Femeia care s-a intors din lumea cealalta dupa ce a vorbit cu Dumnezeu! „De la toti astept sa va treziti”!

In: Spiritualitate

Era atee si nu era intr-o relatie prea buna cu Dumnezeu, dar cu toate acestea rusoaica Claudia Vasilievna s-a intors din lumea cealalta, dupa o intâlnire cu divinitatea.

„In anul 1962 m-am inbolnavit grav de cancer si am stat bolnava 3 ani. Nu stateam intinsa lucram mult si mergeam la doctori, nadajduind ca voi gasi vindecare. in ultimele 6 luni slabisem de tot, incât nici apa numai puteam sa beau. indata ce beam, o vomitam. Atunci m-am dus la spital si, pentru ca eram foarte energica, au chemat un profesor de la Moscova si au hotarât sa-mi faca operatie. Dar imediat dupa ce mi-au deschis stomacul, am murit. Sufletul mi-a iesit din trup si statea intre doi medici si eu, cu frica si groaza ,priveam ce mi se intâmpla. intregul stomac si intestinele imi erau mâncate de cancer. Stateam si ma gândeam de ce suntem doua? Nici nu-mi trecea prin minte ca exista suflet.

Comunistii ne-au indopat si ne-au invatat ca nu exista suflet si Dumnezeu ca acestea sunt nascocirile preotilor, ca sa insele poporul si sa-l faca sa-i fie frica de ceva ce nu exista. Vazui ca stau in picioare si totodata ma vazui pe masa de operatie. imi scosesera afara toate maruntaiele si cautau duodenul. Dar acolo exista doar puroi, toate erau distruse si stricate, nimic numai era sanatos. Atunci medicii au zis: Aceasta femeie nu mai avea cu ce sa traiasca”, povesteste femeia.

Când a ajuns in fata lui Dumnezeu, Claudia Vasilievna a marturisit: „Catre Mine Domnul a zis: Eu ti-am dat boala ca sa te pocaiesti, dar tu M-ai hulit pâna la sfârsitul vietii si n-ai vrut sa ma cunosti, si de aceea nici Eu nu te cunosc. Precum ai trait pe pamânt fara Dumnezeu, vei trai si aici! (…) Atunci am inceput sa ma rog :

– Doamne intoarce-ma pe pamânt am un copil mic.

Domnul a raspuns:

– stiu ca ai un fiu si imi pare rau pentru el.

– imi pare rau pentru el, am repetat eu.

Atunci acela a raspuns:

– Mie imi pare rau pentru voi toti, de trei ori imi pare rau. De la toti astept sa va treziti din somnul pacatului sa va pocaiti si sa va reveniti”, a mai spus femeia.

By: Ovidiu Cercel Tags: ,

Lectia de viata a parintelui Constantin Necula in Ajunul Craciunului: Exista lucruri in viata in care trebuie sa intaresti ceea ce ai!

In: Spiritualitate

Preotul Constantin Necula, consilier misionar-pastoral si de imagine al Mitropoliei Ardealului, a ratat intr-un interviu acordat Agerpres, ca oamenii din ziua de azi uita sa aprecieze si sa protejeze ceea ce au si alearga permanent dupa himere sau lucruri pe care le-au pierdut.

 

Reporter: Parinte, m-am uitat la dumneavoastra pe Facebook si am vazut intr-o postare ca ati fost la Facultatea de Inginerie. V-am vazut la tabla, nu stiu daca faceati o ecuatie si le-ati vorbit studentilor despre suflet si Dumnezeu. Ati scris ceva. Ne puteti spune cum arata ecuatia asta perfecta, suflet si Dumnezeu?

Constantin Necula: M-au intrebat daca exista o definitie a fericirii sau daca exista o definitie a credintei. Si am spus ca nici credinta, nici fericirea nu se pot defini singure. Ca exista combinari de trei luate cate trei: credinta, nadejde si dragoste. Daca n-ai toate cele trei luate deodata si inmultite de fiecare data nu ajungi la fericire, care are alta constructie. In Vechiul Testament avem zece porunci si noua fericiri si atunci avem ca posibilitati de a fi fericiti combinari de noua luate cate zece. Si, mai in gluma, mai in serios, i-am pus sa rezolve combinatiile. Dar, ceea ce era pe tabla la Inginerie, era imaginea pe care a lasat-o lumii Wald. Este un matematician clujean care se desavarseste in Germania si ajunge la apogeul carierei sale, moare din nefericire tanar, pe la 48 de ani. El este intrebat in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial de catre specialistii in aeronautica, in aviatie, cum pot proteja avioanele care sunt mitraliate. Si i s-au oferit sute de modele. Toti din sala aceea, din cercetarea aceea, au sustinut ca acolo trebuie pus blindajul, unde au fost ranite avioanele. Doar el a spus ca trebuie intarit ceea ce nu a fost ranit, pentru ca daca protejezi ceea ce nu este ranit, cele ranite s-au intors totusi la sol, poti sa mergi, sa zbori, mai departe. Si a avut dreptate. S-au salvat sute de mii de vieti. Acum doi ani, unul dintre specialistii in securizarea Facebook-ului a reamintit acest adevar matematic al acestui clujean de geniu. Si le-am spus inginerilor ca exista lucruri in viata in care trebuie sa intaresti ceea ce ai, ceea ce dispui deja. Poti sa fii bun la matematica, trebuie sa continui sa faci din bunatatea asta la matematica un hobby permanent, care sporeste. Nu trebuie sa lasi deoparte lucrurile care iti fac placere doar ca sa faci lucrurile care trebuie sa fie facute. Si ma refer acum la cele intelectuale, in primul rand, la cele de cultura, la cele legate de suflet.

