DOCUMENTE DECLASIFICATE: Catastrofa nucleara evitata in ultima secunda! DEZASTRUL ar fi fost mai mare decat Hiroshima si Nagasaki la un loc! VIDEO

In: Stiinta, Stirile zilei

Arhiva Nationala de Securitate a SUA a facut publice cateva documente declasificate care prezinta cum a fost evitata o catastrofa nucleara in ultimul moment. Se spune ca dezastrul provocat ar fi fost mai mare decat Hiroshima si Nagasaki la un loc.

In ianuarie 1961, un bombardier al Fortelor Aeriene americane s-a rupt in timp ce zbura pe deasupra Carolinei de Nord, iar din avion au cazut doua bombe nucleare care au lovit pamantul in apropierea orasului Goldsboro.

Accidentul ar fi putut provoca un dezastru mai mare decat cele de la Hiroshima si Nagasaki. In aceasta saptamana Arhiva Nationala de Securitate a SUA a declasificat documente care arata detalii despre incident si motivele pentru care acesta nu s-a tranformat intr-o catastrofa, scrie CNN.

Documentele declasificate arata ca una dintre bombe era armata in momentul in care a cazut pe pamant. Secretarul Apararii de la vremea respectiva, Robert McNamara, a declarat ca ”datorita norocului, defectiunea a doua fire din interiorul bombelor a facut ca explozia nucleara sa fie evitata”.

Pagubele provocate de eventuala explozie a bombelor sunt greu de estimat. Site-ul nuclearsecrecy.com a realizat o simulare a distrugerii: explozia uneia dintre bombe ar fi produs radiatii pe o raza de 24 de kilometri.Astazi, explozia ar produce moartea a peste 60.000 de oameni si ranirea altor 54.000, fara ca acest numar sa includa oamenii morti si raniti de prabusirea in sine a bombei. La vremea respectiva, bomba ar fi produs moartea a 28.000 de oameni si ranirea a 26.000.

Incidentul Goldsboro

Documentele declasificate arata ca bombardierul B-52 zbura deasupra Carolinei de Nord pe 24 ianuarie 1961 si a suferit o defectiune la aripa dreapta. Cand avionul s-a dezmembrat, cele doua bombe nucleare au cazut, fiind la un pas de a se detona.

Prima bomba, a carei parasuta s-a deschis, a aterizat intacta. Din fericire, sistemul care furniza puterea bombei de la un generator s-a defectat, ceea ce a a impiedicat explozia.

Cea de-a doua bomba, a carei parasuta nu s-a deschis, a cazut liber, iar la impactul cu solul s-a armat. Impactul a defectat insa o componenta a bombei, iar o explozie a fost din nou evitata.

Desi nu se stie cat de dese sunt aceste incidente, Departamentul Apararii a dezvaluit 32 de accidente in care au fost implicate arme nucleare, in perioada 1950-1980.

Cele doua bombe din incidentul Goldsboro cantareau 4.500 de kilograme, iar puterea de explozie era de 3.8 megatone. Puterea bombelor de la Hiroshima si Nagasaki a fost de 0.01 si 0.02 megatone.

Sursa: mediafax.ro

Bonsaiul de 388 de ani care a supravietuit BOMBEI ATOMICE de la Hiroshima! FOTO

In: Fotogalerie

Un bonsai plantat in 1621 care a supravietuit bombei atomice de la Hiroshima este considerat de multi o minune. Copacelul se afla in timpul exploziei din 6 august 1945, la aproximativ trei km de epicentrul exploziei bombei atomice.

Acum supravietuitorul se afla intr-un muzeu ”National Air and Space Museum” iar in toti cei 388 ani de viata a inflorit continuu.

Bonsaiul de 388 de ani care a supravietuit BOMBEI ATOMICE de la Hiroshima! FOTO5

TOP 15 Profetii ale lui Nostradamus! Multe s-au implinit, sa ne ingrijoram pentru urmatoarele? FOTO

In: Fotogalerie, World

Michel de Nostredame (Nostradamus) a scris primul volum de catrene in 1555, insa cartile lui se mai tiparesc si astazi. El a fost “profetul” francez al secolului al 16-lea. A studiat astrologia si diverse stiinte “oculte” si a folosit toate informatiile pentru a prezice viitorul. Deci, sunt profetiile lui Nostradamus previziuni credibile de viitor, sau mai degraba vagi observatii, modificate pentru a se potrivi cu trecutul evenimentelor? Va prezentam mai jos cateva profetii ale lui Nostradamus, potrivit gizmocrazed.com:

1sfarsitul lumii15. Sfarsitul lumii

Nostradamus, cel mai renumit si mai enigmatic prezicator din istorie, indica anul 3797 drept data pentru sfarsitul lumii si vorbeste despre o serie evenimente si catastrofe care vor marca apropierea inevitabilului.

