Rectificarea bugetara ascunde un mare esec al Guvernului Ponta! De ce a taiat 3,1 miliarde de euro de la investitii

In: Politic

In prima jumatate a anului, la bugetul general consolidat s-au colectat 110,6 miliarde de lei, echivalentul a circa 25 de miliarde de euro, la un curs mediu de 4,42 lei/euro, cursul de schimb pe care a fost fundamentat bugetul pe 2015, reiese din datele publicate de Ministerul Finantelor Publice (MFP).

Veniturile au insumat echivalentul a 15,8% din Produsul Intern Brut (PIB), in timp ce cheltuielile totale din primul semestru au fost de 15,2% din PIB, respectiv 106,4 miliarde de lei, echivalentul a 24 de miliarde de euro. Prin urmare, in primele sase luni ale acestui an, bugetul a inregistrat un excedent de 4,1 miliarde de lei, circa un miliard de euro, bani ramasi necheltuiti.

Esec la atragerea fondurilor UE

Principalul capitol la care nu s-au respectat veniturile, adica unde guvernul a incasat mai putin decat anticipase in programul pe 2015, program pe care s-a fundamentat bugetul, a fost cel privind fondurile europene, respectiv banii pe care executivul ii incaseaza de la Comisia Europeana.

Sumele primite de la UE in contul platilor efectuate si prefinantare au insumat, in primele sase luni, aproape 4 miliarde de lei (circa 0,9 miliarde de euro), cu 6,5 miliarde de lei (1,4 miliarde de euro) mai putin decat suma prevazuta in buget, de 10,5 miliarde de lei (2,3 miliarde de euro), scrie Gandul.info.

Practic, in prima jumatate a anului la buget s-au incasat mai putin de 40% din fondurile europene pe care se baza executivul.

La finele lunii iunie, rata absorbtiei de fonduri europene era de 51,1%, platile de la Comisia Europeana insumand 9,7 miliarde de euro pentru exercitiul financiar 2007-2013, potrivit celor mai recente date ale Ministerului Fondurilor Europene. in decembrie 2014, rata absorbtiei era de 44,89%.

Taierea investitiilor

Investitiile au fost cele care au de suferit ca urmare a esecului absorbtiei fondurilor europene. Statul a taiat atat banii de la cofinantarea proiectelor din bani comunitari, cat si de la investitiile proprii.

Astfel, pentru proiectele cu finantare din fonduri externe nerambursabile s-au cheltuit 5,7 miliarde de lei (1,3 miliarde de euro), mai putin de jumatate decat se prevederea in buget, respectiv 12,6 miliarde de lei (2,8 miliarde de euro). Prin urmare, Guvernul a taiat in prima jumatate a anului 6,8 miliarde de lei (1,5 miliarde de euro) de la cofinantari, astfel incat acestea au fost realizate in proportie de 45,6%, reiese din datele Finantelor.

Totodata, cheltuielile de capital au insumat, in primele sase luni, 3,8 miliarde de lei (866,5 milioane de euro), cu 7,4 miliarde de lei (1,6 miliarde de euro) mai putin decat se prevedea in bugetul adoptat la inceputul anului. Mai exact, in buget se prevedeau investitii de 11,2 miliarde de lei (2,5 miliarde de euro) in perioada ianuarie-iunie 2015.

Estimarea ”optimista” a banilor ce urmeaza a fi colectati la buget sau, altfel spus, nerealizarea veniturilor asumate nu este o practica noua. in 2014, spre exemplu, economistii Guvernului au gresit estimarile cu aproape un miliard de euro in ceea ce priveste veniturile pe ultimele doua luni ale anului, desi aveau situatia clara pe primele 10 luni ale anului.

Guvernul miza, in decembrie 2014, pe venituri totale de 218,4 miliarde de lei la bugetul general consolidat, care include atat bugetul de stat cat si bugetele administratiilor publice locale. in realitate, veniturile au fost de 214,3 miliarde de lei, cu patru miliarde de lei, respectiv cu 1,9% mai mici decat suma proiectata in urma celor trei rectificari bugetare de anul trecut.

Astfel, taxele si impozitele percepute la nivel national si local de la cetateni si companii au insumat in 2014 cu patru miliarde de lei mai putin decat anticipa Executivul la rectificarea din decembrie, facuta pe baza datelor din noiembrie, adica pe executia din primele zece luni ale anului.

Rezultatul a fost ”ajustarea” bugetului prin taierea banilor ce ar fi trebuit cheltuiti pentru cofinantarea proiectelor din bani europeni.

Noul Cod Fiscal

Nerealizarea veniturilor in prima jumatate a anului ridica semne de intrebare cu privire la sustenabilitatea masurilor de reducere a taxelor si impozitelor prevazute de noul Cod Fiscal, document retrimis de presedintele Klaus Iohannis in Parlament.

Mugur Isarescu, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), dar si economistii Consiliului Fiscal, institutie infiintata la cererea expresa a Fondului Monetar International (FMI) pentru a monitoriza actiunile Guvernului, au atras atentia ca reducerile de taxe s-ar putea dovedi o povara prea mare pentru buget.

Codul Fiscal este inaplicabil din cauza impactului pe care l-ar avea reducerile de taxe si impozite asupra Produsului Intern Brut, a declarat, vineri, guvernatorul BNR.

„Exista camp de negociere, de aceea cred ca trimiterea in Parlament, spre reexaminare a Codului Fiscal, este un lucru intelept”, a spus Isarescu, citat de Mediafax.

Guvernatorul a aratat ca impactul asupra PIB ar fi de 2,3% (peste 17 miliarde de lei) daca noul Cod Fiscal ar fi aprobat in forma actuala, fara a lua in considerare majorarea salariala din sectorul public, care ar mai adauga 1,3% la deficit.

„Codul Fiscal nu are niciun fel de problema, dar pachetul de reduceri de taxe si impozite este, din punct de vedere economic si financiar, inaplicabil, pentru ca nu poti sa pui in aplicare sase masuri de acest fel. Nu e doar discutia ca se vrea sau nu se vrea reducerea de TVA de la 24 la 19%, asta ar insemna un deficit de 8,9 miliarde lei. Acestui cod fiscal ii lipseste masura. Asa se conduce o economie de piata, trebuie masura”, a adaugat Isarescu.

MAI TREBUIE SA CITESTI SI...

By: Ovidiu Cercel Tags: , , ,
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Name Email Website Comment

REVINO IN TOP

Share Page

Close