Dosarul Mineriadei. Ion Iliescu si Petre Roman, pusi sub acuzare!

In: Politic

Parchetul Militar a lansat vineri o ancheta penala impotriva fostului presedinte al tarii, Ion Iliescu si a fostului premier roman, Petre Roman, in dosarul evenimentelor petrecute in iunie 1990, cand mii de mineri din Valea Jiului au venit la Bucuresti pentru a-i alunga de pe strazi pe protestatarii bucuresteni, transmite RADOR.

Instanta militara a declarat ca cei doi oficiali romani, impreuna cu seful serviciului secret si impreuna cu alti oficiali ai statului de la acea vreme au fost implicati in evenimentele din iunie 1990, in urma carora au fost ucise patru persoane si au fost ranite alte sute de persoane in timpul demonstratiilor impotriva ridicarii la putere a lui Ion Iliescu dupa caderea comunismului, in 1989. Ion Iliescu s-a bucurat de o popularitate larga dupa revolutia sangeroasa din 1989, cand dictatorul comunist Nicolae Ceausescu a fost indepartat de la putere si executat cu pluton de executie chiar in ziua de Craciun. „In perioada 11-15 iunie 1990, subiectii cercetati pentru crime impotriva umanitatii au convenit si au orchestrat un atac sistematic si general impotriva civililor, a demonstrantilor si impotriva populatiei din Bucuresti”, a declarat un procuror al instantei militare. In iunie 1990, la o luna dupa alegerile democratice post-comuniste, Ion Iliescu, fost comunist educat la Moscova, a chemat din Valea Jiului 20.000 de mineri pentru salvarea Frontului Salvarii Nationale, factiune aflata la putere, de ceea ce a numit „tentativa de lovitura de stat fascista”. Procurorii instantei militare au declarat ca Ion Iliescu este suspectat de comiterea unor crime impotriva umanitatii legate de incidentele violente care au avut loc intre 13 si 15 iunie, dupa mai multe luni de demonstratii pasnice derulate in Piata Universitatii, principala piata din Bucuresti. In varsta de 86 de ani, Ion Iliescu a negat in repetate randuri acuzatiile ca el al fi pus la cale violentele din iunie 1990, incident care a afectat procesul de tranzitie a tarii la economia de piata si a impiedicat ani intregi accesul investitiilor, dupa cum sustin analistii occidentali. Procurorii militari care instrumenteaza cazul au declarat ca in timpul violentelor din iunie 1990 au fost ucise patru persoane, trei persoane au fost ranite de arme de foc, iar alte 1.269 de persoane au fost ranite in urma batailor crunte aplicate de mineri.

Au fost inculpati pentru „infractiuni impotriva umanitatii” urmatoarele persoane:

– Ion Iliescu

– Petre Roman

– Gelu Voican-Voiculescu

– Nicolae Dumitru

– Virgil Magureanu

– gen. in rezerva Cristian-Mugurel Florescu

 

Marian Munteanu: Aparatul de dezinformare, mistificare si manipulare a lucrat in acesti 27 de ani

„Dosarul Revolutiei si cel al Mineriadei reprezinta un indicator fara gres al realitatii institutionale a statului roman in acesti 27 de ani. Aparatul de dezinformare, mistificare si manipulare a lucrat in acesti ani – nu doar pentru blocarea sistemului juridic, ci pentru controlul si otravirea intregului spatiu politic, civic si social. Poate va sosi, curand, si momentul adevarului”, opineaza Marian Munteanu intr-o postare pe Facebook, citat de stirileprotv.ro

Comunicatul procurorilor:

