De VIZITAT cel putin o data in VIATA: Closca cu puii de aur

In: Cultura, Stirile zilei

Una dintre expozitiile pe care orice bucurestean si orice turist trebuie sa o viziteze macar o data in viata este faimoasa “Closca cu puii de aur”.

Pastrat in expozitia “Tezaur Istoric” a Muzeului National de Istorie a Romaniei, Tezaurul de la Pietroasa face parte dintr-o categorie speciala de vestigii ale trecutului care, in egala masura, atrag atentia savantilor si fascineaza imaginatia profanilor.

Tezaurul de la Pietroasa, cunoscut si sub numele popular de “Closca cu puii de aur”, a fost descoperit in martie-aprilie 1837 de doi tarani in timp ce luau piatra de pe dealul Istrita (750 m).

Numele popular sub care este cunoscut Tezaurul de la Pietroasa, Closca cu pui”, a fost inspirat de formele stilizate – de pasari – avute de fibule.

Astfel, fibula mare ar fi fost “closca” iar celelalte patru fibule, doua mijlocii si doua mai mici – dintre care una s-a pierdut imediat dupa descoperire – ar fi fost “puii”.

Din tezaurul compus initial din 22 de piese, autoritatile au putut recupera doar 12, in greutate totala de aproape 19 kg.
Dintre acestea cinci sunt lucrate doar din aur: un platou mare, o cana (oenochoe), o patera cu decor in relief si o statueta in centru, un colan cu inscriptie si un colan simplu, iar sapte sunt impodobite si cu pietre pretioase: un colan, patru fibule si doua vase poligonale, unul octogonal si altul dodecagonal.

Cele zece piese pierdute au fost probabil trei colane, dintre care unul cu inscriptie, o cana asemanatoare cu cea pastrata (oenochoe), o patera simpla, nedecorata, o fibula mica, probabil pereche cu cea mai mica dintre cele pastrate, si doua perechi de bratari incrustate cu pietre.

Obiectele din care este compus Tezaurul de la Pietroasa se pot imparti in doua mari categorii: vase si podoabe. Asa cum sugereaza atat textele antice, cat si imaginile pastrate ale Antichitatii, vesela de metal reprezenta un accesoriu indispensabil al meselor festive, din aceeasi categorie alegandu-se si vasele din patrimoniul templelor.

Devenind partase la comuniunea banchetului sau a ceremoniilor religioase, vasele dobandeau valente noi si isi imbogateau implicit sfera semnificatiilor. La randul lor, pe langa valoare strict decorativa, podoabele puteau avea si una simbolica, de insemne de statut sau de afirmare a identitatii, adica a apartenentei la un anumit grup etnic si social.

Rupt in patru la putin timp dupa descoperire, platoul impresioneaza mai ales prin dimensiuni si masivitate, fiind lucrat din aur masiv, cu o greutate de peste 7,6 kg si un diametru de 56 cm.

Deteriorata la putin timp dupa descoperire, cana (oenochoe) a fost la randul sau reconstituita din mai multe fragmente.
Cu o inaltime de 37 cm, ea are o silueta zvelta, corpul ovoidal-alungit, fiind decorata cu canaluri paralele, larg ondulate si frunze de acant stilizate.

Patera – termen care desemneaza in spatiul de traditie greco-romana vasele folosite pentru turnarea libatiilor in timpul ceremoniilor – este un platou de dimensiuni mai mici, cu un diametru de 26 cm, lucrat din doua foi groase de aur, sudate cu multa maiestrie catre margine.

Partea exterioara a ramas neteda si nedecorata. Partea interioara are in schimb un ornament bogat, dispus in registre concentrice: o friza principala cu 16 personaje in diferite atitudini si spre centru una mai ingusta cu sase animale si un om.

In mijlocul paterei este montata o statueta, un personaj feminin cu un pahar in maini, asezat pe un tron impodobit cu un vrej de vita-de -vie, semn al belsugului.

Realizate din doua registre suprapuse, formate din cate opt si respectiv 12 panouri ce incadreaza fiecare cate o rozeta, vasele poligonale se disting si prin forma aparte a toartelor, compuse din doua pantere.

Aspectul de astazi al celor doua vase, rezultat al mai multor distrugeri si restaurari succesive, este insa inselator, vasele fiind initial gandite sa puna in valoare efectele cromatice ale combinatiei dintre stralucirea multicolora a pietrelor pretioase si cea a aurului.

Parcul Disneyland: Afla AICI cele 6 REGULI SECRETE, bine ASCUNSE ale parcului

In: Stirile zilei, World

In spatele decorurilor de mucava ale parcului Disneyland din California, se afla sase secrete foarte bine pastrate care alimenteaza acesta lume fascinanta a iluziei.

O eticheta stricta: Toti angajatii de la Disneyland trebuie sa respecte cu strictete eticheta pe care o impune parcul si sa se adreseze foarte corect vizitatorilor. Nu vor indica niciodata nimic aratand cu degetul, ci cu intreaga palma in sus.

Daca sunt costumati in vreun personaj, nu au voie sa paraseasca sectorul incredintat si sa se deplaseze in alta parte. Personalul masculin nu are voie sa poarte barba, iar manichiura este obligatorie, pentru a avea mereu unghiile scurte si ingrijite.

Mickey Mouse peste tot: Ca si cum ar fi vorba de „Big Brother” din romanul lui Orwell, urechile celui mai vestit soricel se afla peste tot in parcul de distractii.

Nu doar pe tot felul de produse care sunt vand la tarabele de suveniruri, ci si pe afise, sau in structurile arhitecturale, pe hartiile de ambalaj, in forma scaunelor sau a oualor servite de la micul dejun in hoteluri.

O armata de pisici: Desi mascota parcului de distractii este un soricel, aceasta lume magica si a fanteziei duce o lupta acerba impotriva rozatoarelor.

In fiecare seara, dupa plecarea ultimului vizitator, se elibereaza o armata formata din 300 de pisici care strabat in lung si lat domeniul extins al Disneyland si care tin sub control populatia soarecilor din parc.

Cel mai exclusivist bar din SUA: Putina lume stie ca in incinta parcului Disneyland se afla „Club 33”, unul din cele mai selecte baruri din SUA.

Se afla deasupra unui magazin din New Orleans Square. Doar 487 de persoane fac parte din acest club select, care are o lista de asteptare ce se intinde pe 14 ani.

Chestiune de perspectiva: La Disneyland nu tot ceea ce pare asa este. Mai ales la Wonderland. Designul parcului este gandit pentru ca fiecare vizitator sa se cufunde intr-un anumit basm. De aceea arhitectii au facut eforturi pentru a crea iluzii optice fortand perspectivele.

Astfel cladiri precum Castelul Frumoasei Adormite masoara 23 de metri inaltime, dar pare mult mai inalt datorita caramizilor si decoratiilor arhitecturale care sunt tot mai mici pe masura ce sunt plasate spre varf.

Fantoma lui Walt Disney: Ca orice lume magica ce se respecta, Disneyland isi intretine propriul mister cu ajutorul unei fantome. In timpul constructiei parcului, Walt Disney a decis sa supravegheze personal lucrarile si s-a mutat cu familia intr-un mic apartament construit in dreptul statiei de pompieri din Main Street.

Aici isi petrecea noptile studiind si corectand planurile parcului in sufrageria casei. Pentru a-i aminti prezenta, in fiecare seara se aprinde o lumina in aceasta camera, care ii reflecta umbra si poate fi vazuta din strada. Dupa ce toata lumea a plecat lumina se stinge automat, dar se reaprinde in seara urmatoare. Iar planurile de pe birou apar cu noi corectari.