementele constitutive ale infractiunii de favorizare a infractorului pentru care cei doi inculpati au fost trimiSi in judecata sunt intrunite Si, prin urmare, aceStia urmeaza sa raspunda penal.

O alta infractiune retinuta ca fiind comisa in cauza este infractiunea de dare de mita prev. Si ped. de art.255 alin.1 Cod penal, in referire la art.6 Si 7 din Legea nr.78/2000, textul de lege aratand ca „promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, in modurile Si scopurile aratate in art.254 sunt pedepsite cu inchisoarea…”.

Inculpatii Popoviciu Gabriel-Aurel, Serban Ilie Cornel Si Pitcovici Petru Daniel se fac vonovati de comiterea acestor infractiuni, astfel ca vor fi condamnati penal.

in ceea ce priveSte calitatea procesuala a inculpatilor, Curtea constata ca, potrivit art.46 din Codul penal, autor este persoana care savarSeSte o fapta prevazuta de legea penala, iar complicele – in formularea prev. de art.48, este persoana care, cu intentie, inlesneSte sau ajuta in orice mod, la savarSirea unei fapte prevazute de legea penala.

La stabilirea pedepselor ce urmeaza a fi aplicate inculpatilor, Curtea va avea in vedere dispozitiile art.5 Cod penal, care arata ca, in situatia intervenirii unei noi legi penale, se va aplica legea mai favorabila, evaluandu-se comparativ toate criteriile Si conditiile pedepselor.

Inculpatul Popoviciu Gabriel-Aurel

Este persoana care a avut un rol determinat in desfaSurarea activitatilor ilegale care au condus in final la dobandirea proprietatii unui bun insemnat din patrimoniul societatii.

Toate actunile sale au fost indreptate spre realizarea acestui scop Si obtinerea unor profituri extraordinare, insa, total nelegale.

Faptele sale sunt deosebit de grave, din cauza consecintelor acestora, prin privarea de resursele necesare a unei importante institutii de invatamant superior, care avea ca scop principal crearea de specialiStii necesari unei ramuri esentiale a economiei nationale.

Acesta a actionat cu intentie Si buna Stiinta, folosindu-Si cunoStintele, relatiile, conexiunile, pozitia sociala Si chiar renumele tatalui sau pentru realizarea scopului ilicit.

Inculpatul a determinat ca functionarii publici – care aveau competenta in solutionarea cererilor respective – sa actioneze conform vointei sale Si a avut tot timpul grija sa nu intreprinda nicio actiune directa, pentru care sa poata fi tras la raspundere.

Gradul de pericol social al faptelor comise de inculpat este deosebit de ridicat datorita modului in care acesta a actionat, planului elaborat, tintelor urmarite, valoarea sociala atinsa, dar Si prin consecintele produse.

in ceea ce il priveSte inculpatul Popoviciu Gabriel-Aurel, Curtea retine ca acesta nu a recunoscut comiterea vreunei fapte penale, nu a regretat niciuna din actiunele sale Si nici nu a incercat in vreun mod sa repare prejudiciul cauzat.

Inculpatul are …, are … Si ….

Prin prisma celor mentionate mai sus, acesta era obligat sa aiba in societate o conduita ireproSabila Si sa-Si desfaSoare activitatile economice in deplina legalitate.

Cu toate acestea, inculpatul a incalcat cu buna Stiinta legea Si a fost persoana care poate fi definita ca generatoare a acestuia proces penal.

La dozarea Si individualizarea pedepsei ce ii va fi aplicata, Curtea va avea in vedere toate aceste circumstante personale, modul Si conditiile concrete in care au fost savarSite faptele, urmarile infractiunilor, valoarea extraordinar de mare a prejudiciului, a faptului ca acesta este nerecuperat, orientandu-se spre un maxim prevazut de lege, pe care insa il considera insuficient ca durata de timp, pentru reeducarea inculpatului, luandu-se in considerare Si varsta acestuia cu referire la dispozitiile art.100 alin.2 din noul Cod penal.