Ca si in Apocalipsa, el profeteste ca:

„Sabia mortii e in drum spre noi, sub forma de arsite, razboaie si foamete, care vor cuprinde pamantul si acestea vor reveni la intervale regulate”.

Ploi si furtuni de foc vor lovi Pamantul si nimeni nu va putea scapa. Aceasta este doar introducerea la ceea ce Nostradamus numeste „parjolirea lumii” si care incepe odata ce Marte isi va incheia ciclul.

Cum se va intampla asta este neclar, pentru ca Nostradamus are un model propriu de calcul a orbitelor planetare, de origine cabalistica. El spune ca: „Unele se vor aduna sub semnul Varsatorului, iar altele sub cel al Racului, care dureaza mai mult”.

OMUL care a impiedicat izbucnirea celui de-Al Treilea RAZBOI MONDIAL! Vezi GALERIE FOTO

In: Stirile zilei, World

Criza rachetelor cubaneze s-a aflat pe prima pagina a ziarelor din 1962 timp de 13 zile, atunci cand tensiunile dintre SUA si URSS erau pe punctul de a genera cel de-al Treilea Razboi Mondial.

Vezi aici GALERIA FOTO!

Starea de tensiune continua si indecizia asupra tipului de actiune impotriva adversarului dusesera cele doua puteri mondiale la stadiul de paranoia, acestea fiind pe punctul de a porni un razboi nuclear, scrie Daily Mail in editia sa electronica, relatand subiectul unei documentar difuzat pe Channel 5.

Un singur om pare sa fi salvat omenirea de la declansarea unui conflict nuclear, iar povestea acestuia este dezvaluita abia dupa 50 de ani. Vasili Arkhipov, comandantul flotei de submarine rusesti de la aceea vreme, era cunoscut drept un marinar desavarsit si un conducator innascut. Deciziile pe care Arkhipov le-a luat in timpul celor 13 zile par sa fi salvat intreaga planeta de la declansarea celui de-al Treilea Razboi Mondial.

Arkhipov se afla pe submarinul B59, inarmat cu focoase nucleare, cu o putere echivalenta cu a bombelor folosite in 1945 la Nagasaki si Hiroshima. Pe masura ce se apropia de teritoriul Cubei, capitanul rus era constient de faptul ca la suprafata navele si elicopterele americane pornisera o vanatoare impotriva inamicilor rusi.

„La vremea aceea submarinele noastre era inarmate cu «arme speciale», asa le cunosteam noi, nu le stiam de rachete cu focoase nucleare. La vremea aceea nici nu ne puteam imagina ca transportam torpile nucleare” , a declarat, potrivit sursei, Viktor Mikhailov, fost navigator secund pe submarinul rusesc B59.

Cunoscand pericolul la care se expune, flota ruseasca de submarine a luat decizia de a actiona in manevra submersibila de urgenta, pentru a evita un eventual atac din partea navelor si elicopterelor americane. Astfel, timp de o saptamana submarinele rusesti au stat sub apa, iar temperaturile in interiorul acestor vase au ajuns la circa 60 de grade Celsius, practic valori termice de nesuportat pentru membrii echipajului.

Portiile de hrana au fost rationalizate, iar membrii echipajului erau nevoiti sa bea doar un singur pahar de apa pe zi. La suprafata navele americane asteptau ca rusii sa cedeze, nestiind de fapt despre capacitatea imensa de distrugere pe care o aveau armele transportate de submarinele inamice.

„De fapt ceea ce incercam noi sa facem era sa aplicam un fel de tortura contra inamicilor nostri. Sincer, nu cred ca am simtit vreun fel de mila pentru ei. Erau inamicii nostrii. Eram constienti ca probabil aveau probleme in a respira. Era foarte cald in interiorul submarinelor si echipajele erau foarte mari, asa ca probabil se chinuiau in conditiile acelea”, a spus Gary Slaughter, fost marinar pe navele americane.

