Medic: Putem muri de inima rea? Renunta la gelozie, este mai nociva decat fumatul

In: Sanatate

Relatiile sociale nu sunt doar un tampon fata de stresorii sociali intalniti in societatile industrializate, ci au un impact direct asupra sanatatii insesi. Partenerul de viata joaca si el un rol important. Ajutorul venit din partea acestuia este esential in predictia ratei de supravietuire la pacientii cu transplant cardiac, potrivit  medicului Cristian-Sever Oana.

Viata de cuplu nu numai combate afectiuile cardiovasculare, ci previne si dementa. CAIDE Study (Hakansson et al., 2009), efectuat pe 2.000 de subiecti din Finlanda de Est, urmariti timp de 21 de ani, a aratat ca riscul de dementa este aproape triplu la cei ce traiesc singuri incepand de la jumatatea vietii si la batranete.


Totodata, gelozia este un factor de risc pentru boli cardiovasculare mai important decat fumatul, mai ales in randul barbatilor, in timp ce coeziunea comunitatii scade riscul, jucand chiar un rol mai important decat dieta, a aratat medicul Cristian-Sever Oana, potrivit Mediafax.

Medicul a mentionat ca in UE se cheltuiesc anual 110 miliarde de euro pe ingrijirea bolilor cardiovasculare.

El a aratat apoi ca s-au facut studii pentru a se identifica tipul de persoana care este probabil sa sufere de probleme cardiace. Astfel, Meyer Friedman si Ray Rosenman (1974) au elaborat Tipul A de comportament: ambitios, agresiv, competitiv, nelinistit, sub presiunea timpului.

Insa meta-analiza lui Booth-Kewley si Friedman (1987) a relevat ca mai putin de 2% din variatia bolilor de inima poate fi prezisa de comportamentul de tip A, si nu este cu nimic mai buna decat alti factori de risc.

Pe de alta parte, tulburarea de panica se asociaza cu evenimente ischemice tranzitorii, iar stresul mintal (emotii negative precum depresia si anxietatea) duce la ischemie miocardica la 50 – 70% din pacientii cu boala coronariana stabila (Dakak et al. 1995).

Un alt factor de risc este legat de ierarhia sociala. Astfel, salariatii pozitionati la baza organigramei au o rata de mortalitate de trei ori mai mare decat cei din varful ierarhiei (Studiul Whitehall I – British Medical Journal 1978). Un alt studiu a aratat de asemenea ca functionarii publici de rang inferior au un risc semnificativ crescut de boli cardiace, cancer, boala pulmonara cronica, boli gastrointestinale, depresie si suicid (Studiul Whitehall II – BMJ 1997, Lancet 1991).

Nu in ulimul rand, viata emotionala are impact asupra sistemului nervos autonom, care la randul sau are efect semnificativ asupra inimii, iar cea mai semnificativa variabila este prezenta sau absenta contactelor sociale, a mai aratat Oana.

Totodata, nivelul satisfactiei personale a fiecaruia depinde de nivelul de satisfactie a retelei sociale din care face parte, potrivit Framingham Heart Study (Fowler and Christakis, 2008), efectuat pe 4.739 de subiecti urmariti din 1983 pana in 2003.

Pe de alta parte, atitudinea de rivalitate este un factor de risc mai important decat fumatul. Neincrederea si gelozia sunt cei mai mari „ucigasi”, mai ales la barbati, iar cel mai bun factor de protectie este coeziunea comunitatii, a mai spus medicul, citand un studiu al Harvard Center for Society and Health (Skrabski et al., 2003) efectuat pe 12.643 de subiecti din Ungaria.

Jacques Lacan (1948) a fost primul care a desoperit prevalenta scazuta a hipertensiunii printre imigrantii din societatea americana care isi mentinusera coeziunea si ritualurile culturale comunitare.

Un alt studiu (Bruhn and Wolf, 1979), facut la Roseto, in Pennsylvania, a aratat ca, la o populatie de 1.600 de imigranti din sudul Italiei, rata deceselor prin infarct de miocard era la jumatate fata de rata nationala din SUA. Coeziunea comunitatii s-a dovedit in cadrul acestei cercetari mai importanta decat dieta, colesterolul sau fumatul.

Un al treilea studiu (Berkman and Syme, 1979), efectuat la Alameda County, California, pe un esantion de 4.775 adulti, impartiti in patru clase diferite in functie de intensitatea legaturilor sociale si urmariti timp de noua ani, a relevat ca persoanele cu legaturi sociale slabe/putine au avut o probabilitate de doua ori mai mare sa moara de boli cardiovasculare decat cei cu legaturi sociale puternice/numeroase, dupa ajustarea celorlalti factori de risc.

Astfel, diferiti cercetatori au ajuns la concluzia ca sanatatea individului depinde de modul cum este condusa comunitatea din care face parte, punandu-se intrebarea daca este datoria medicinei sa dezbata cel mai bun mod de a conduce comunitatea, a aratat in final Oana.













Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Name Email Website Comment

REVINO IN TOP

Share Page

Close