„In cauza cunoscuta generic sub denumirea „Mineriada 13 – 15 iunie 1990”, procurori militari ai Sectiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie au dispus, prin ordonanta din data de 23 decembrie 2016, punerea in miscare a actiunii penale, sub aspectul savarsirii de infractiuni contra umanitatii, prev. de art. 439 alin. 1, lit a, g si j din Codul penal, cu aplicarea art. 5 din Codul penal, fata de inculpatii:
– ILIESCU ION, la data savarsirii faptelor, presedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Nationala si presedinte ales al Romaniei;
– ROMAN PETRE, la data savarsirii faptelor, prim-ministru al Guvernului interimar al Romaniei;
– VOICULESCU GELU VOICAN, la data savarsirii faptelor, viceprim-ministru al guvernului interimar al Romaniei;
– NICOLAE DUMITRU, la data savarsirii faptelor, prim-vicepresedinte al Frontului Salvarii Nationale;
– MAGUREANU VIRGIL, la data savarsirii faptelor, director al Serviciului Roman de Informatii;
– general (rez.) FLORESCU MUGUREL CRISTIAN, la data savarsirii faptelor, adjunct al procurorului general al Romaniei si sef al Directiei Procuraturilor Militare.
Din probatoriul administrat in cauza au rezultat urmatoarele:In perioada 11 – 15 iunie 1990, inculpatii au decis, organizat si coordonat un atac generalizat si sistematic, lansat impotriva unei populatii civile, respectiv impotriva manifestantilor din Piata Universitatii din Bucuresti, precum si a populatiei municipiului Bucuresti, atac in care au implicat participarea fortelor armate ale Ministerului de Interne, Ministerului Apararii Nationale, Serviciului Roman de Informatii, precum si a unui numar de peste zece mii de mineri si alti muncitori din mai multe zone ale tarii, atac ce a avut urmatoarele consecinte:1. uciderea prin impuscare a 4 persoane si ranirea prin impuscare a 3 persoane, fapte ce constituie 7 acte materiale ale infractiunii in forma prev. de art. 439, alin. 1, lit. a din C.p.;2. vatamarea integritatii fizice sau psihice a unui numar total de 1269 de persoane, fapte ce constituie tot atatea acte materiale ale infractiunii in forma prev. de art. 439, alin. 1, lit. g din C.p.;3. privarea de dreptul fundamental la libertate, pe motive de ordin politic, a unui numar total de 1242 de persoane, fapte ce constituie tot atatea acte materiale ale infractiunii in forma prev. de art. 439, alin. 1, lit. j din C.p..De asemenea, in aceeasi cauza, s-a dispus punerea in miscarea actiunii penale sub aspectul savarsirii de infractiuni contra umanitatii in forma prev. de art. 439 alin. 1, lit. g si j din Codul penal, fata de urmatorii inculpati:
– amiral (rez.) DUMITRESCU EMIL, la data savarsirii faptelor, membru al Consiliului Provizoriu de Uniune Nationala si sef al Directiei Generale de Cultura, Presa si Sport din cadrul Ministerului de Interne;
– IONESCU CAZEMIR BENEDICT, la data savarsirii faptelor, vicepresedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Nationala;
– SARBU ADRIAN, la data savarsirii faptelor, sef de cabinet si consilier al primului ministru;
– COZMA MIRON, la data savarsirii faptelor, presedinte al Biroului Executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere „Valea Jiului”;
– DRELLA MATEI, la data savarsirii faptelor, lider de sindicat la Exploatarea Miniera Barbateni;
– BURLEC PLAIES CORNEL, la data savarsirii faptelor, ministru adjunct la Ministerul Minelor;
– general (rez.)DOBRINOIU VASILE, la data savarsirii faptelor, comandant al Scolii Militare Superioare de Ofiteri a Ministerului de Interne;
– general (rez.) PETER PETRE, la data savarsirii faptelor, comandant al Unitatii Militare 0575 Magurele, apartinand Ministerului de Interne.Din probatoriul administrat in cauza au rezultat urmatoarele: in perioada 11 – 15 iunie 1990, inculpatii au aderat la atacul generalizat si sistematic lansat impotriva unei populatii civile, respectiv impotriva manifestantilor din Piata Universitatii din Bucuresti, precum si a populatiei Bucurestiului, atac in care a fost implicata participarea fortelor armate ale Ministerului de Interne, Ministerului Apararii Nationale, Serviciului Roman de Informatii, precum si a unui numar de peste zece mii de mineri si alti muncitori din mai multe zone ale tarii si a avut urmatoarele consecinte:1. vatamarea integritatii fizice sau psihice a unui numar total de 1269 de persoane, fapte ce constituie tot atatea acte materiale ale infractiunii in forma prev. de art. 439, alin. 1, lit. g din C.p.;2. privarea de dreptul fundamental la libertate, pe motive de ordin politic, a unui numar total de 1242 de persoane, fapte ce constituie tot atatea acte materiale ale infractiunii in forma prev. de art. 439, alin. 1, lit. j din C.p.;In cauza, urmarirea penala se efectueaza, in continuare, fata de alti 18 suspecti, sub aspectul savarsirii acelorasi infractiuni de crime impotriva umanitatii, prev. de art. 439 alin. 1 lit a, g si j din Codul penal, cu aplicarea art. 5 din Codul penal. Precizam ca punerea in miscare a actiunii penale este o etapa a procesului penal reglementata de Codul de procedura penala, avand ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate in nicio situatie sa infranga principiul prezumtiei de nevinovatie”.

