Sloganurile si indemnurile de acum 158 de ani catre Cuza: Urechea ta sa fie pururi deschisa la adevar!

In: Cultura

Unirea Mica a pus bazele Romaniei de astazi. Unirea Principatelor Romane de la 24 ianuarie 1859 sau ”Unirea Mica” este considerata a fi primul pas important pe calea infaptuirii statului national unitar roman.

Unirea Principatelor era un deziderat formulat inca din timpul Revolutiei de la 1848. Primul pas a fost elaborarea programul-legamant denimit generic: ”Printipiile noastre pentru reformarea patriei”, ce cuprindea obiectivul fundamental romanesc: ”Unirea Moldovei si tarii Romanesti intr-un singur stat neatarnat romanesc”.

Contextul politic al vremii

1857, una bucata program politic national care isi propunea autonomia si neutralitatea Principatelor, guvern reprezentativ cu o singura adunare generala, dar mai ales UNIREA. Pentru a rezolva problema Unirii s-au realizat intruniri ad-hoc, fomate din boieri si tarani, cate unul de judet (tinut).

Cu totii cereau, prin intermediul a doua rezolutii, Unirea Principatelor intr-un singur stat; neutralitatea Principatelor Unite; autonomia in temeiul vechilor tratate cu Poarta Otomana; print strain, ales dintr-o dinastie domnitoare a Europei, cu mostenirea Tronului, mostenitorii urmand a fi crescuti in religia tarii; adunarea obsteasca cu adevarat reprezentativa, una singura, ca putere legiuitoare.

O comisie a Puterilor Garante, printre care Rusia, Franta si Anglia, a analizat hotararile celor Doua Divanuri. Pe baza acestora s-a semnat, in 1858, Conventia de la Paris, care a reprezentat cadrul constitutional pentru organizarea celor doua principate.

La 28 decembrie 1858 s-au deschis lucrarile Adunarii Elective, care a validat mandatele a 55 dintre 58 de deputati alesi, scrie A1.

Partida Nationala avea o majoritate confortabila in cadrul Adunarii, dar, din nefericire, nu se pronuntase inca asupra numelui candidatului. Aripa conservatoare era divizata intre cei doi candidati: Mihail Sturdza, fostul domn al Moldovei (1834-1849) si fiul acestuia, Grigore Sturdza. Dupa retragerea candidaturii lui Costache Negri, Mihail Kogalniceanu renunta si, in plus, in noaptea de 4 spre 5 ianuarie, in cadrul unei intalniri a membrilor Partidei Nationale, propune drept candidat unic al acestei grupari pe colonelul Alexandru Ioan Cuza.

Cuza, candidat unic pentru ”Domnie”

Fruntas al luptei unioniste, Cuza se remarcase deja drept un luptator fata de abuzurile electorale. La propunerea lui Anastase Panu, deputatii se angajasera sa voteze candidatul care ar obtine majoritatea. De aceea nu este intamplator faptul ca pana si adeptii celorlalti doi candidati l-au votat tot pe Cuza. Domnul a depus juramantul, in care se angaja sa apere ”drepturile si interesele patriei” si sa asigure ”binele si fericirea natiei romane”.

Discursul lui Mihail Kogalniceanu, in numele Adunarii Elective, exprima cel mai bine sperantele care se puneau in noul domn: ”Prin inaltarea ta pre tronul lui stefan cel Mare, s-a reinaltat insasi nationalitatea romana. Alegandu-te de capul sau, neamul nostru a vroit sa implineasca o veche datorie catre familia ta, a vroit sa rasplateasca sangele stramosilor sai varsat pentru libertatile publice”.

”Fii dar omul epohei, fa ca legea sa fie tare. Iar tu, Maria ta, ca Domn, fii bun, fii bland, fii bun” (Mihail Kogalniceanu, in numele Adunarii Elective)

”Alegandu-te pe tine domn in tara noastra, am vroit sa aratam lumei aceea ce toata tara doreste: la legi noua om nou. O, Doamne! Mare si frumoasa iti este misia…Fii dar omul epohei; fa ca legea sa inlocuiasca arbitrariul, fa ca legea sa fie tare; iar tu, Maria ta, ca Domn, fii bun, fii bland, fii bun mai ales pentru acei pentru cari mai toti domnii trecuti au fost nepasatori si rai. Nu uita ca, daca cincizeci de deputati te-am ales domn, insa ai sa domnesti peste doua milioane de oameni!…Fii simplu, Maria Ta, fii bun, fii domn cetatean; urechea ta sa fie pururi deschisa la adevar, si inchisa la minciuna si lingusire”.

Alegerea lui Cuza a fost primita cu o bucurie fara margini

Vasile Alecsandri nota: ”A-ti spune entuziasmul pe care l-a produs aceasta alegere este un lucru cu neputinta … timp de trei zile populatia din Iasi s-a dedat la adevarate nebunii”.

in noaptea de 23 spre 24 ianuarie, membrii Partidei Nationale s-au reunit la hotelul ”Concordia” din Bucuresti unde, pentru prima oara, s-a formulat cu voce tare ceea ce pana acum fusese doar o nazuinta: alegerea lui Cuza ca domn al ambelor Principate.

Astazi, pe placa memoriala ce sta drept insemn pe unul dintre peretii Hotelului Concordia sta scris cu majuscule: ”in aceasta cladire se afla in anii Unirii Ţarilor Romane, Hotelul Concordia, unde in seara de 23 ianuarie 1859 s-a hotarat dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, de catre fruntaşii Partidei Naţionale, ca domn al Ţarii Romaneşti“.

In dimineata de 24 ianuarie, la ora 11.00, cand lucrarile Adunarii s-au reluat, Vasile Boerescu a cerut o sedinta secreta in cadrul careia a precizat: ”A ne uni asupra principiului Unirii este a ne uni asupra persoanei ce reprezinta acest principiu. Aceasta persoana este Alexandru loan Cuza, domnul Moldovei ! Sa ne unim asupra acestui nume si posteritatea ne va binecuvanta, tara ne va intinde mainile si constiinta noastra va fi impacata ca ne-am implinit… o dorinta sfanta”.

Toate cele 64 de buletine purtau numele lui Cuza: ”spre marirea patriei”, ”spre fericirea romanilor”

Deputatii au jurat ca vor vota in unanimitate pe domnul Moldovei. Reveniti in sala de sedinte au trecut la vot. Toate cele 64 de buletine purtau numele lui Cuza, unele avand si urari adresate domnitorului: ”spre marirea patriei”, ”spre fericirea romanilor”.

Dupa citirea voturilor, Alexandru loan Cuza a fost proclamat domn al Principatelor Unite. Imediat rezultatul a fost adus la cunostinta multimii de pe Dealul Mitropoliei.

MAI TREBUIE SA CITESTI SI...

REVINO IN TOP

Share Page

Close