Interviu Octavian Bellu: Altii au gasit solutii, chiar unii din jurul nostru, au facut baze sportive cu mari firme, prin parteneriate publice-private…

In: Sport

Antrenorul Octavian Bellu acordat un interviu agentiei AGERPRES in care vorbeste despre viitorul gimnasticii artistice feminine si al sportului romanesc in general.

Bellu a incheiat un nou ciclu olimpic, cel de la Londra 2012, cu rezultate pe masura valorii sale recunoscute pe plan mondial, 3 medalii, cate una de fiecare culoare, dar urmatorul ciclu olimpic se anunta complicat si este nevoie de o alta abordare pentru a ramane in elita mondiala a gimnasticii feminine.

AGERPRES: Cum evaluati anul 2012 pentru gimnastica feminina romaneasca?

Octavian Bellu: A fost un an bun, cu 4 medalii de aur la Europene, cu medalii la Olimpiada. Am scos-o la capat, tinand cont de conjunctura, de situatia in care a trebuit sa apelam la doua gimnaste, care deja sunt recordmene privind varsta de participare la Olimpiada. Dupa Nadia, noi nu am avut fete de 22, 23 sau 24 ani la Jocurile Olimpice, nici macar la Europene. Am scos-o la capat onorabil, dupa ce am suferit o perioada lunga de timp, cu recuperarile legate de starea de sanatate a Sandrei Izbasa. Chiar si Catalina Ponor, aici nu e vorba de recuperare, dar dupa 4 ani de pauza totala, a facut o figura extraordinara la JO, si-a revenit foarte repede. Am avut si necazuri la Olimpiada. Larisa Iordache, cu probleme la picior, nu a putut sa evolueze la potentialul ei maxim. Am avut si lucruri bune si mai putin bune, asa cum e in viata. Eu zic ca gimnastica romaneasca a reusit inca o data sa faca o figura frumoasa. Dar, eu m-as cantona mai putin pentru ce a fost in 2012, problema mare este ce va fi mai departe.

AGERPRES: Va referiti probabil la retragerile Catalinei Ponor, Dianei Chelaru si tot mai probabila a Sandrei Izbasa?

Octavian Bellu: Veteranele vor raspunde altor prioritati si este normal la varsta pe care o au. Cele mici, nu stiu cate sunt sau de ce valoare, pentru a parcurge anul 2013, care este numai cu competitii individuale si apoi inchegarea unei echipe pentru Mondialele din 2014, cu perspectiva de omogenizare a unei echipe in perspectiva JO 2016. Sunt mai multi factori care trebuie sa faca o asemenea analiza, federatie, COSR, si sa stabileasca o strategie pe termen scurt, mediu si lung. Poate, spre surprinderea unora, proiectele pe termen lung inseamna 2024, pentru ca Rio este un proiect pe termen scurt. Copiii care vor participa la Rio sunt deja in lotul de juniori, aproape de varsta senioratului, stim cam ce avem, nu poti sa stii insa cum vor evolua si rata lor de progres.

AGERPRES: Sunt un semnal de alarma retragerile aparent premature ale Anei Porgras, Dianei Chelaru si Ameliei Racea?

Octavian Bellu: Ele au considerat ca atat au putut, acum isi doresc sa faca altceva. Cu Diana am vorbit ca vrea sa antreneze. Din pacate, nu avem forma asta de organizare, care este un bazin imens de selectie, cum este draft-ul in baschet la americani, la echipe universitare, la noi sportul universitar este cvasi-inexistent. Dupa ce termini 12 clase ce sa faci? Ele s-au lasat la 18, 19 ani, este varsta la care faci pasul de la liceu catre universitate, in momentul acela multe dintre ele au terminat scoala, au o situatie sociala cat de cat stabila si din punct de vedere financiar, mai ales cele care au luat titluri europene, mondiale sau olimpice. Si atunci se indreapta catre alte prioritati, fiecare isi organizeaza viata cum vrea.

CITESTE INTERVIUL INTEGRAL PE 24S.RO

UE are 250 de miliarde pentru infrastructura pana in 2020! Vezi cat a atras Romania si noile state membre!

In: Infrastructura, Stirile zilei

Esecul in utilizarea fondurilor UE va avea insa consecinte serioase in conditiile in care pune sub semnul intrebari capacitatea blocului de a indeplini o provocare si mai mare, anume cheltuirea a 500 miliarde de euro care in opinia UE sunt necesare pentru infrastructura de transport. Numai pana in 2020 Comisia estimeaza ca vor trebui investite 250 miliarde de euro pentru conectare a 120 de mari porturi si aeroporturi la reteaua feroviara, pentru modernizarea a 15.000 de kilometri de retea si eliminarea a 35 de blocaje transfrontaliere.

Comisia Europeana a alocat pentru 2007-2013 suma de 14,9 miliarde de euro pentru finantarea proiectelor de modernizare a infrastructurii feroviare din noile state membre, insa pana acum au fost cheltuiti doar 1,65 miliarde de euro, adica 11% din fondurile alocate, arata o analiza Reuters pe baza datelor furnizate de Comisia Europeana.