By: Elena Tudor Tags: , , , , ,

Pilda mamei care era in permanenta ingrijorata pentru copilul ei! „Tu crezi ca este doar un sac de paie, dar de fapt este un sac de probleme”

In: Dezvoltare Personala

Se spune ca odata, o femeie a venit la Dumnezeu. Spatele ii era indoit de greutatea unui sac mare, pe care il cara…

– Esti obosita, femeie? A intrebat Dumnezeu ingrijorat. iti iau povara de pe umeri, stai jos si odihneste-te.

– Multumesc, nu voi sta mult. Vreau doar sa Te intreb si plec imediat. Mi-e teama sa nu se intample ceva cat lipsesc. Nu mi-as putea ierta niciodata asta!

– Ce nu vei putea sa-ti ierti?

– Daca i se va intampla ceva copilului meu. Tocmai pentru asta am venit. Doamne, ai grija de el si protejeaza-l!

– Asta este tot ceea ce fac, a raspuns Dumnezeu. ti-am dat oare motive sa te indoiesti de grija mea?

– Nu, dar exista atatea pericole in viata, influente nefaste, iar el este la o varsta la care vrea sa incerce de toate, sa ajunga peste tot si sa se afirme. Mi-e atat de teama ca va ajunge la o cotitura, se va rani si va suferi…

– Ei, bine, data viitoare va fi mai precaut, pentru ca a aflat pe propria piele ce inseamna suferinta, a raspuns Domnul. Este o experienta foarte buna! De ce nu vrei sa-l lasi sa invete?

– Pentru ca vreau sa-l feresc de orice durere! A exclamat mama cu furie. Vezi, Doamne, am mereu cu mine un sac de paie, pentru a pune paie acolo unde ar putea cadea.

– si acum vrei sa-l acopar si eu cu paie din toate partile? Bine, priveste aici!

si Dumnezeu a creat imediat o gramada de paie si a imprastiat-o in lume.

Femeia vede cum fiul ei incearca sa depaseasca gramada aceea de paie, dar in zadar. Fiul incerca din rasputeri sa iasa din cercul care il limita, cadea apoi se infuria. in cele din urma a facut rost de chibrituri si a dat foc gramezii de paie. Flacara a cuprins gramada de paie si fumul a acoperit totul.

– Fiule!!!! A strigat femeia. Vin sa te salvez!

– Vrei sa mai arunci paie pe foc? A intrebat Dumnezeu. Ia aminte: cu cat mai multe paie pun parintii in jurul copiilor, pentru a-i proteja de toate relele, cu atat mai puternica este dorinta copilului de a scapa dinc cerc. Iar daca acest lucru nu ii reuseste, omul incepe sa isi arda propria viata.

El nu stie ce inseamna durerea si nici libertatea de a alege…Tu crezi ca este doar un sac de paie, dar de fapt este un sac de probleme. in el se afla toate fricile, toate temerile pe care le simti. Tot ceea ce gandesti si te nelinisteste, creste si devine puternic pentru ca tu le hranesti cu energie. Acesta este motivul pentru care povara ta este atat de grea, iar spatele tau incovoiat…

– Deci, nu trebuie sa am grija de fiul meu, asta imi spui, Doamne?

-Ai grija cat este necesar! Dar nu trebuie sa iti faci mereu griji si sa te nelinistesti. Caci, si mie imi pasa si am grija de el. Lasa-ma si pe mine sa-mi fac datoria. Nu ma impiedica sa o fac. Dar intelege, in toate este vorba de credinta!

Sursa: Secretele

By: Ovidiu Cercel Tags: , , ,

Daca ai inteles acest articol, ti-ai putea salva singur viata!

In: Utile

Corpul fizic e format din trei parti principale: celule si doua lichide (sange si limfa). Sangele alimenteaza cu ”hrana” toate celulele din corpul nostru, iar limfa preia toxinele rezultate in urma simplei functionari a celulelor si le duce la organele de detoxifiere (piele, ficat, rinichi), pentru a le scoate din corp.

Exemplu: un nou-nascut pentru a creste, are nevoie de doua lucruri vitale: sa fie hranit si sa i se schimbe scutecele. Exact la fel e si cu celulele noastre. Ele au nevoie de hrana (prin sange) si de detoxifiere (prin limfa). Lichidul acesta “uleios”, limfa, si mai vascos decat sangele, care preia toxinele din celule, are o problema: este stationar in corpul nostru, nu este impins/pompat – asemenea sangelui de catre inima. Iar pentru a-l misca, este nevoie de miscare fizica – miscarea muschilor il pune in miscare. Sistemul limfatic incepe sa se miste, toxinele sunt duse la cel mai mare organ de detoxifiere, pielea, si aceasta le elimina foarte usor atunci cand ne miscam alert. Creierul nostru, pancreasul, ficatul, pielea, tot corpul uman….. e ”o gramada” de celule.