Astfel fiind, inculpatului Popoviciu Gabriel-Aurel ii va fi aplicata o pedeapsa cu inchisoarea, constatand ca legea mai favorabila aplicabila acestuia este vechiul Cod penal, pentru comiterea infractiunilor de complicitate la abuz in serviciu, in forma calificata, respectiv art.26 rap. la art.248 in referire la art.2481, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, text de lege enuntat in Sedinta publica Si in temeiul caruia acesta urmeaza sa raspunda penal.

AcelaSi inculpat va fi condamnat Si pentru comiterea infractiunii de dare de mita, prev. Si ped. de art.255 alin.1, Cod penal rap. la art.6 Si 7 din Legea nr.78/2000, texte de lege enuntate in Sedinta publica Si in temeiul carora acesta urmeaza sa raspunda penal.

Cele doua fapte comise de inculpat se afla in concurs real, acesta urmand sa execute pedeapsa cea mai grea, dar pe care Curtea o gaseSte neindestulatoare pentru reeducarea sa, pentru protejarea valorilor sociale incalcate de acesta, pentru urmarile produse prin activitatea infractionala a inculpatului, pentru gradul de pericol social ridicat al faptelor comise, pentru efectele Si consecintele asupra unui segment important din viata social-economica a tarii.

Inculpatului ii vor fi aplicate Si pedepsele complementare Si accesorii, interzicandu-i-se drepturile prev. de art.64 lit.a, teza a II-a Si lit.b Cod penal.

Din pedeapsa rezultanta aplicata inculpatului se va deduce retinerea acestuia de 24 de ore din data de 24 martie 2009.

Cele doua fapte comise de inculpat se afla in concurs real, acesta urmand sa execute pedeapsa cea mai grea, dar pe care Curtea o gaseSte neindestulatoare pentru reeducarea sa, pentru protejarea valorilor sociale incalcate de acesta, pentru urmarile produse prin activitatea infractionala a inculpatului, pentru gradul de pericol social ridicat al faptelor comise, pentru efectele Si consecintele asupra unui segment important din viata social-economica a tarii.

Inculpatului ii vor fi aplicate Si pedepsele complementare Si accesorii, interzicandu-i-se drepturile prev. de art.64 lit.a, teza a II-a Si lit.b Cod penal.

Din pedeapsa rezultanta aplicata inculpatului se va deduce retinerea acestuia de 24 de ore din data de 24 martie 2009.”, se arata in motivarea Curtii.

Ministrul de Interne, Carmen Dan, audiat la DNA in dosarul privind adoptarea OUG 13!

In: Injustitia

Ministrul de Interne, Carmen Daniela Dan, este audiat luni dimineata de Directia Nationala Anticoruptie in dosarul privind adoptarea controversatei OUG 13.

Directia Nationala Anticoruptie a confirmat, pe 2 februarie, ca „s-a inregistrat o sesizare depusa de mai multe persoane fizice cu privire la posibile fapte aflate in competenta de solutionare a institutiei, in legatura cu modalitatea de adoptare a unor acte normative” si ca „se efectueaza acte procedurale cu privire la aspectele sesizate”.

Mihai Politeanu, Elena Ghioc si Razvan Patachi, membri ai miscarii civice Initiativa Romania, au depus, pe 25 ianuarie, la Directia Nationala Anticoruptie, un denunt penal impotriva premierului Sorin Grindeanu si a ministrului Justitiei, Florin Iordache, pe care ii acuzau de favorizarea faptuitorului si prezentarea cu rea credinta de date inexacte Parlamentului si presedintelui Romaniei in legatura cu intentia (la acea vreme) de a promova gratierea si modificarea Codurilor penale prin Ordonanta de urgenta.

Mihai Politeanu a anuntat, ulterior, ca, in urma modificarii prin OUG a Codurilor penale si a „indiciilor publice ale unei intalniri intre ministrul Justitiei si seful sau de partid Dragnea Liviu, in care cel din urma ar fi solicitat imperativ adoptarea ordonantei amintite”, a decis sa completeze denuntul penal „in vederea efectuarii de cercetari penale impotriva presedintelui PSD pentru comiterea infractiunii prevazute la art. 13 din Legea 78/2000”.

Art.13 din Legea 78/2000 prevede ca „Fapta persoanei care indeplineste o functie de conducere intr-un partid, intr-un sindicat sau patronat ori in cadrul unei persoane juridice fara scop patrimonial, de a folosi influenta ori autoritatea sa in scopul obtinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.”