La un moment dat, americanii au decis sa intensifice presiunea existenta si au lansat in apa grenade de avertizare pentru a-i intimida pe rusi, astfel incat submarinele URSS-ului au crezut ca razboiul deja incepuse. Intr-un moment de panica, Valentin Savitsky, capitanul de pe B59 a ordonat ca toate submarinele rusesti sa isi lanseze torpilele nucleare, fiind convins de faptul ca razboiul incepuse deja.

Totusi, calmul si intuitia lui Vasili Arkhipov a contat enorm in ceea ce avea sa se intample. Acesta a contramandat ordinul dat de Savitsky si a cerut ca submarinele sa nu isi lanseze armamentul, actionand in calitate de comandant al flotei. Acesta a fost momentul in care jurnalistii de la Channel 5 considera ca Vasili Arkhipov a salvat lumea, impiedicand pornirea celui de-al Treilea Razboi Mondial nuclear.

Istoricul Thomas Blanton sustine ca gestul facut de Arkhipov a fost unul foarte calculat si eroic, tratand situatia cu mult calm si rationament.

Vasili Arkhipov a murit in 1998 din cauza expunerii indelungate la radiatii, insa sotia sa il considera un adevarat erou.

„Stia ca ar fi fost o nebunie sa lanseze acele rachete. In Cuba, cu ocazia celei de-a 40-a aniversari a crizei rachetelor foarte multe persoane au participat si au spus ca omul care a prevenit cel de-al Treilea Razboi Mondial este Vasili Arkhipov. Sunt mandra si voi fi mandra in continuare de sotul meu”, a declarat Olga Arkhipov, sotia eroului rus.

Vasili Arkhipov

FOTO: Imagini uluitoare ale Proiectului Manhattan – Prima bomba nucleara

In: Cultura, Stirile zilei

Incredibile imagini document ale instalatiilor abandonate, unde a fost conceputa prima bomba nucleara, in cadrul Proiectului Manhattan al Statelor Unite, au fost publicate recent de catre fotograful Martin Miller.

Instantaneele arata facilitatile de productie de la Oak Ridge din Tennessee si de la Hanford, din statul Washington, unde oamenii de stiinta au realizat intre 1939 si 1945 bomba ce a avut numele de cod „The Gadget”, potrivit Daily Mail.

Bombele construite in aceste instalatii au fost detonate de catre armata SUA in timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, in Japonia la Hiroshima si la Nagasaki. Proiectul Manhattan a fost inceput dupa ce Albert Einstein i-a scris presedintelui american de atunci, Franklin Roosevelt, ca Germania nazista lucreaza la construirea unei bombe atomice.

Guvernul Statelor Unite a accelerat imediat cercetarile si dezvoltarea unei bombe nucleare viabile.

„Mi-a fost greu sa vizitez aceste locuri istorice fara a avea un sentiment de veneratie, la ceea ce s-a realizat atunci”

a spus Miller.

„Stiinta, inginerie, manageriat, munca si provocari de logistica, lucruri care au fost indeplinite si depasite. Acestea sunt impresionante, dar luandu-le impreuna sunt pur si simplu uimitoare”

a apreciat Miller.

Dupa sase ani de munca, pe 16 iulie 1945 la ora 5:29 a fost detonata prima bomba atomica in bazinul muntilor Jemez din nordul statului New Mexico, Statele Unite. A urmat o bomba cu uraniu aruncata asupra orasului Hiroshima si alta, dar cu plutoniu peste Nagasaki.

Cele doua instalatii unde au fost concepute bombele au costat doua miliarde de dolari.

AZI: Se implinesc 67 de ani de la bomba atomica de la Hiroshima

In: Cultura, Stirile zilei

In ziua de 6 august 1945, la trei luni de la capitularea neconditionata a Germaniei lui Hitler, Statele Unite porneau asaltul final pentru infrangerea ultimului inamic: Japonia. In acea zi, la 8,15 ora locala, un bombardier american B-29 lanseaza asupra orasului Hiroshima bomba supranumita Little Boy, cu o putere de 15 kilotone.