Sangele: are un ph de 7,35 – 7,45: asa a fost creat, asa trebuie sa ramana ! in aproximativ patru minute, corpul trebuie sa ridice valorile ph-ului la aceste valori, indiferent de situatie; altfel, viata ar inceta in corpul acesta. Fructele si legumele consumate in stare cruda acidifica sangele CEL MAI PUTIN. Aceleasi legume, insa, gatite induc o aciditate mai mare sangelui nostru, iar preparate altfel decat prin fierbere si coacere, il acidifica si mai mult. Proteina animala induce o aciditate si mai mare. Alimentele superprocesate si rafinate (bomboane, dulciuri, sucuri acidulate, cafea) induc sangelui o aciditate extrem de mare!

Cum spuneam, sangele are la dispozitie patru minute sa ajunga la un ph de 7,35; daca are putina aciditate de neutralizat, acesta va folosi baze din corpul nostru (calciu si magneziu luate direct din oase si dinti), aceasta ducand in timp la slabirea densitatii osoase. Problema mai mare e cand aciditatea este foarte mare si corpul nu mai poate, in patru minute, sa ridice ph-ul sangelui. Spuneam mai devreme ca sangele alimenteaza si e in contact permanent cu toate celulele din corpul nostru. Ce poate face ca sa scape rapid de aciditate si sa ramana alcalin?…..Arunca toata aciditatea pe celule! si la multi dintre noi face aceasta de trei ori pe zi .

Starea normala a celulelor noastre e una alcalina. intr-un mediu aerob (cu oxigen), fiecare celula isi produce energia prin mitocondrii numite si “uzine energetice”, deoarece contin enzimele oxido-reducatoare necesare respiratiei. Respiratia produce energia necesara organismelor, iar aceasta energie este inmagazinata in moleculele de ATP. Mitocondriile au material genetic propriu – ADN mitocondrial -, care contine informatia genetica necesara sintezei enzimelor respiratorii), oxigenul, glucoza si fructoza fiind esentiale!

Acum, imaginati-va ca sangele scapa zilnic de excesul de aciditate, aruncand-o pe celule. Celula sanatoasa devie astfel un mediu foarte acid, unde oxigenul este in cantitati foarte mici. Acum, ea are doar doua variante: ori sa moara, ori sa se transforme, la fel cum am educa un copil. De obicei se transforma (ajunge un talhar sau politician, totuna:) si devine o celula care se adapteaza mediului fara oxigen, invatand sa traiasca intr-un mediu anaerob, producandu-si energia prin fermentatie (ciordeli, speculatii, parazitarea celorlalti semeni, adica cancer social). Aceasta este celula canceroasa. Lucrul acesta nu trebuie sa ne sperie; toti avem intre 1.000 si 10.000 de celule canceroase, zilnic, in corp si in parlament.

Sistemul imunitar si globulele albe le distrug, insa (mai face doamne-doamne curatenie). in cazul acesta, se ridica intrebarea: “Atunci, de ce cancerul face asa mari ravagii? De ce nu sunt protejati toti de propriul sistem imunitar (cum ar fi constitutia si implicit justitia si organele ei) si de globulele albe proprii?” Aici e partea interesanta celulele au o inteligenta proprie (nu e cazul romanilor:). Celula aceea, cand devine canceroasa, stie ca va fi decimata de globulele albe si gaseste o cale sa se faca invizibila pentru sistemul imunitar: se inveleste cu niste celule normale si sanatoase care apartin corpului (celule trofoblaste, adica un fel de lup in blana de miel, nu pierdeti ideea cu politicul, veti intelege perfect cum e cancerul individual si social totodata) si astfel, sistemul imunitar nu vede ce e inauntru.

Exact acelasi lucru il mai intalnim undeva in natura. Fetusul, in corpul mamei, e format din cromozomi de la ambii parinti. Daca sistemul imunitar al mamei l-ar vedea, l-ar ataca imediat. in 1902, John Beard, profesor de embriologie la Universitatea din Edinburgh, Scotia, scria un articol publicat in jurnalul medical Lancet, in care declara ca intre celulele canceroase si anumite celule prembrionare caracteristice fazei initiale a graviditatii, nu exista nicio diferenta.

Celulele stem sunt niste celule din care se poate forma orice. Din aceasta cauza, 80% dintre ele se gasesc in ovare si testicule (pentru a crea viata) si 20% in restul corpului (pentru a reface orice fel de tesut, in caz de accident). Beard a observat ca placenta (care e, de fapt, formata din celule trofoblaste) seamana aproape identic cu celulele canceroase. Iar placenta creste exploziv in primele trei saptamani de sarcina, dupa care se opreste din crestere.
De ce?

Pancreasul copilului incepe sa functioneze dupa a treia saptamana de sarcina, producand o enzima numita “tripsina”. si se pare ca aceasta enzima opreste din crestere placenta. Pana in a noua luna, cresterea placentei este foarte lenta. in luna a noua pancreasul fatului, care lucreaza deja la capacitate maxima, impreuna cu pancreasul mamei, produc aceasta enzima in cantitati suficient de mari incat sa gaureasca placenta. Odata placenta perforata, lichidul amniotic iese (se rupe apa) si sistemul imunitar vede ce se “ascunde” acolo, declansand imediat durerile nasterii; practic, il da afara pe ”parazit”)

Tripsina, in afara faptului ca digera celulele trofoblaste (placenta), mai face ceva: digera proteina animala. Cu o dieta omnivora, in care unii dintre noi trimit cantitati mari de tripsina spre digestia alimentelor de trei ori pe zi si mai au si pancreasul slabit, acesta nu produce tripsina suficienta nici pentru digestie, … deci cum va mai putea distruge invelisul (placenta) cu care celulele canceroase s-au ascuns de sistemul imunitar?

