Kovesi devoaleaza spagile care blocheaza dezvoltarea romanilor! In sanatate mita e de 20% din contract, in IT 10%, iar la infrastructura este cuprinsa intre 2 si 5%!

In: Injustitia

 

Procurorul sef al DNA, Laura Codruta Kovesi, a declarat, intr-un interviu pentru Rezistenta TV, ca mita in sanatate este aproximativ 20 la suta din valoarea contractului.

„Am investigat un dosar in care o companie a oferit mita pentru a obtine autorizatie in vederea punerii in circulatie a unui medicament. De obicei, in astfel de situatii, mita se cere in cash, in numerar, se cere inainte de incheierea contractului si se cere un anumit procent din valoarea contractului. In domeniul sanatatii, valoarea mitei este undeva la 20%, in domeniul IT la 10%, in infrastructura – intre 2% si 5%.

Compania, ca sa obtina acesti bani si sa-i ofere mita pentru a castiga contractul, de foarte multe ori comite o alta infractiune: de evaziune fiscala, de spalare de bani, pentru a putea face rost. Ofera mita, castiga contractul, dupa care trebuie sa-si recupereze intr-un fel acesti bani. Si atunci, ce observam: pretul medicamentelor creste, calitatea serviciilor este mult mai slaba. Iata un efect indirect al coruptiei!”, a declarat Laura Codruta Kovesi.

By: Ovidiu Cercel Tags: , , ,

Sebastian Ghita, vizat intr-un nou dosar DNA! Mita este de peste 50 de milioane de euro!

In: Injustitia

Fostul deputat Sebastian Ghita este vizat intr-un nou dosar al DNA Ploiesti, surse judiciare declarand ca mita in acest dosar depaseste suma de 50 milioane de euro.

Sursele citate au precizat ca Ghita ar fi cerut peste 50 milioane de euro de la firme controlate de el, banii fiind dati unor ministri sau functionari pentru ca acestia din urma sa atribuie contracte societatilor controlate de Ghita.

Procurorii DNA fac cercetari in acest dosar sub aspectul savarsirii infractiunilor de trafic de influenta, spalare de bani si constituire de grup infractional organizat, au precizat sursele mentionate.

La aceasta ora cumnatul lui Sebastian Ghita, Cristian Anastasescu, si omul de afaceri Bogdan Padiu, care controleaza Grupul TEAMNET, sunt audiati la DNA Ploiesti.

Acestia au fost adusi cu mandat.

Sursa: Agerpres

By: Ovidiu Cercel Tags: , , ,

Nici macar lui Iliescu nu i-a trecut prin cap sa gratieze luarea de mita si traficul de influenta cum vrea Dragnea! VEZI DOCUMENT!

In: Stirile zilei

Virulenta cu care liderul PSD Liviu Dragnea vrea gratierea sau/si dezincriminarea unor persoane acuzate de fapte de luare de mita, trafic de influenta si altele nu a fost gandita vreodata nici de mai inaltii sai predecesori, Ion Iliescu si Adrian Nastase. Iata spre exemplu un document din 1990 in care Ion Iliescu promulga un decret de lege (23 din 13 ianuarie 1990) privind gratierea, dar prin care erau excluse anumite categorii considerate indezirabile societatii.

 

Consiliul Frontului Salvarii Nationale decreteaza:

Art. 1. – Se gratiaza in intregime pedepsele cu inchisoare aplicate de instanta de judecata, precum si masura trimiterii intr-o scoala speciala de munca si reeducare luata fata de minori.

Art. 2. – De dispozitiile art. 1 nu beneficiaza cei care, aflati in conducerea sau in slujba fostului regim dictatorial, actionand activ pentru suprimarea libertatilor si drepturilor umane ori pentru realizarea celorlalte scopuri ale acestui regim sau pentru a-si asigura profituri ori a se sustrage de la raspundere, au savarsit infractiuni contra pacii si omenirii, contra statului, de lipsire de libertate in mod ilegal, de abuz in serviciu, infractiuni privitoare la regimul armelor, munitiilor si materiilor explozive, la regimul de ocrotire a unor bunuri, acte teroriste, precum si tainuirea si favorizarea la aceste infractiuni.

De asemenea, de prevederile art. 1 nu beneficiaza recidivistii, cei care au savarsit infractiuni de omor, loviri sau vatamari cauzatoare de moarte, vatamare corporala grava, viol prevazut de art. 197 alin. 2 si 3 Cod penal, talharie contra avutului personal sau particular ori contra avutului obstesc, alte infractiuni intentionate contra avutului obstesc cu consecinte grave sau deosebit de grave, abuz in serviciu contra intereselor obstesti prevazut de art. 248 alin. 2 Cod penal, luare de mita, trafic de influenta, arestare nelegala si cercetare abuziva, supunere la rele tratamente, represiune nedreapta si evadare.

Art. 3. – In cauzele aflate in curs de urmarire penala sau de judecata, procesul penal va incepe sau, dupa caz, va continua, iar dupa stabilirea pedepsei se va face aplicarea dispozitiilor prezentului decret-lege referitoare la gratiere.

Art. 4. – Cei gratiati, care in curs de 3 ani savarsesc din nou o infractiune intentionata, vor executa, pe langa pedeapsa stabilita pentru acea infractiune, si pedeapsa sau restul de pedeapsa ramase neexecutate ca urmare a aplicarii prezentului decret-lege.

Art. 5. – Dispozitiile prezentului decret-lege se aplica numai faptelor comise pana la data de 22 decembrie 1989 inclusiv.

Cutremur in randul Bisericii! IPS Teodosie, plasat sub control judiciar de procurorii DNA! Vezi ce acuzatii i se aduc!

In: Injustitia

IPS Teodosie a fost pus sub control judiciar pentru 60 de zile, luni, pentru luare de mita si folosirea sau prezentarea cu rea-credinta de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete, pentru obtinerea pe nedrept de fonduri europene.