Ultimatum

Aparitia avionului n-a speculat factorul surprindere. Dimpotriva, aliatii au procedat „fair play” cu inamicul, trimitandu-i la 26 iulie 1945 un ultimatum, conceput la conferinta de la Potsdam. Ultimatumul fusese redactat de Truman, Atlee si Jiang Jieshi, aprobat in secret si de Stalin. Textul era simplu, dar categoric:

„Somam guvernul sa ordone capitularea neconditionata a tuturor fortelor armate si sa ofere garantiile necesare ca actioneaza cu buna credinta. In caz contrar, intreaga Japonie va fi transformata in ruine.”

Este putin probabil ca cineva si-ar fi inchipuit ca Japonia va ceda la asemenea provocare, cu atat mai mult, cu cat informatiile pe care le-ar fi putut avea despre nimicitoarea arma secreta nu puteau fi decat foarte vagi. Japonia n-a reactionat.

Ca urmare, 11 zile mai tarziu, la ora 7,30 ora locala, in orasul Hiroshima a sunat alarma aeriana. Orasul nu prea cunoscuse bombardamente in timpul razboiului, iar populatia s-a indreptat relativ calma spre adaposturi, ca la un exercitiu de rutina.

Dezastrul

La putin dupa ora 8,00, deasupra orasului a aparut un bombardier B-29, singur. Cine a trait anii razboiului, stie ca bombardamentele nu erau opera unui avion izolat. Nici faptul ca, de la o oarecare distanta, mai zburau inca doua bombardiere identice, nu spunea mare lucru. Rolul lor nu era de a bombarda. Era sa repereze si sa inregistreze efectele primului bombardament atomic din lume. Toate trei se gaseau la 9.000 metri inaltime – foarte mare pentru acele timpuri.

Pentru comparatie, putem retine ca bombardamentele asupra Romaniei se faceau de la o inaltime de 4.000 – 4.500 metri, suficienta pentru a nu se gasi in campul de actiune al artelieriei antiaeriene.

Lansata in cadere libera de la cei 9.000 metri, bomba a explodat la o inaltime de 600 metri, conform calculelor, deasupra centrului orasului. Efectul a fost apocaliptic, orasul fiind practic ras de pe suprafata pamantului.

Peste 75.000 persoane au murit pe loc, alte 50.000 in zilele care au urmat si inca circa 125.000 in perioada urmatoare, indeosebi ca rezultat al radiatiilor. Numarul exact al victimelor nu s-a identificat nici pana astazi, dar se stie ca, din cele 90.000 de cladiri au fost total distruse 62.000, iar pe o raza de 500 metri de sub locul exploziie, n-a ramas nici o fiinta vie.

Nagasaki

La Tokio, nu s-a produs imediat deruta. Nici comandatii militari, nici chiar imparatul nu erau convinsi ca informatiile care sosesc din abundenta, sunt corecte. Cand informatiile se confirma, apare spaima, dar nu descurajarea. Dimpotriva, armata hotaraste sa-si stranga randurile si sa-si intensifice atacturile in Oceanul Pacific.

A urmat cea de a doua bomba a carei victima cadea orasul Nagasaki. De randul acesta, a aparut deruta. Imparatul insusi si-a dat seama ca trebuie sa ia in serios ultimatulul de la Potsdam, conform caruia „intreaga Japonie va fi transformata in ruine”.

Nici el nici generalii nu stiau insa ca aliatii nu avusesera dectat doua bombe atomice. N-o aveau si pe a treia.

In seara de 9 august, pemierul Suzuki convoaca Conferinta Nationala, cu acordul imparatului, in adapostul antiaerian din Palat, aflat la 15 metri sub pamant.

Hotararea imperiala nu poate fi comentata

Atunci s-a pus pentru prima oara problema de a raspunde ultimatumului, cu alte cuvinte de a capitula. Membrii guvernului au sovait, generalii s-au impotrivit si, pana noaptea tarziu, nu s-a luat nici o hotarare.

Hotararea, prin care nu s-a luat o decizie , a fost comunicata imparatului Hirohito, care a taiat nodul godian in termeni simpli:

„Continuarea razboiului ar insemna distrugerea natiunii.”

Cu aceste cuvinte, s-a incheiat ultimul capitol al celui de al doilea razboi mondial.

Desi parerile erau impartite, desi sentimentele japoneze fata de patrie sunt greu de explicat, hotararea impartatului nu putea fi si nu poate fi comentata.

Singura replica au dat-o cativa generali, care fara sa conteste hotararea imperiala, au acceptat-o exprimandu-si durerea prin gestul de harakiri, implinit chiar in salile palatului.