Acesta este motivul pentru care cresterile tumorale depind atat de mult de ”stilul de viata” si de obiceiurile alimentare. Se pare ca celulele canceroase au nevoie de zece ani de divizari si multiplicari, ca sa poata fi observate cu aparatele medicilor si pentru ca acestia sa puna diagnosticul “cancer in faza I”.

Daca in acesti zece ani tinem catev posturi in care sa nu mancam, o perioada, nimic de origine animala, toata tripsina disponibila va merge si va digera invelisul celulelor canceroase, care vor deveni astfel vizibile pentru globulele albe, iar acestea vor fi capabile sa-si indeplineasca rolul. Dupa un post, Dumnezeu ne poate vindeca de cancer si noi nici si nu stim aceasta.

Chimioterapia si radioterapia, ce fac? Omoara celule canceroase! Foarte bine, pana aici…. Omoara, insa, si celule sanatoase! Haideti sa trecem cu vederea aceasta…… Dar fiti atenti: ele PARALIZEAZa GLOBULE ALBE! Dupa prima sedinta de chimioterapie acestea nu mai lupta,deci nu ne mai putem baza pe sistemul imunitar.

Acum intra in scena ”medicamentele” lui Dumnezeu. in multe fructe si legume exista niste ”coloranti”. Acesti coloranti sunt, de fapt, niste otravuri foarte puternice pentru celulele canceroase. Colorantul negru (resveratrolul) e cel mai potent, urat de colorantul rosu si de cel galben.

Sa vedem modul de functionare ! Celulele canceroase sunt foarte ineficiente in a-si produce energia, intrucat o produc prin fermentatie (ciordeala cum spuneam mai sus), deci au nevoie de mult zahar ca sa creasca. Din 20 in 20 de minute vom alimenta celulele canceroase cu acest zahar. Dar consumand zaharul dintr-un fruct de culoare neagra, concomitent cu consumarea zaharului, celulele canceroase vor consuma si resveratrolul si vor muri pe capete. Primul lucru l-am facut; mai avem de facut inca doua. Celula aceea canceroasa am distrus-o si acum, in locul ei, e un lichid foarte toxic. Aceasta otrava trebuie scoasa cumva din organism. Aici intervine sistemul limfatic!!

Exista doua alimente care pun in miscare limfa: lamaia si echinaceea. Consumul a 3-4 lamai stoarse si diluate cu apa, zilnic, si a 2-3 lingurite de pulbere de echinaceea vor asigura miscarea sistemului limfatic, care va prelua lichidul acela foarte toxic si il va duce in ficat. Ficatul amesteca aceasta otrava cu bila si o varsa in intestin, de acolo merge in colon si asteapta sa fie eliminata. Aici mai apare o problema: deoarece colonul reabsoarbe apa, el va reabsorbi si otrava si o va reintroduce in ficat. Aceasta mareste riscul de ciroza la ficat. Solutia salvatoare ar fi sa fortam cumva ficatul sa isi verse bila mult mai des si apoi sa scoatem imediat din intestine lichidul acela toxic. Clismele cu cafea, exact asta fac ! Daca bem cafeaua, aceasta stimuleaza rezervele de glicogen din ficat si ne da un boost de energie – stimulata!! -, dar daca o folosim ca si clisma, aceasta stimuleaza ficatul sa isi verse bila (cu toxinele rezultate din fostele celule canceroase), bila se amesteca cu cafeaua in intestin si colon si este eliminata imediat din organism.

Acesta este ciclul: 12 ore de flux continuu de resveratrol si zahar in sange, apoi 12 ore de post (peste noapte), prin care infometam, pana dimineata, celulele canceroase. Apa cu lamaie si echinaceea duc – prin miscarea limfei otravurile in ficat, iar clismele cu cafea din ora in ora asigura eliminarea toxinelor cat mai repede posibil, nelasandu-le sa se reabsoarba.

Tot ce e scris mai sus ar putea fi inutil, daca nu intervine inainte vindecarea sufleteasca, emotionala.

Dupa ce oamenii apeleaza la toti doctorii, fac tot felul de chimioterapii – care, in sine insele, sunt pentru a “omori” trupul (pe langa celulele canceroase sunt omorate și celule sanatoase) – si dupa ce le incearca pe toate, abia atunci accepta oferta lui Dumnezeu de vindecare, prin “medicamentele” Lui: pentru SUFLET – credinta, dragoste si iertare, iar pentru TRUP – plante si fructe vii. in multe cazuri, prin binecuvantarile lui Dumnezeu corpul reincepe sa functioneze si sa se regenereze, chiar daca este atat de otravit de ura, invidie -mai ales-, neiertare-mult, mult, mai grav-,gelozie, frici … stil de viata si alimentatie necorespunzatoare.
Dumnezeu vindeca sufletul ruinat … si salveaza si trupul – de multe ori, si mai ruinat -, restaurand astfel o mare parte a fiintei umane … Conditia este, El nu poate reface trupul, atata timp cat Tu nu te preocupi sa-ti refaci, mai intai, sufletul ! S-a demonstrat stiintific ca emotiile si sentimentele negative acidifica sangele si pot aduce un dezechilibru in metabolism, arata uti24.