Procurorii sustin ca actiunile IPS Teodosie si ale complicilor au provocat un prejudiciu de peste 1 milion de lei.

„in perioada 2010 – 2016, inculpatul Petrescu Teodosie, in calitate de arhiepiscop al Arhiepiscopiei Tomisului impreuna cu ceilalti inculpati au folosit si prezentat declaratii false in relatia cu Agentia de Plati si Interventie in Agricultura (A.P.I.A.) in scopul de a primi fonduri europene. in declaratiile prezentate la A.P.I.A., inculpatii au declarat in mod nereal ca utilizeaza anumite suprafete agricole avand categoriile de folosinta ‘vii pe rod cu struguri pentru vin/vii pe rod cu struguri nobili pentru vin’, in conditiile in care, incepand cu anul 2010, pe respectivele suprafete agricole nu mai existau astfel de culturi.(…)

Faptele au avut ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri europene in cadrul schemelor de plata pe suprafata unica (SAPS), totalizand 1.356.973 lei, dupa cum urmeaza: in anul 2010 – 142.988,37 lei, in 2011 – 148.610,21 lei, in 2012 – 239.732,26 lei, in 2013 – 262.267,07 lei, in 2014 – 281.733,52 lei, in 2015 – 281.633,28 lei, in anul 2016 platile nefiind inca autorizate (aceasta fapta a ramas in faza tentativei)”, se arata in comunicatul DNA.

In plus, in primavara anului 2016, inculpatul Teodosie Petrescu, in calitate de Arhiepiscop al Tomisului, a primit de la o persoana suma de 500 de euro.

„Banii respectivi au fost primiti in legatura cu indeplinirea, de catre inculpatul Teodosie Petrescu, a indatoririlor sale de serviciu ce decurg din calitatea de Arhiepiscop al Tomisului, in sensul de a dispune ca persoana in cauza sa primeasca remuneratie legala pentru activitatea pe care o desfasura intr-o parohie”, se mai arata in comunicatul procurorilor.

Inculpatului Petrescu Teodosie i s-a atras atentia ca, in caz de incalcare cu rea-credinta a obligatiilor care ii revin, masura controlului judiciar se poate inlocui cu masura arestului la domiciliu sau masura arestarii preventive.

De asemenea, procurorii anticoruptie au mai dispus efectuarea urmaririi penale fata de suspectii Beca Stere, Malaxa Bogdan- Petrisor, Nadoleanu Gheorghe, Cojocaru Ciprian-Ioan, mandatari ai Arhiepiscopiei Tomisului la data faptelor, cu privire la savarsirea infractiunii de folosirea sau prezentarea cu rea-credinta de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete, daca fapta are ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri europene, dar si asupra lui stefan Aurelian, suspectat de aceleasi fapte.

DNA se pregateste de operatie! 450 de medici cercetati pentru luare de mita!

In: Sanatate

Procurorii DNA cercetează posibile acuzații de corupție legate de sume uriașe de bani negri cheltuite de subsidiara din România a unei companii farmaceutice pentru a-și vinde medicamentele la noi.

După scandalul experimentelor medicale și cel al al oncologilor, un nou scandal de corupție îi aduce pe medici la DNA. Se pare că ar fi vorba de luare și dare si mită, dar și de spălare de bani. Ancheta a fost declanșată după descoperirea unor cazuri de evaziune fiscală cu firme fantomă în care ar fi fost implicată subsidiara din țara noastră a unei mari companii farmaceutice, a cărei identitate e ținută secretă.

Aceasta ar fi alocat 2 milioane de euro pentru un studiu de piață, dar anchetatorii bănuiesc că sumele erau folosite pentru “stimularea” medicilor, astfel că aceștia să prescrie medicamentele respectivei companii.

E vorba de circa 450 de medici de toate specializările, ce ar putea fi puși sub acuzare pentru luare de mită. Procurorii așteaptă acum opinia experților și expertiza financiar-contabilă.

sursa>stirileprotv.ro

Adevarul a iesit la iveala! Care este relatia dintre industria farma si medici! Cum arata „plicul” in varianta corporate

In: Stirile zilei

Amploarea pe care a luat-o fenomenul finantarii cadrelor medicale de catre producatorii de medicamente se vede, pe de o parte, din faptul ca, in 2015 fata de 2014, au crescut atat sumele platite, cat si numarul firmelor platitoare.

Pe de alta parte, extinderea fenomenului poate fi constatata daca ne uitam ca pe listele publicate de Agentia Nationala a Medicamentului apar medici de toate calibrele: de la rezidenti la sefi de sectie, culminand cu directorii medicali si cu managerii de spital. Nici medicii din unitatile de primiri urgente nu au rezistat tentatiei, desi legea le interzice, in mod explicit, sa accepte orice sponsorizare sau finantare de la producatorii de farmaceutice, materiale sanitare ori aparatura medicala. Cat despre serviciile prestate de medici si remunerate de firmele farma, paleta este extrem de variata, incluzand caravane prin tara si prezentari in mall-uri.

In cursul anului 2015, 102 companii producatoare si distribuitoare de medicamente au platit medicilor, farmacistilor si asociatiilor profesionale din domeniul sanatatii 163,7 milioane lei. Adica, 36,78 milioane euro. Atentie, este vorba doar de firmele care se ocupa cu medicamentele de uz uman, nu si de cele care produc/importa/comercializeaza dispozitive medicale, acestea din urma nefiind (inca) obligate sa declare sumele platite medicilor.

Toti acesti bani au intrat in conturile a mii de medici (numarul exact este imposibil de aflat, „multumita” Agentiei Nationale a Medicamentului), fie cu titlu de sponsorizare, fie cu titlu de remuneratie pentru diverse servicii prestate (conferentiere, consultanta, etc.).

Exista si cateva dintre numele grele care au beneficiat de generozitatea firmelor farma, sumele ajungand si la 40-50.000 de euro, scrie Digi24.