Si procurorul general al Romaniei, Augustin Lazar, a confirmat, pe 2 februarie, ca exista o ancheta la DNA care vizeaza redactarea Ordonantei de Urgenta privind modificarea Codului penal, adoptata marti seara de Guvernul Grindeanu.

Augustin Lazar a declarat ca, in urma unei plangeri, Directia Nationala Anticoruptie a cerut lista cu persoanele implicate in redactarea Ordonantei de Urgenta privind modificarea codurilor penale.

„Exista o ancheta a DNA si pentru mai multe date va rog sa consultati Biroul de presa al DNA. Adica sa fie niste date concrete, sa nu va spun niste lucruri care nu sunt riguros exacte. (…) Exista un dosar pe rolul DNA care are o anumita legatura”, declara atunci Augustin Lazar.

Tariceanu incepe sa faca drum la Tribunal! Primul termen pentru marturie mincinoasa si favorizarea infractorului e in martie!

In: Injustitia

Inalta Curte de Casatie si Justitie a stabilit pentru data de 14 martie primul termen al judecarii pe fond in dosarul in care presedintele Senatului, Calin Popescu-Tariceanu, este acuzat de savarsirea infractiunilor de marturie mincinoasa si favorizarea faptuitorului.

In 10 februarie, magistratii Instantei supreme au respins contestatia depusa de Calin Popescu-Tariceanu si au dispus inceperea judecarii pe fond a cauzei.

Judecatorii au mentinut o decizie a unui alt complet, care a respins, in noiembrie 2016, toate cererile si exceptiile formulate de Tariceanu, fiind constatata legalitatea rechizitoriului intocmit de DNA.

Calin Popescu-Tariceanu a fost trimis in judecata de DNA pe 7 iulie 2016 pentru savarsirea infractiunilor de marturie mincinoasa si favorizarea faptuitorului.

In acelasi dosar, Dorin Marian, fost consilier prezidential in timpul mandatului lui Emil Constantinescu si fost sef al Cancelariei premierului Tariceanu, este acuzat de marturie mincinoasa.

Conform DNA, in cadrul actelor de cercetare in dosarul privind retrocedarea nelegala a unei suprafete din Padurea Snagov si a Fermei Baneasa, Tariceanu a facut, sub juramant, la 15 aprilie 2016, declaratii necorespunzatoare adevarului cu privire la aspecte esentiale ale cauzei asupra carora a fost intrebat si nu a spus tot ce stie in legatura cu imprejurari esentiale, urmarind prin aceasta impiedicarea/ ingreunarea tragerii la raspundere penala a inculpatilor cercetati in dosarul trimis in judecata.

Astfel, procurorii au constatat ca Tariceanu a sustinut in mod nereal ca nu a avut cunostinta despre retrocedarea catre Paul Philippe Al Romaniei a unor suprafete de teren in Baneasa (fosta ferma regala) si Snagov (trunchiul de padure Fundul Sacului), despre implicarea inculpatilor Tal Silberstein, Beny Steinmetz, Moshe Agavi si a altor persoane in procedurile de retrocedare si nici despre actele de vanzare-cumparare vizand aceste bunuri.

Calin Popescu-Tariceanu este acuzat de DNA ca a mai facut declaratii necorespunzatoare adevarului si nu a spus tot ce stie in legatura cu relatia avuta cu inculpatii Tal Silberstein, Dan Andronic si Remus Truica, cu intalnirile si discutiile purtate cu acesta din urma referitor la taxele notariale privind tranzactionarea imobilelor mentionate si modalitatea de dobandire si valorificare a bunurilor revendicate.

„in acelasi context, inculpatul a mai precizat ca nu a avut o relatie apropiata cu inculpatul Marcovici Marius, ascunzand totodata ca are cunostinta de relatia acestuia din urma cu inculpatul Tal Silberstein. Totodata, inculpatul Popescu Tariceanu Calin Constantin Anton a afirmat in mod nereal ca nu l-a prezentat/ introdus pe Tal Silberstein altor politicieni din Romania”, sustin procurorii.

Sursa: Agerpres