Nu uita, planul LUI functioneaza astfel: VINDECAREA TRUPULUI INCEPE CU VINDECAREA SUFLETULUI (prin minte, intelegere, constientizare)!

By: Ovidiu Cercel Tags: , ,

Pilda care te va pune pe ganduri! Tu i-ai multumit azi Lui Dumnezeu?

In: Dezvoltare Personala, Spiritualitate

Visul unui om care te va face sa vezi viata cu alti ochi. Povestea unui om, care in somn a mers in Rai unde un inger l-a primit, apoi l-a insotit…”Mergeam unul langa altul printr-o incapere uriasa plina de ingeri…Povatuitorul lui s-a oprit la primul post de lucru si i-a spus:

– Aici este Sectia de Primire…

Aici primim toate cererile, sub forma de rugaciune, care merg la Dumnezeu. A privit in jur. Tot locul acela era plin de ingeri care primeau si triau cererile scrise, ce se faceau stive voluminoase de hartii si insemnari de la oamenii din toata lumea.

Apoi au mers mai departe printr-un culoar lung pana ce au ajuns la al doilea post de lucru:

Aici ingerul i-a spus…

– Aceasta este Sectia de impachetare si Livrare…

De aici se expediaza bucuriile si binecuvantarile la cei care le-au cerut.

Bineinteles ca omul a luat aminte cata miscare era si acolo…

Nenumarati ingeri alergau incolo si-incoace, lucrand din greu, de vreme erau nenumarate dorintele care se cerusera si trebuiau impachetate pentru a fi trimise pe pamant.

Au plecat de aici si, in capatul unui alt culoar lung, s-au oprit la usa unui post foarte mic. Spre marea lui uimire, acolo statea numai un inger, fara sa faca aproape nimic:

– Aici este Sectia Multumirilor…

…I-a spus incet ingerul. Parea a fi putin rusinat!

– De ce aici nu este de lucru? A intrebat omul…

– Este dureros, a suspinat ingerul. Dupa ce oamenii primesc bucuriile, forte putini sunt aceia care trimit multumiri.

– Dar cum poate multumi cineva lui Dumnezeu pentru binecuvantarile pe care le-a primit?… A intrebat din nou…

– Foarte simplu, a raspuns ingerul. Trebuie sa spui numai atat: iti multumesc, Dumnezeul meu!

Dar, mai exact, pentru ce trebuie sa multumim?

– Daca ai alimente in frigider, haine pe tine, un acoperamant deasupra capului tau si un loc unde sa dormi, esti mai bogat decat 75% din oamenii acestei lumi.

– Daca ai bani in banca, in portofel si ceva maruntis intr-o tipsie, esti printre 8% dintre oamenii care duc o viata prospera.

– Daca te trezesti astazi mai sanatos decat erai ieri, esti mai binecuvantat decat toti cei care nu vor supravietui pana maine.

– Daca nu ai trait niciodata experienta fricii de razboi, a singuratatii inchisorii, a agoniei chinuirii si a sagetaturilor foamei, esti inaintea a 700.000 de oameni de pe acest pamant.

– Daca te poti ruga intr-o biserica fara sa fii atacat, arestat sau executat, te vor invidia cu siguranta in jur de 3.000.000.000 de oameni din aceasta lume.

– Daca parintii tai sunt inca in viata si sunt inca impreuna, esti un om rar.

– Daca poti tine capul sus si sa zambesti, esti o exceptie pentru toti cei care traiesc in nesiguranta si in deznadejde.
Am inteles, a spus el. Dar acum ce sa fac? Cum sa incep?

Trebuie doar sa spui: Slava tie, Dumnezeule, pentru toate!… I-a spus zambind ingerul. Sa numeri binecuvantarile primite si sa constientizezi cat de privilegiat esti!”

Sursa: Secretele

By: Ovidiu Cercel Tags: , , ,

Leon Danaila da cartile pe fata! Daca ai credinta poti sa te vindeci!

In: Sanatate

 

Neurochirurg Leon Danaila a explicat cat de importanta e starea psihica si credinta in Dumnezeu, atunci cand ne luptam cu boala. Bolnavii care sunt optimisti si au credinta, au un sistem imunitar mai puternic si pot lupta mai usor cu boala, spre deosebire de cei pesimisti si deprimati.

”Daca o persoana este receptiva si are credinta in Dumnezeu, imunitatea organismului creste. Daca ai credinta poti sa te vindeci. Ajuta, de asemenea, si daca cei apropiati sau medicul il imbarbateaza pe bolnav si daca el e optimist. Pentru ca o boala este 50% stare organica si 50% stare psihica. De aceea e bine sa fim optimisti si sa nu dam importanta lucrurilor marunte. Bolnavii pesimisti au un sistem imunitar mai slab, iar depresia poate duce chiar pana la cancer”, a explicat Acad. Danaila.

Oamenii optimisti au un sistem imunitar foarte bun, pe cand cei pesimisti se imbolnavesc mult mai repede. O stare depresiva poate duce pana la cancer, uneori.”

Academicianul Leon Danaila are la activ peste 40.000 de operatii pe creier. Experienta sa profesionala se intinde pe mai bine de o jumatate de secol. „Nimeni nu va mai atinge aceasta cifra pentru ca nu mai sunt conditii. Acum sunt sectii de neurochirurgie in fiecare spital judetean. Eu eram singur”.