Presedinte al Colegiului Farmacistilor din Romania, membru al Consiliului stiintific al Agentiei Nationale a Medicamentului si fost decan al Facultatii de Farmacie, prof. univ. dr. farmacist Lupuliasa a fost, în 2015, beneficiarul unor sponsorizari si plati în valoare totala de 248.664 lei. Adica, echivalentul a peste 55.000 euro.

La fel de important este insa modul de distribuire a banilor. Beneficiari au fost – si, probabil, sunt in continuare – medici de pe toate palierele sistemului de sanatate. Sunt si rezidenti pe listele publicate de Agentia Nationala a Medicamentului, dar si mai multi sunt sefii de clinici si de spitale.

Despre banii platiti in contul profesorului Adrian Streinu-Cercel, digi24.ro a scris si in prima campanie Afacerea Medicamentul, si acum. Pentru anul 2015, suma totala a scazut, conform cifrelor publicate de ANMDM, la 141.432 lei, fiind vorba de colaborari cu sapte companii farma. Mai importanta, insa, decat suma in sine este functia din care Streinu-Cercel a obtinut fondurile: manager al Institutului National de Boli Infectioase „Matei Bals”.

Intamplator, sau poate nu, si directorul medical al spitalului sus-mentionat, dr. Sorin Petrea, apare ca beneficiar al unor sume, AbbVie SRL si Bristol-Myers Squibb platindu-i pentru consultanta 3.524 lei.

Sa luam un alt spital, Spitalul Clinic de Boli Infectioase si Tropicale „Dr. Victor Babes”. Directorul medical al unitatii, dr. Simin Aysel Florescu, apare la randul sau in raportarile Pfizer Romania si Sanofi Romania. Pentru participarea la doua evenimente, medicul a primit 16.514 lei.

De la Spitalul Clinic „Prof. Dr. Theodor Burghele” ii gasim in listele ANMDM atat pe managerul Petru Armean, cat si pe directorul medical, conf. dr. Bogdan Braticevici. Primul are o singura colaborare, cu Sofmedica, si nici suma nu este mare (696 lei), dar interactiunea exista. Al doilea, a fost sponsorizat de Berlin-Chemie A. Menarini si de Ipsen Pharma Reprezenta pentru Romania pentru a participa la un simpozion la Sinaia si la un congres la Munchen. in total, 6.169 lei.

Iar aceste nume sunt doar cateva din randul managerilor si directorilor medicali aflati pe statele firmelor farma.

Incurajati probabil de modelul mai marilor din breasla, sefii de sectie din spitalele publice au si ei o colaborare fructuoasa cu firmele de medicamente.

Doar doua exemple in acest sens pentru a creiona amploarea fenomenului. La Spitalul de Urgenta Floreasca, cinci sefi de clinici si sectii au avut colaborari cu firmele farma in 2015, iar la Spitalul Universitar, 18 sefi.

In cazul Spitalului de Urgenta Floreasca, ii gasim pe listele ANMDM pe Mircea Beuran (sef Clinica Chirurgie, 882 lei), Daniela Bartos (sef Clinica Medicina Interna si Gastroenterologie, 67.463 lei), Gabriel Constantinescu (sef sectie Gastroenterologie, 16.066 lei), Ioana Mariana Grintescu (sef Clinica Anestezie Terapie Intensiva, 55.115 lei) si Ioan Cristescu (sef sectie Ortopedie si Traumatologie III, 817 lei).

Din lista lunga de la Spitalul Universitar, ii amintim doar pe profesorii Mircea Cinteza (41.024 lei) si Dragos Vinereanu (105.169 lei), ambii de la Cardiologie, pe Ana Maria Vladareanu de la Hematologie (35.288 lei), Horia Bumbea de la Unitatea Transfuzie Sange (86.736 lei) si pe Ovidiu Bajenaru de la Neurologie I (50.666 lei). Oricum, sunt „acoperite” in listele ANMDM aproape toate sectiile Spitalului Universitar (ATI, Chirurgie vasculara, Chirurgie generala, Gastroenterologie, Medicina Interna, Cardiologie, Neurologie, ORL, Obstetrica Ginecologie, Ortopedie, Transfuzie sange).

Si in esalonul cadrelor medicale bine platite de producatorii de medicamente apar multi sefi de sectie, clinica sau centru. Printre acestia prof. dr. Daniel Lighezan din Timisoara, prof. dr. Dan Dobreanu din Targu Mures, conf. dr. Cristian Serafinceanu si prof. univ. dr. Dan Andrei Gheorghe din Bucuresti.

Tot prin sondaj a fost descoperit in listele publicate de Agentia Nationala a Medicamentului mai multi medici din Unitatile de Primiri Urgente.

La Spitalul Clinic de Urgenta pentru copii „Maria Sklodowska Curie”, din cinci medici care lucreaza la UPU patru au primit bani de la firme farma: dr. coordonator Denis Alexandra Stanescu, dr. Catalina Lazar, dr. Ileana Florescu si dr. Adriana Gurita.

La Spitalul Clinic de Urgenta Bagdasar-Arseni, sunt cinci medici UPU beneficiari, in frunte cu sefa de sectie, Florentina Lehanceanu.

Nici doctorii de la Unitatea Primiri Urgente a Spitalului Universitar de Urgenta Militar Central „Carol Davila” nu fac exceptie: lt. col. dr. Florea Costea, mr. dr. Sebastian Dogaru, cpt. dr. George Dan Ifrim si dr. Liliana Poterasu au primit bani de la firme de medicamente, inclusiv pentru deja celebra „participare eveniment Pfizer”.

Sumele trecute in dreptul numelor medicilor UPU pot fi considerate chiar mici in comparatie cu altele, dar ele capata semnificatie din alt punct de vedere: legea interzice expres acestei categorii de medici sa primeasca orice fel de sponsorizare sau finantare de la firmele farma. „Medicii si asistentii-sefi ai unitatilor de primire a urgentelor nu pot fi sponsorizati si/sau finantati, direct sau indirect, pentru participare la conferinte, congrese si alte tipuri de manifestari, de catre firmele care comercializeaza produse farmaceutice si/sau materiale sanitare ori firmele care reprezinta interesele acestora si nici de catre firmele de aparatura medicala”, se arata la alin. 5 art. 108 din Legea Sanatatii.

