Presedintele CCR a fost prins in offside! Valer Dorneanu a aratat cum inclina balanta justitiei!

In: Injustitia

Decizia prin care Curtea Constitutionala a decis existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre DNA si Guvern a fost luata dupa ce presedintele CCR, Valer Dorneanu, a refuzat administrarea unei probe esentiale: ordonanta prin care DNA a declinat dosarul catre Parchetul General. Acolo judecatorii puteau vedea ce anume ancheteaza DNA.

Curtea Constitutionala a decis luni ca ancheta declansata de DNA asupra circumstantelor in care a fost emisa ordonanta de urgenta nr. 13 ar fi declansat un conflict juridic de natura constitutionala intre Ministerul Public si Guvern, dat fiind faptul ca DNA si-ar fi arogat atributia de a verifica legalitatea si oportunitatea unui act normativ, respectiv OUG 13, cu incalcarea competentelor constitutionale ale Guvernului, Parlamentului si ale Curtii Constitutionale, arata jurnalistul Liviu Avram in Adevarul.

Verdictul a fost dat ca urmare a unei sesizari depuse de presedintele Senatului, Calin popescu Tariceanu. Dosarul penal deschis de DNA se afla in acest moment in faza „in rem”, adica a fost deschis asupra unor fapte, si nu asupra unor persoane. Aceasta faza de ancheta este insa strict secreta, deci se pune problema de unde stia Curtea Constitutionala ca DNA ancheteaza „oportunitatea si legalitatea” emiterii ordonantei.

Surse judiciare ne-au declarat ca dupa sesizarea depusa de Tariceanu, Curtea Constitutionala a solicitat de la DNA documente oficiale privitoare la ancheta. Iar DNA a transmis doua asemenea documente: denunturile care au declansat ancheta si ordonanta prin care s-a dispus deschiderea dosarului „in rem”. in ziua judecatii, presedintele Curtii Constitutionale a dat primul cuvant senatorului serban Nicolae, reprezentant al presedintelui Senatului, autorul sesizarii.

Insa inainte ca acesta sa-si inceapa pledoaria, reprezentanta Ministerului Public, procurorul Iuliana Nedelcu, a solicitat depunerea unui nou document, care sa completeze probatoriul solicitat anterior de catre CCR, si in a carui posesie intrase in dimineata respectiva.

Procurorul a mai cerut acordarea unui termen scurt, in asa fel incat partile sa studieze documentul nou depus, dar care sa se incadreze in cele 20 de zile in care Curtea trebuie sa se pronunte de la primirea sesizarii. Documentul pe care Ministerul Public dorea sa-l depuna era ordonanta prin care, in aceeasi zi, DNA a clasat una dintre infractiunile reclamate de denuntator si a declinat restul dosarului catre Parchetul General.

Din ordonanta rezulta ca, pe langa alte doua infractiuni deja denuntate si pastrate in continuare in dosar (favorizarea faptuitorului si furnizarea de date inexacte Parlamentului si Presedintelui Romaniei), procurorii mai obtinusera indicii cu privire la savarsirea altor trei fapte penale: fals intelectual, sustragerea sau distrugerea de probe, sustragerea sau distrugerea de inscrisuri.

Importanta acestei probe rezida in faptul ca, din analizarea ei, judecatorii constitutionali ar fi putut sa vada cu mai multa acuratete scopurile anchetei declansate de DNA: oportunitatea emiterii ordonantei 13 sau faptele penale care au insotit aceasta procedura. Fata de solicitarea Ministerului Public de a admite aceasta proba, presedintele CCR a dispus imediat, fara sa para ca s-ar fi consultat si cu ceilalti judecatori: „Curtea apreciaza ca nu este nevoie, avand in vedere faptul ca punctele de vedere au caracterul pe care il au si ele au fost depuse deja la dosar”. Dupa care a dat cuvantul senatorului serban Nicolae.

MAI TREBUIE SA CITESTI SI...

REVINO IN TOP

Share Page

Close