Pe langa operatii, prof. dr. Leon Danaila are realizari si in cercetare. „Am descoperit o celula in 2005, impreuna cu neurobiologul Viorel Pais”. De unde a pornit ideea acestei cercetari? „in creier, in organism, exista trei circulatii: arteriala, venoasa si limfatica. Creierul nu are circulatie limfatica. Ei bine, aceasta circulatie limfatica are un rol in apararea creierului. si am spus: daca creierul nu are circulatie limfatica trebuie sa aiba altceva care sa suplineasca acest rol. Ca nu exista in natura sa te lipsesti: bucata asta de cap sa nu aiba circulatie limfatica. De la asta am pornit si am descoperit o celula. Nu stiu daca asta are legatura chiar cu circulatia limfatica. Dar ea protejeaza. Noi i-am dat numele de cordocit”, povesteste profesorul.

Sursa: Doctorulzilei

By: Ovidiu Cercel Tags: , , , ,

Pilda care te poate invata sa transformi orice ghinion in noroc!

In: Dezvoltare Personala, Spiritualitate

Noi nu avem darul de a prevedea viitorul, insa avem o posibilitate extraordinara – sa atragem de partea noastra lucrurile bune. Nu intotdeauna ceea ce ni se pare ca este rau, e intr-adevar asa. De aceea, ar fi bine sa ne invatam sa fim multumiti pentru toate – atat pentru bine, cat si pentru rau.

Aceasta pilda iti va arata cum uneori ghinionul se poate transforma in noroc:

Mergea un baiat in drumul sau. Soarele lumina. Dintr-odata s-a impiedicat si a cazut. si-a ranit picioarele si si-a zgariat fruntea. Baiatul, suparat pe Dumnezeu, i-a spus: „Ce fel de pazitor esti Tu, daca m-ai facut sa cad atat de dureros?”

Atunci a hotarat sa mearga pe un alt drum. insa baiatul nu stia ca pe drumul unde a cazut, mai departe il astepta un sarpe veninos care avea sa-i aduca moartea.

Mergea baiatul pe noul drum si a inceput sa ploua. El a fugit spre un copac unde a vrut sa se ascunda de ploaie, dar iarasi a cazut si s-a lovit, spunandu-i indignat lui Dumnezeu: „Tu nu mi-ai piermis nici sa ma ascund de ploaie, ce fel de pazitor esti Tu?”

Si a cotit pe al treilea drum. insa nu a vazut baiatul cum un fulger a strabatut copacul, unde vroia sa se ascunda si a acesta fost momentan cuprins de flacari.

Mergand foarte atent pe al treilea drum, baiatul se uita sub picioare si isi spunea: „Nu ma mai bazez pe tine Doamne, Tu nu ma pazesti si nu-mi permiti sa merg pe drumul pe care-l aleg.”

Si dintr-o data a cazut din nou si si-a fracturat mana. O durere cumplita l-a apucat si baiatul s-a infuriat si mai mult pe Dumnezeu, spunandu-i: „ Nu mai cred in ceea ca Tu existi! Nu voi mai merge pe drum, voi merge prin munti. Nu ma ajuti, doar ma incurci!” Dar nu stia baiatul ca al treilea drum ducea spre nicaieri, el se termina cu o prapastie.

Atunci baiatul a inceput sa urce prin munti. ii era foarte greu, picioarele nu-l mai tineau, dar cand a ajuns in varful muntelui, de la inaltime, el a vazut cele 3 drumuri: cu sarpele veninos de pe primul drum, cu arborele ars de pe al doilea drum si cu prapastia de la ultimul drum. si a inteles, ca de fiecare data cel de Sus l-a salvat de la moarte.

De atunci, baiatul a crezut cu toata fiinta sa in Dumnezeu si avea incredere in El.

Nu tot ce la prima vedere pare a fi ghinion, este intr-adevar asa. Posibil ca acest mic ghinion te scapa de o nenorocire ce nu o vei putea suporta.

Nu te grabi sa te plangi pe destin: posibil el este mult mai favorabil pentru tine decat crezi. Nu intotdeauna ochii pot vedea tot ce te asteapta mai departe.

Sursa: eustiu

By: Ovidiu Cercel Tags: , , ,

Raspunsul istoricului Neagu Djuvara care macina omenirea! „O sa ma intrebati: ce dovada ai ca exista Dumnezeu? Nici una!”

In: Stirile zilei

Neagu Djuvara este printre ultimii intelectuali de vita nobila din peisajul autohton. Istoricul s-a nascut la Bucuresti in 1916, intr-o familie de origine aromana asezata aici la sfarsitul secolului al XVIII-lea, care a dat tarii mai multi oameni de seama.

Care este relatia profesorului Neagu Djuvara cu Dumnezeu?

„Eu sunt taiat pe din doua. Adica este omul care crede profund, instinctiv in Dumnezeu, omul care se roaga de cel putin doua ori pe zi, avand convingerea ca dialogul cu Dumnezeu este indispensabil. si mai este omul rationalist, istoricul, care nu intelege noima multor explicatii din dogme”, s-a confesat Djuvara.