Contactata de digi24.ro, sefa UPU de la Bagdsar-Arseni, dr. Florentina Lehanceanu, a declarat: „Nu stiu ce sa va spun. Ei au zis ca platesc toate impozitele si tot ce inseamna dari catre stat. Au fost niste prezentari, probabil. (…) Sunt la vedere, s-au platit impozite, s-au platit toate darile, sunt declarate. E ca si cand ai fi cu un contract de colaborare, sa mai desfasori si alta activitate, nu? Pai ce fac toti profesorii, de pe toate sectiile, nu tin tot felul de…?”.

In ceea ce-l priveste pe lt. col. dr. Florea Costea, de la Spitalul Militar, cand a auzit despre ce este vorba, medicul si-a amintit ca numarul pe care l-am sunat este unul de urgenta, drept pentru care a inchis, fara sa indice un numar la care poate fi contactat pentru „neurgente”.

Sa detaliem un pic si activitatile pe care unii medici le-au prestat pentru companiile farmaceutice. Atunci cand sunt intrebati despre colaborarile cu firmele de medicamente, medicii apeleaza, aproape invariabil, la explicatia „sponsorizarile sunt vitale pentru a participa la congrese si conferinte, in conditiile in care cadrele medicale au salarii atat de mici”. Evident, nici un medic si nici o companie farma nu-si aminteste sa vorbeasca si despre prezentarile in mall-uri si farmacii, despre caravanele prin tara si prezentarile la raport de garda.

Sa luam cazul doctoritelor Catalina Voicu (Iasi), Maria Mirabela Trimbaci (Timisoara) si Elena Ramona David (Constanta). Cele trei au primit cate 450 de lei de la A&D Pharma Marketing & Sales Services pentru a participa la „Podium in the Mall”, actiune de promovare a produselor firmei derulata in mall-uri din Iasi, Constanta si Timisoara.

Ramona David a spus, initial, ca doar contabilul poate oferi detalii despre contractele sale, ea putand, in schimb, sa explice cum stau lucrurile cu protectia solara. Ulterior, doctorita a precizat ca nu a facut decat sa presteze servicii medicale. „in afara de faptul ca sunt servicii medicale, nu stiu ce altceva as putea sa va spun, pentru ca tot ce am prestat pana acum sunt servicii medicale. (…) A fost ca un simpozion, ca o intalnire intre medici”, a declarat doctorul dermatolog.

Spre comparatie, colega sa de prezentari in mall de la Timisoara, Maria Mirabela Trimbaci, a prezentat digi24.ro o alta varianta. Redam, in cele ce urmeaza, dialogul cu aceasta:

Reporter: A fost o prezentare la un mall?

Mirabela Trimbici: A, da, nu mai stiu care-i A&D Pharma, dar cu Avene am colaborat. Am facut standuri la mall, unde am promovat produsele Avene.

Reporter: si ce a insemnat asta, pe culoarele acelea largi?

Mirabela Trimbici: Da, unde se promoveaza medicamente, (unde) se fac tot felul de promotii in mall. (…)

Reporter: Cum ati promovat produsele? Era public larg in mall sau medici?

Mirabela Trimbici: Pai normal ca era public larg, ca treceau oameni pe acolo, sute de oameni.

Reporter: si oamenii veneau si dumneavoastra le explicati de ce e buna crema, la ce e buna si la ce nu…

Mirabela Trimbici: Le dadeam sfaturi.

Reporter: si s-a intamplat o singura data, nu? Asa rezulta din tabel.

Mirabela Trimbici: Da.

Reporter: Este in regula relatia aceasta cu firmele de medicamente, una comerciala totusi? Sunteti medic.

Mirabela Trimbici: Da, e ok.

Reporter: Firma v-a contactat sau dumneavoastra ati contactat firma?

Mirabela Trimbici: Deci, firma ma viziteaza tot timpul. Toate firmele de medicamente viziteaza toti medicii, nu inteleg. Reprezentantii medicali viziteaza medicii la doua saptamani, sunt vizitata de toate firmele; de zeci de firme sunt vizitata.

Reporter: Practic, ele au interesul de a promova produsele pe care le au.

Mirabela Trimbici: Pai da, asta face toata lumea, e ceva atat de banal!
Promovarea unor medicamente

Alti medici au primit bani de la firmele farma pentru a le promova produsele in fata colegilor de sectie si/sau a publicului larg.

De exemplu, dr. Valeria Valeanu, sefa sectiei Oncologie a Spitalului Clinic Judetean de Urgenta Sibiu, a primit suma de 2.016 lei de la A&D Pharma Marketing & Sales Services pentru „prezentare la raport de garda – sustinerea lucrarii Navelbine Oral in MBC si NSCLC”. Ce a insemnat aceasta prestatie? Ne-a lamurit chiar medicul: in fata a noua-zece colegi din sectia pe care o conduce, a prezentat medicamentul mentionat. „Este o prezentare obisnuita, de background, de indicatii si de contraindicatii. (…) Mi se pare ca nu are nicio semnificatie ca s-a tinut acolo sau dincolo (in acest caz, pe sectia condusa de dr. Valeanu – n.r.), cred ca esenta este despre ce este vorba”, a declarat oncologul.

Medicul ginecolog Artur Focsa din Zalau a luat, la randul sau, bani (1.300 lei) de la aceeasi firma pentru a vorbi despre beneficiile tratamentului cu Econazol si Izoconazol. „Dat fiind faptul ca este foarte bogata piata medicamentelor si la recomandarea medicului de familie sau a farmacistului poate fi inlocuit un anumit medicament cu altul care are efect similar, medicul specialist, eu personal am fost la farmacii si am prezentat Econazolul si am povestit despre avantajul lui; de ce anume recomand produsul asta si cand il recomand sa nu fie cazul sa fie schimbat”, a detaliat medicul in ce a constat activitatea prestata.