„Transportul este reteaua vitala a economiei europene si daca nu functioneaza fara probleme, economia noastra va incetini”, a declarat comisarul european pentru transport, Siim Kallas, intr-un discurs tinut la Bruxelles in care a detaliat planurile sale vizand cheltuirea unor sume suplimentare in valoare de 31,7 miliarde de euro pentru imbunatatirea infrastructurii de transport in urmatorii opt ani.

 

Fondurile pentru infrastructura au fost dintotdeauna stimulentul pentru atragerea de noi state in UE. In anii 1980 si 1990 Bruxellesul a cheltuit miliarde de euro in Spania, Portugalia si Grecia si a promis sa faca la fel cu noile state membre care au aderat in 2004 si 2007. Insa pana acum miliardele promise nu au imbunatatit capacitatea de absorbtie a noilor state membre.

 

„Este evident ca in aceste tari exista un contrast total intre solicitarile de finantare si capacitatea lor de a absorbi acesti bani”, a declarat directorul organizatiei European Rail Infrastructure Managers, Monika Heiming. „Gradul de absorbtie al fondurilor UE, in special in cazul cailor ferate, este foarte redus, mult mai redus decat ne asteptam”, a adaugat Heiming.

 

Vorbind sub protectia anonimatului, un inalt oficial de la UE a pus ca gradul de absorbtie este atat de mic si din cauza ca fondurile sunt platite de Bruxelles dupa finalizarea proiectelor. Noilor state membre le lipseste capacitatea administrativa de a implementa proiecte in valoare de mai multe miliarde de euro, si spre deosebire de obiectivele Comisiei, au dat prioritate drumurilor fata de caile ferate. „O rata de absorbtie de 11% face ca situatia sa para mai proasta decat este in realitate. Chiar si intr-o lume ideala am avea o rata finala de plata de 20-25%”, a spus oficialul.

 

Comisia Europeana sustine ca lucreaza cu guvernele locale pentru a imbunatati capacitatea administrativa si spera ca dupa ce vor exista specialisti care sa aiba capacitatea de a concepe si derula proiecte, lucrurile se vor imbunatati. Intre timp, banii stau intr-un cont UE iar daca pana in 2015 nu vor fi utilizati vor fi returnati la bugetul Uniunii Europene.

 

China investește 1 miliard de euro la Rovinari

In: Bani, Energie, Infrastructura, Stirile zilei

Chinezii au ajuns, în cele din urmă, şi în România, după mai mulţi ani de negocieri pentru implicarea în sistemul energetic din ţară. Dacă până acum compania China Huadian Engineering Co. Ltd şi-a arătat interesul pentru alte unităţi energetice din ţară, construcţia unui nou grup energetic la Rovinari este dată ca certă. Investiţia este evaluată la aproximativ un miliard de euro.

Compania China Huadian Engineering Co. Ltd este investitorul privat cu care va fi constituită societatea mixtă de tip IPP (în parteneriat public privat) pentru realizarea noului grup energetic de 500 MW la Termocentrala Rovinari, se arată într-un comunicat al Casei de avocatură Boştină&Asociaţii, consultantul juridic al Complexului Energetic Rovinari. Comisia de negociere numită pentru a gestiona proiectul a selectat oferta prezentată de compania China Huadian Engineering, care a întrunit cel mai mare număr de puncte (100), faţă de 78,75 puncte obţinute de Compania Marubeni Corporation.

“Dincolo de mărimea investiţiei, de aproximativ un miliard de euro, acest proiect are o semnificaţie aparte, fiind una din primele investiţii ale Chinei pe piaţa de energie din România”

a declarat avocatul coordonator, Doru Cătălin Boştină.

Complexul Rovinari intenţionează să construiască un grup energetic nou de 500 de MW pe bază de lignit, care se va amplasa pe locul a două grupuri de câte 200 MW puse în funcţiune în perioada 1972-1973; în prezent, acestea sunt dezafectate. Noul grup energetic de la Rovinari va respecta regula privind realizarea parteneriatului public-privat, prin aport în natură din partea firmelor ce ţin de Ministerul Economiei şi aport în numerar al unui potenţial investitor.

România a curtat de mai mult timp China pentru a o introduce în planul investiţional din ţară. Se pare că oamenii de afaceri chinezi s-au arătat interesaţi, în principal, de proiecte din agricultură, IT, infrastructură şi energie. Acesta din urmă s-a dovedit a fi cel mai interesant, având în vedere că unul dintre foştii ocupanţi ai portofoliului de la Economie a oferit 15% din Transelectrica părţii chineze, fără nici o finalitate.

De altfel, China Huadian Engineering a încheiat un memorandum cu Ministerul Economiei, în 2011, prin care se puneau bazele structurii de cooperare în cadrul unei viitoare companii mixte pentru bătrâna termocentrală de la Doiceşti, închisă de mai mulţi ani. Investiţia preconizată era de 700 milioane de euro şi salva şi minele de la falimentara Carbonifera Ploieşti, care urma să furnizeze materia primă – lignitul. Autorităţile nu au anunţat că acest proiect să fi fost abandonat.