„Eu sunt foarte religios. Ma rog dimineata, ma rog seara, ma rog pe strada cand merg, umblu pe strada citindu-mi in cap Psalmul 50 al lui David, il stiu pe dinafara. Am impresia ca tot ce mi s-a intamplat in viata imi vine de undeva de sus… O sa ma intrebati: ce dovada ai ca exista Dumnezeu? Nici una! (…) Cred intr-o forta care ordoneaza, care ma vede si la care ma rog. Sunt de felul meu bisericos… Am avut o viata dificila, care m-a trimis deseori la biserica sa ma rog, sa ma linistesc, sa ma spovedesc sau sa cer un sfat de la un preot”.

Astfel de marturii interesante au fost ingrijite de Editura Humanitas si adunate intr-o carte deosebita – „444 de fragmente memorabile ale lui Neagu Djuvara”. Volumul a aparut anul trecut, cu prilejul sarbatoririi a 100 de ani de viata a respectatului istoric, arata evz.

By: Ovidiu Cercel Tags: , ,

Legea bumerangului! Binele si raul se intorc intotdeauna!

In: Spiritualitate

Nu suntem pregatiti niciodata pentru viata, apar evenimente noi, conjuncturi noi si provocari carora trebuie sa le facem fata. E dificil,uneori, sa apreciem si sa reactionam corect fata de o anumita situatie.

Ne este greu sa admitem anumite nedreptati,mai ales cand consideram ca nu avem nici o vina. Orice reactie de-a noastra declanseaza reactii ale celor din jur si ale intregului Univers,pe care-l punem in miscare.

Un simplu gest poate duce la o tragedie

Un singur cuvant, un singur gest facut in momentul nepotrivit ne arunca in valtoarea unor evenimente pe care nu le mai putem gestiona sau,daca reusim, ne costa un consum extrem de mare de energie. De pilda, ne putem intalni cu o persoana depresiva.

De regula, acesti oameni au o mare nevoie de afectiune si de protectie. Ei au un comportament bazat pe suferinta si frica,ce le schimba total gandirea si reactia fata de ceilalti. Sunt tristi, ganditori, parca traiesc desprinsi de lumea care ii inconjoara, fara speranta ca ar putea exista o usa prin care ar putea iesi.

Contactul cu o astfel de persoana este impresionant.Ei vin in calea noastra prin Legea Atractiei, ceea ce vrea sa spuna ca undeva, in sufletul nostru, exista ceva similar, aflat in stare latenta.

Daca vom interveni in viata unui depresiv, trebuie sa fim extrem de atenti.

Un cuvant gresit sau un gest il pot duce la sinucidere. in nici un caz nu trebuie judecati astfel de oameni,nu trebuie condamnati sau inlaturati cu ostilitate. Trebuie doar ajutati. Daca nu stim cum sau nu putem, e bine sa ne vedem de drum cu delicatete, aratandu-le macar compasiune si intelegere.

Nu avem dreptul sa adaugam peste tristetea lor acuzatiile noastre,indiferent ce greseli ar fi facut. Este cea mai inteleapta atitudine.

Tot ce gandim si facem se intoarce

Exista Legea Bumerangului,care spune ca totul se intoarce la generator,mai exact, « Ce sadesti aia culegi »,cum spunea Mantuitorul nostru Iisus Hristos. Aceste cuvinte exprima una dintre cele mai puternice legi pe care se bazeaza Universul.

Nimeni nu poate trece peste ea, absolut toata omenirea functioneaza in spiritul ei. si atunci, este lesne de inteles ca bine faci,bine vei avea,cum rau faci,rau vei avea. Daca ne rezumam doar la acesta lege, ne schimbam viata radical, in cele mai fine detalii. Pornind de la ganduri, pana la actiunile pe care le intreprindem, primim si daruim intr-un sir continuu,dominat de conceptul de timp.

Prin urmare, trebuie sa acordam atentie gandurilor noastre,sa cultivam atitudini binevoitoare, compasiune si iubire fata de tot ce ne inconjoara.

Creatia a fost « gandita » de Dumnezeu ca ceva perfect, care functioneaza perfect, si toate se intampla pentru evolutie.

Ne putem bucura de viata doar iubind-o si pretuind orice « atentie » pe care o primim din partea Creatorului Suprem. Cu El suntem protejati si iubiti, fara ca alte imixtiuni sa mai poata avea efect asupra noastra.

Sursa: Secretele

Pilda parintelui Pantelimon te va pune pe ganduri! Dumnezeu are un drum clar pentru fiecare! Nu exista coincidente

In: Spiritualitate

– Nu toata lumea are parte in viata aceasta de iubiri extraordinare. E vina noastra? Tine de noi sa traim o mare iubire sau ea e un dar de la Dumnezeu?