Un alt coleg de breasla, Marcel Nichita din Satu Mare, a contribuit la promovarea unui alt medicament al A&D Pharma Marketing & Sales Services, specific specializarii sale, dermatologie-venerologie: Cyclo 3 Fort. „Este un produs care se foloseste la varice sau ca sa mai reparam un pic vasele limfatice. si atunci, acest produs a fost promovat. L-am mai promovat noi prin farmacii ca sa stie si farmacistii despre ce este vorba. Am facut (prezentari – n.r.) la vreo trei farmacii, daca tin eu bine minte (…) pentru ca este un produs mai nou si atunci farmacistii sa stie despre el. Daca noi il prescriem si pacientii mai pun intrebari despre el, sa nu fie oamenii total habarnisti”, a lamurit si medicul Nichita esenta colaborarii care i-a adus 1.500 lei.

Urologul timisorean Dan Tigaran a prezentat produsul Profertil unor farmacisti si medici, drept pentru care a fost remunerat cu 1.985 lei. Dr. Tigaran a declarat digi24.ro ca la prezentarile pe care le face se simte liber si nu face politica firmei care plateste prestatia. Medicul a refuzat insa, iritat, sa explice mecanismul prin care ajunge la astfel de colaborari cu firme farma.

Lovitura dura pentru UNPR! DNA l-a retinut pe Neculai Ontanu

In: Injustitia

Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie – Sectia de combatere a coruptiei, intr-un dosar constituit ca urmare a unei sesizari formulate in anul 2016, au dispus punerea in miscare a actiunii penale si retinerea pentru 24 de ore, incepand cu data de 23 martie 2016, a inculpatului ONtANU NECULAI, primar al Sectorului 2 al municipiului Bucuresti, sub aspectul savarsirii infractiunii de luare de mita.

Neculai Ontanu este si presedintele interimar al UNPR.

De asemenea, procurorii anticoruptie au mai dispus efectuarea in continuare a urmaririi penale fata de suspecta RADU LOREDANA-CLAUDIA, avocat in cadrul Baroului Bucuresti, sub aspectul savarsirii infractiunilor de:
– complicitate la luare de mita,
– spalare de bani.

Ce spun procurorii

In perioada 2006 – 2007, inculpatul Neculai Ontanu, primarul Sectorului 2 Bucuresti, a acceptat promisiunea unor foloase materiale de la o persoana, beneficiar al unor drepturi litigioase (denuntator in cauza), pentru a facilita procedura de reconstituire a dreptului de proprietate asupra mai multor terenuri ce totalizau 83.500 mp, situate pe raza sectorului 2, in conformitate cu prevederile Legii nr. 18/1991.

Dupa emiterea titlului de proprietate, inculpatul Neculai Ontanu a primit o suprafata totala de teren de 1.500 mp, situata pe strada Barbu Vacarescu, care a fost transferata de catre denuntator, in mod gratuit, prin intermediul unor contracte de vanzare – cumparare fictive catre suspecta Radu Loredana Claudia si o alta persoana, interpusi indicati de edil.

in baza acestei solicitari, la data de 13 noiembrie 2007, s-au incheiat, la acelasi notariat public, doua contracte de vanzare cumparare prin care a fost transferat dreptul de proprietate asupra unei suprafete de 500 mp din terenul situat pe str. Barbu Vacarescu catre persoana respectiva si asupra unei suprafete de 1.000 mp din acelasi lot catre suspecta Radu Loredana Claudia.

Pretul prevazut in contractul incheiat cu persoana respectiva a fost de 500 euro/mp, respectiv valoarea minima conform Ghidului cu preturi orientative ale imobilelor realizat de Uniunea Nationala a Notarilor Publici din Romania (pret total 250.000 euro).

in contractul incheiat cu suspecta Radu Loredana Claudia a fost prevazut un pret de 10 ori mai mic, respectiv 50 euro/mp (pret total 50.000 euro). Cu privire la modalitatea de plata s-a mentionat in ambele situatii ca s-ar fi platit un avans de 5.000 euro la o data neprecizata, iar diferenta s-ar fi achitat in numerar in ziua incheierii contractului.

in realitate nu s-a achitat nicio suma de bani, cele doua contracte au avut un caracter fictiv, terenurile fiind transferate in contul mitei promise primarului Ontanu Neculai, la indicatia acestuia.

Suprafata de teren respectiva era cuprinsa in titlul de proprietate emis la propunerea inculpatului Neculai Ontanu si avea o valoare de piata de aproximativ 4.200.000 euro, pe baza sumelor cu care a fost revandut de cei doi intermediari, la scurt timp, dupa finalizarea tranzactiilor fictive.

Inculpatului si suspectei li s-au adus la cunostinta calitatea procesuala si acuzatiile, in conformitate cu prevederile art. 309 si 307 Cod de procedura penala.

La data de 24 martie 2016, inculpatul Ontanu Neculai urmeaza sa fie prezentat Curtii de Apel Bucuresti cu propunere de arestare preventiva pentru 30 de zile”, se mai arata in comunicatul DNA.

Valoarea mitei din Romania, in 2015: 431 mil. euro, suma comparabila cu cea pentru cofinantarea autostrazilor pe trei ani

In: Injustitia

In analiza de anul trecut am prezentat cele mai mari cifre de la infiintarea institutiei. Anul acesta rezultatele sunt mult mai mari, a subliniat Laura Codruta Kovesi la prezentarea bilantului DNA pe 2015.

Au fost trimisi in judecata peste 1.250 de inculpati pentru fapte de coruptie la nivel inalt si mediu.

Au fost trimisi in judecata de 5 ori mai multi ministri si parlamentari decat in 2013: 1 prim ministru, 5 ministri, 16 deputati si 5 senatori. Este cel mai mare numar de demnitari investigati de DNA intr-un an.
Am instituit masuri asiguratorii de aproape jumatate de miliard de euro.

Sunt cele mai impresionante cifre de la infiintarea DNA.
Evolutiile pozitive ne dau imaginea unei institutii care functioneaza pro-activ, eficient, ferm si curajos.

Aceste rezultate ne obliga sa lansam si o discutie despre necesara reforma a statului in ce priveste prevenirea si combaterea coruptiei.

Este bine ca avem in fiecare an tot mai multi inculpati pentru coruptie? Este bine ca sunt tot mai multe persoane condamnate?

Raspunsul trebuie sa-l dea societatea.

Dosarele aflate in lucru ne arata, insa, ca nu am prins toti coruptii. Rezultatele noastre demonstreaza ca exista vulnerabilitati majore care pun in pericol buna functionare a societatii.
Coruptia are efecte dramatice si se manifesta prin aceleasi actiuni repetitive. in lipsa unor masuri clare de prevenire si control, tipologia faptelor investigate si mecanismele care au permis savarsirea faptelor se repeta.

Exista sectoare in domeniul achizitiilor publice in care coruptia este generalizata. De multe ori, atribuirea contractelor sau platile aferente contractelor sunt conditionate de primirea unor sume de bani mascate prin intelegeri frauduloase sau contracte fictive.
Faptele de coruptie au efecte directe asupra noastra, a tuturor. in multe cazuri sumele care se dau mita functionarilor sunt obtinute prin evaziune fiscala, delapidare sau alte infractiuni. Astfel, banii care ar fi trebuit sa ajunga la salarii sau pentru investitii publice intra in buzunarele functionarilor corupti.
Coruptia se reflecta in calitatea si pretul serviciilor de care beneficiaza cetatenii.
Cetatenii sunt afectati de calitatea drumurilor cand receptia lucrarii se face platind mita.
Cetatenii platesc un pret mai mare cand se da mita pentru punerea pe piata a medicamentelor.

In dosarele trimise in judecata banii dati mita au fost de 431 milioane euro. O suma comparabila cu bugetul prevazut pentru cofinantarea programului de autostrazi pentru anii 2016, 2017 si 2018.

Aproape 500 de persoane cu functii conducere au fost trimise in judecata. O crestere cu 30% fata de anul trecut.
Vedem cum in fiecare an indepartam tot mai multi functionari corupti. Finalizam tot mai multe dosare. Sunt tot mai multe condamnari.

A dus acest efort la institutii mai curate?

Rezultatele anchetelor DNA trebuie sa fie un semnal puternic. Este necesara o abordare strategica de prevenire a coruptiei. Este necesara o comunicare in timp real intre toate institutiile care verifica achizitiile publice. O cooperare mai stransa cu sectorul privat poate duce la cresterea increderii investitorilor corecti in a semnala eventuale fapte de coruptie.

Exista institutii publice in care coruptia creste in fiecare an.
S-a triplat numarul trimiterilor in judecata fata de cei care administreaza fonduri din bugetul public.
Peste 100 de primari si presedinti de consilii judetene au fost trimisi in judecata.
O treime din presedintii consiliilor judetene din Romania sunt trimisi in judecata.
Este o coincidenta? Este o legatura cu functia publica si bugetul administrat?

Cu siguranta este rezultatul unei modalitati netransparente de folosire a bugetului public.
Cat timp planificarea unei achizitii publice nu va fi transparenta se va folosi bugetul pentru achizitii supraevaluate. in continuare se vor folosi banii cetatenilor pentru achizitii de aparatura medicala scumpa de la firme de apartament in timp ce spitalele nu pot asigura minime conditii pentru pacienti.
Cat timp se poate decide discretionar ordinea efectuarii platilor, vor fi in continuare functionari care vor primi mita pentru a favoriza anumite firme.

Recuperarea produselor infractiunii a fost o componenta importanta in anul 2015. Compartimentul de investigatii financiare al DNA a fost operationalizat, ceea ce a determinat cresterea gradului de recuperare a produselor infractiunilor.
Au fost luate masuri asiguratorii de aproape jumatate de miliard de euro.
De multe ori, in cauzele instrumentate de DNA sunt implicate persoane ce obtin profituri uriase si beneficiaza uneori de complicitatea unor autoritati. Bunurile sunt deseori disimulate prin acte juridice fictive. Se folosesc companii off-shore. Se deschid conturi bancare in alte jurisdictii. Se achizitioneaza bunuri in alte tari.
DNA a trimis peste 110 cereri de comisii rogatorii internationale catre autoritatile judiciare straine pentru administrare de probe sau identificarea de bunuri. Este cel mai mare numar comisii rogatorii de la infiintarea DNA. Probele obtinute in acest mod arata ca nici un infractor nu trebuie sa se simta in siguranta, indiferent unde si-a ascuns banii.

in dosarele DNA in care s-au pronuntat hotarari definitive in anul 2015 statul roman are de recuperat aproape 200 milioane euro. Aceasta suma ar trebui sa intre efectiv in bugetul statului daca ea va fi executata de organele fiscale.
Asa cum am mai sustinut este important ca hotararile judecatoresti definitive sa fie executate efectiv. Doar asa scopul pedepsei poate fi atins.
Sa nu uitam ca aceste sume apartin de drept bugetului de stat si trebuie sa fie utilizate in folosul societatii.

Finalitatea dosarelor constituie un element relevant in analiza noastra. Activitatea judiciara a DNA s-a realizat de 33 de procurori care au avut peste 14.700 participari in sedintele de judecata.
Activitatea procurorilor din DNA se desfasoara sub controlul judecatorilor.
Instantele de judecata au condamnat definitiv 970 de inculpati trimisi in judecata de DNA. Solutiile pronuntate de instante au confirmat caracterul obiectiv si profesionist al dosarelor DNA.
Pentru prima data in ultimii ani, procentul de achitari a scazut la 7,63%.
Durata de judecare a dosarelor scazut, desi sunt tot mai multe cauze trimise la instante. in 2015 cauzele judecate definitiv in mai putin de un an au crescut cu peste 60%.
Am fost preocupati de hotararile instantelor judecatoresti pentru evitarea solutiilor diferite pe aceleasi probleme de drept. inalta Curte de Casatie si Justitie este reperul de jurisprudenta in functie de care ne orientam practica.