– Dumnezeu are un drum clar pentru fiecare. Nu exista coincidente. Faptul de a intalni o anumita persoana tine de voia Domnului. Dar felul in care reactionam noi la intalnirea respectiva tine de noi. Fiecare persoana care ne iese in cale e un dar de la Dumnezeu si noi trebuie sa ne intrebam, de fiecare data, de ce a randuit Dumnezeu sa intalnesc omul ala. Ce pot eu sa fac din relatia asta? Ce trebuie eu sa inteleg? Ce folos pot sa trag? Apoi, sa nu confundam indragostirea cu iubirea. Daca Dumnezeu iti trimite dragostea, nu inseamna ca-ti da de-a gata si o mare iubire. Dragostea e doar o arvuna de la Dumnezeu. Daca o cheltui fara stiinta, nu mai ajungi niciodata la iubirea adevarata. Poate la inceput nu pare mare, dar iubirea, daca se lucreaza, creste tot mai mult. Iubirea nu e emotie, e o putere. Dumnezeu nu e trup si totusi se defineste pe sine ca iubire. Deci, iubirea nu e trup! Sigur, si componenta asta trupeasca intra in iubire, dar nu se reduce totul la ea. Iubirea e o mare putere a omului, primita de sus, o putere care trebuie eliberata si lucrata de fiecare in parte. Spun eliberata, pentru ca cel mai adesea ne iubim pe noi insine, si atunci iubirea este inchisa in noi, se invarte in cerc. Este o iubire egoista, intoarsa catre sine, in loc sa fie libera si sa nu ceara nimic in schimb.

– Iubirea adevarata e intotdeauna libera?

– Da, iubirea adevarata afirma libertatea celuilalt. Nu incearca sa-l stapaneasca. Aici se greseste cel mai mult in relatii, cand unul incearca sa-l transforme pe celalalt, sa-l ajusteze dupa gustul propriu. Cand iubesti, trebuie sa iesi din tine in sensul de a incerca sa-l traiesti pe celalalt, sa-l intelegi pe celalalt, sa vezi lumea prin ochii lui. Daca ii calci libertatea, apare instinctul de aparare. Si se va inchide in el. Se va feri de tine, se va simti agresat. Intr-o relatie trebuie sa existe un balans intre apropiere si distanta. Trebuie sa-i pastrezi celuilalt taina, sa n-o spulberi. Sa nu incerci sa cotrobai in toate cotloanele sufletului lui, sa nu intri cu excavatorul peste flori. Tupeul, indrazneala distrug misterul celuilalt. Exercitiul acesta al iesirii din noi insine uneori e dureros, inseamna sa parasesti o pozitie sigura, sa iesi din confortul felului tau de a fi, adoptand felul celuilalt de a fi. Dar numai asa te poti largi, te poti imbogati si poti transforma iubirea in cale de cunoastere. Daca ramai in tine insuti, esti foarte sarac. Ba, mai mult, te trezesti ca toti iti intorc spatele. Te trezesti singur.

– Ar trebui atunci sa cultivam toleranta in dragoste?

– Ar trebui sa facem exercitiul alteritatii, nu al tolerantei. Toleranta e un fel de ingaduinta fata de ceva ce tie nu-ti convine, presupui ca celalalt are niste defecte pe care tu, din marinimie, le treci cu vederea. Adica toleranta presupune mandria. Or, intr-o relatie de iubire tu nu ai dreptul sa consideri felul tau de a fi mai bun ca al celuilalt, n-ai voie sa ceri celuilalt sa se schimbe, trebuie sa-ti ceri tie sa-l suporti pe celalalt. In iubire, nu trebuie sa te preocupe binele tau, ci trebuie sa te pui pe tine in slujba celuilalt, preocuparea ta sa fie devenirea lui. Scopul lui nu e sa te infrumuseteze pe tine, sa te faca sa te simti mai frumos si mai bun. Iubirea traita drept schimba oricum lucrurile in bine. Faptul ca ma daruiesc total, ca ma arat jertfitor il face si pe celalalt sa se corecteze, sa se simta, il schimba in bine. Parintele Teofil Paraian spunea ca dragostea niciodata nu calculeaza si dragostea totdeauna calculeaza. Cum vine asta? Pai, niciodata nu calculeaza ce daruieste, ca sa-i atraga atentia celuilalt uite, cate am facut pentru tine, acum da-mi si tu la fel. Si in acelasi timp calculeaza mereu cat primeste, ca sa poata da mai mult. Asta e iubirea adevarata.

– Cateodata, oricate ai face pentru celalalt, el ramane indiferent si nu-ti intoarce nici o farama de dragoste. Cum stii care e omul pentru care merita sa dai tot?

– In ordinea fireasca, important e sa nu te implici intr-o relatie pana nu esti sigur de ea. Potentialul de afectiune, de iubire, trebuie pastrat pana gasesti o persoana cu care te potrivesti cu adevarat, cu care sa ai in primul rand o potrivire sufleteasca, nu trupeasca. Apoi, un om de calitate, daca a intalnit un alt om de calitate si se jertfeste pana la capat, reuseste sa-l invinga pe celalalt prin iubire, chiar daca celalalt iubeste mai putin. Iubirea unuia, cu statornicie, poate sa salveze iubirea celuilalt. Am cunoscut multe recuperari miraculoase de relatii care erau in pragul esecului si au ajuns chiar mai puternice si mai profunde ca inainte. Oamenii trebuie sa invete sa aprecieze crizele. Intrebarea mai are insa si o capcana. Daca te opresti la om, risti sa pierzi tot. Daca il ai in minte mereu si pe Dumnezeu, gasesti in jur suficiente persoane care sa merite sa dai tot, fara sa-ti mai fie teama ca ai putea pierde. Nici un om nu merita in sine sa-i dai tot. Pentru ca omul ala nu e ultima realitate, dar Dumnezeul din el, da. In definitiv, prin om ne daruim, de fapt, lui Dumnezeu, arata ganduridinierusalim.

By: Ovidiu Cercel Tags: , , , ,