Trebuie sa ne asiguram ca solutiile definitive sunt respectate si executate ca o garantie a statului de drept.
Justitia depune un efort urias pentru investigarea si solutionarea cauzelor de coruptie, folosind resursele financiare ale societatii. Apoi, vedem de multe ori cum mecanismele si procedurile judiciare sunt interpretate si aplicate diferit. Unii condamnati nu executa integral pedeapsa aplicata de judecatori. Unii sunt eliberati conditionat fara a recupera prejudiciul sau folosind tertipuri administrative.
Astfel de situatii duc treptat la pierderea autoritatii statului si la o lipsa grava de incredere in institutii.
Desi dispozitiile codului penal care au intrat in vigoare de 2 ani prevad ca liberarea conditionata poate fi acordata numai daca s-a recuperat prejudiciul, practica judiciara este neunitara. Am solicitat promovarea unui recurs in interesul legii pentru ca inalta Curte de Casatie si Justitie sa decida.

Justitia este un serviciu public, iar de multe ori functionam sub presiunea unei cereri sociale foarte mari.

Nivelul de asteptare privind activitatea DNA a devenit foarte ridicat. Uneori, oamenii ar vrea ca DNA sa rezolve si probleme pe care nu le avem in atributii. Aceasta nu inseamna ca asteptarile cetatenilor nu sunt legitime sau ca nu trebuie satisfacute.
Dar lupta impotriva coruptiei nu trebuie sa insemne doar arestari, inculpari si condamnari in dosarele DNA.
Actiunile noastre pot avea efect durabil doar daca sunt dublate de actiunile preventive desfasurate de celelalte institutii si autoritati ale statului, de mediul educational si cel de afaceri.

Principala provocare pentru DNA in aceasta perioada este determinata de cresterea continua a volumului de activitate.
Numarul dosarelor a ajuns la peste 11.000. Dublu fata de acum 5 ani.
Activitatea de urmarire penala a fost desfasurata de 97 procurori. Fiecare procuror a avut de solutionat in medie peste 110 dosare. Un numar atat de mare de dosare complexe influenteaza durata de solutionare a cauzelor.
Iata cum arata un singur dosar al DNA.
Acest dosar este la un procuror care mai are si alte zeci de dosare in lucru.

in acest moment avem de solutionat peste 7.100 de cauze. Dublu fata de cat putem solutiona noi intr-un an.

O prima rezolvare ar fi cresterea numarului de procurori si politisti. Dar aceasta solutie nu va fi eficienta daca evolutia volumului de activitate va avea acelasi ritm.
Trebuie acceptat ca nu putem astepta mai mult de la procurori daca lucrurile nu se schimba.
O astfel de schimbare trebuie realizata prin strategii serioase si reale de prevenire a coruptiei.

Prevederile neconstitutionale au creat in unele situatii un vid legislativ, de natura sa genereze incertitudine juridica si practica neunitara. Este necesara o interventie legislativa, dar aceasta nu trebuie sa afecteze competentele sau instrumentele investigative. Ne dorim sa fim consultati in mod real cu privire la modificarile legislative care ne privesc activitatea.
A fost vitala pentru noi interventia cetatenilor si a societatii civile atunci cand s-a incercat limitarea intempestiva a competentelor investigative.
Pentru a avea rezultate nu trebuie sa peticim justitia, ci trebuie sa-i oferim instrumentele de care are nevoie.

Rezultatele obtinute se reflecta si in schimbarea modului in care publicul se raporteaza la DNA. Numarul tot mai mare de persoane care sesizeaza fapte grave este o dovada in acest sens. Peste 86% din dosarele inregistrate anul trecut sunt bazate pe sesizari ale persoanelor fizice ori juridice si institutii publice.

Ne motiveaza faptul ca increderea publica in DNA a ajuns la cel mai ridicat nivel de la infiintarea institutiei. DNA se bucura de o incredere de peste 61%, cel mai mare nivel de incredere pentru o institutie din sistemul judiciar.

Este de remarcat faptul ca, la fel ca si in anii anteriori, activitatea DNA a fost apreciata de Comisia Europeana. Rapoartele elaborate in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare au apreciat ca impresionante rezultatele DNA, aratand totodata ca au fost respectat drepturile fundamentale in procesul penal.

O alta caracteristica a anului 2015 a fost eficienta cooperarii cu principalele institutii partenere, carora le multumesc. Singura posibilitate de a oferi un raspuns eficient fenomenului infractional este dialogul intre toti cei implicati si identificarea de solutii comune.
Continuarea si accentuarea cooperarii internationale reprezinta o prioritate a DNA si multumesc ambasadelor pentru sprijinul in realizarea programelor internationale, a cererilor de asistenta judiciara si suportul lor constant al activitatii noastre.

in 2016, dincolo de continuarea instrumentarii dosarelor de coruptie la nivel inalt, prioritatile DNA vor viza si investigatiile privind :
– coruptia in administratia publica locala;
– coruptia in sistemul judiciar;
– coruptia in institutiile de control si executare a pedepselor;
– coruptia in achizitii publice, in special in domeniul sanatatii si infrastructura;
– frauda cu fonduri europene;
– recuperarea prejudiciilor si confiscarea extinsa.

Activitatea DNA trebuie sa continue sa fie definita prin profesionalism, consecventa, operativitate, eficienta, responsabilitate si transparenta.

Sorin Oprescu a fost trimis in judecata! Vezi de ce il acuza DNA

In: Injustitia

Directia Nationala Anticoruptie a anuntat, vineri, trimiterea in judecata a primarului suspendat al Capitalei, Sorin Oprescu, pentru luare de mita, spalare de bani, abuz in serviciu si constituire a unui grup infractional organizat, alaturi de mai multe persoane.

Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie – Sectia de combatere a coruptiei, au dispus trimiterea in judecata:

in stare de arest preventiv a inculpatilor:

STANCA CRISTIAN, cu privire la savârsirea infractiunilor de:

– complicitate la luare de mita (4 infractiuni),

– complicitate la dare de mita, (2 infractiuni),

– constituire a unui grup infractional organizat,

CONSTANTINESCU MIRCEA OCTAVIAN, directorul Directiei Economice din cadrul aparatului Primarului Municipiului Bucuresti, la data faptelor, cu privire la savârsirea infractiunilor de:

– luare de mita,

– constituire a unui grup infractional,

sUPEALa FLORIN, director al Centrului Cultural al Palatelor Brâncovenesti de la Portile Bucurestiului (C.C.P.B.P.B.) cu atributii de director adjunct, la data faptelor, cu privire la savârsirea infractiunilor de:

– luare de mita,

– constituire a unui grup infractional organizat,

BENGALICI CLAUDIU, administrator al unei societati comerciale, cu privire la savârsirea infractiunilor de:

– complicitate la spalare de bani (3 infractiuni),

– constituire a unui grup infractional organizat,

in stare de arest la domiciliu a inculpatilor:

OPRESCU SORIN MIRCEA, primar al municipiului Bucuresti, la data faptelor, cu privire la savârsirea infractiunilor de:

– luare de mita,

– spalare de bani

– abuz in serviciu, daca functionarul a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,

– constituire a unui grup infractional organizat

POPA BOGDAN CORNEL, director al Centrului Cultural al Palatelor Brâncovenesti de la Portile Bucurestiului si ulterior al Administratiei Cimitirelor si Crematoriilor Umane, la data faptelor, cu privire la savârsirea infractiunilor de:

– luare de mita (4 infractiuni),

– complicitate la luare de mita,

– dare de mita (2 infractiuni),

– complicitate la dare de mita,

– trafic de influenta (5 infractiuni),

– spalare de bani (4 infractiuni),

– abuz in serviciu, daca functionarul a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,

– efectuare de operatiuni financiare, ca acte de comert, incompatibile cu functia, atributia sau insarcinarea pe care o indeplineste o persoana ori incheierea de tranzactii financiare, utilizând informatiile obtinute in virtutea functiei, atributiei sau insarcinarii sale, in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, in forma continuata(3 infractiuni),

– constituire a unui grup infractional organizat.

ALBU ROMEO, cu privire la savârsirea infractiunilor de:

– complicitate la spalare de bani (2 infractiuni),

– complicitate la complicitate la dare de mita

– constituire a unui grup infractional organizat,

sub control judiciar a inculpatului PETROI AVASILOAE RUXANDRA MIHAELA, director general al Centrului Cultural al Palatelor Brâncovenesti de la Portile Bucurestiului, la data faptelor, cu privire la savârsirea infractiunilor de:

– luare de mita,

– constituire a unui grup infractional organizat,

si in stare de libertate a inculpatului NIta ION, cu privire la savârsirea infractiunilor de:

– complicitate la spalare de bani (2 infractiuni),

  • constituire a unui grup infractional organizat.

Citeste in pagina urmatoare rechizitoriul procurorilor

 

Motivul halucinant pentru care Sorin Oprescu a luat spaga!

In: Politic

Motivul real pentru care a primit Sorin Oprescu spaga semnata cu mita in valoare de 25 de mii de euro nu este legat doar de parandaratul la licitatii trucate ci de mult mai mult decat atat. Potrivit motivarii deciziei de arestare preventiva a Tribunalului Bucuresti banii erau pentru mentinerea in functie a directorului de la Centrul Cultural Palatele Brancovenesti de la Mogosoaia si nu cu titlu de imprumut, cum afirmase Sorin Oprescu. Practic acesta este un mod de lucru brevetat in multe institutii publice in care sefii numiti politic sau alesi culeg roadele de la functionari inchizand ochii la coruptia care se naste in subordinea lor.

 

Judecatorii au identificat ca in activitate a grupului infractional s-au identificat doua paliere, creat in jurul denuntatorului, care a detinut functii la Centrul Cultural Palatele Brancovenesti de la Mogosoaia si respectiv la Administratia Cimitirelor.

Pe primul palier infractional se afla activitatea infractionala desfasurata de denuntator, acuzat ca a acordat contracte publice unor contractori privati, pretinzand si primind de la acestia cu titlu de mita sume importante de bani. Aceasta activitate a creat premisele savarsirii de catre primarul municipiului Bucuresti a infractiunii de luare de mita, desfasurata pe cel de-al doilea palier infractional, se mai arata in motivare.

Potrivit judecatorului, exista suspiciunea rezonabila ca Oprescu, in baza unei intelegeri prealabile cu alte doua persoane, a primit de la una dintre ele suam de 25.000 de euro, din totalul de 60.000 de euro, pretinsi de acestea de la o societate comerciala care efectua lucrari la palatul de la Mogosoaia.

Oprescu ar fi validat astfel activitatea infractionala a celui care i-a oferit banii si ar fi mentinut intr-o functie publica un functionar corupt.

Potrivit anchetatorilor, citati de agentia Mediafax, primarul general al Capitalei ar fi primit, sambata seara, de la seful unei institutii din subordine, 25.000 de euro, bani care proveneau de la patru denuntatori.

In acest dosar au mai fost arestati, luni, de Tribunalul Bucuresti, Cristian Stanca, fostul sofer al lui Sorin Oprescu, Mircea Octavian Constantinescu, director economic in Primaria Capitalei, Ruxandra Mihaela Petroi Avasiloae si Florin Supeala, director general si respectiv directorul adjunct al Centrului Cultural al Palatelor Brancovenesti de la Mogosoaia, si omul de afaceri Claudiu Bengalici.

Instanta a dispus si luarea masurii arestului la domiciliu pentru Bogdan Cornel Popa, directorul Administratiei Cimitirelor, si pentru Romeo Albu.