Klaus Iohannis a avizat urmarirea penala a lui Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu si Victor Stanculescu

In: Injustitia

Presedintele Klaus Iohannis a transmis, marti, ministrului Justitiei, cererea de urmarire penala pentru Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu si Victor Atanasie Stanculescu, pentru urmarea procedurilor legale, avand in vedere solicitarea procurorului general.

„Presedintele Romaniei, domnul Klaus Iohannis, a transmis marti, 27 octombrie a.c., Ministrului Justitiei, domnul Robert-Marius Cazanciuc, cererea de urmarire penala a domnului Roman Petre, fost Prim-ministru al Romaniei in perioada 26 decembrie 1989 – 26 septembrie 1991, a domnului Voiculescu Gelu – Voican, fost Viceprim-ministru al Romaniei in perioada 28 decembrie 1989 – 28 iunie 1990, si a domnului Stanculescu Victor Atanase, fost Ministru al Apararii Nationale in perioada 16 februarie 1990 – 30 aprilie 1991, pentru a se proceda conform legii, avand in vedere solicitarea Procurorului General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, in temeiul dispozitiilor art. 109 alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata, ale art. 12 si ale art. 18 din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministeriala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, avand in vedere Decizia Curtii Constitutionale nr. 270/2008”, potrivit unui comunicat al Administratiei Prezidentiale.

Totodata, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost instiintat cu privire la formularea acestor cereri, conform Mediafax.

Procurorul general al Parchetului instantei supreme a cerut in 22 octombrie presedintelui declansarea procedurilor pentru formularea cererii de urmarire penala pentru Petre Roman, Victor Athanasie Stanculescu si Gelu Voican Voiculescu, in dosarul Mineriadei, pentru infractiuni contra umanitatii.

„In conformitate cu prevederile art. 109 alin. 2 din Constitutia Romaniei, art. 12 si 19 din Legea nr. 115/1999, ale Deciziei Curtii Constitutionale nr. 270/2008, Procurorul General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a solicitat Presedintelui Romaniei declansarea procedurilor pentru formularea cererii de urmarire penala fata de Petre Roman, Stanculescu Victor Atanase si Voiculescu Gelu Voican, sub aspectul savarsirii infractiunii contra umanitatii, in perioada in care acestia aveau calitatea de ministri”, a anuntat joi PICCJ, intr-un comunicat de presa.

Parchetul instantei supreme a precizat ca faptele retinute in cazul lui Roman, Stanculescu si Voiculescu formeaza obiectul dosarului cunoscut ca „Mineriada din iunie 1990”, aflat in instrumentarea procurorilor Sectiei Parchetelor Militare.

„Facem precizarea ca, desi faptele ce formeaza obiectul prezentei cauze au fost comise anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministeriala, act normativ ce stabileste procedura de urmat in cazul atragerii raspunderii ministeriale (norme de procedura de stricta si imediata aplicare), procedura de sesizare a Presedintelui Romaniei pentru a cere urmarirea penala a unui membru al Guvernului este aplicabila si in cauza de fata. De altfel, prin Decizia nr. 93 din 16 iunie 1999, Curtea Constitutionala a statuat ca, in privinta mandatului de membru al Guvernului, Constitutia nu a instituit imunitatea, ci o alta masura de protectie, si anume conditionarea dreptului de a cere urmarirea lui penala pentru faptele savarsite in exercitiul functiei. Aceasta masura de ocrotire a interesului public subzista si dupa incetarea mandatului membrilor Guvernului, asa incat este evident ca, in privinta infractiunilor comise in exercitiul functiei, punerea sub urmarire penala a membrilor Guvernului trebuie sa se realizeze cu respectarea acelorasi norme procedurale”, se mai arata in comunicatul citat.

Potrivit articolului 12 din Legea 115/1999, „numai Camera Deputatilor, Senatul si Presedintele Romaniei au dreptul sa ceara urmarirea penala a membrilor Guvernului pentru faptele savarsite in exercitiul functiei lor. Articolul 19 din aceeasi lege prevede ca, „pana la inceperea urmaririi penale Camera Deputatilor, Senatul sau Presedintele Romaniei poate sa retraga, motivat, cererea prin care a solicitat urmarirea penala impotriva membrilor Guvernului”.

Conform prevederilor legale, membrii Guvernului raspund penal pentru faptele savarsite in exercitiul functiei lor, de la data depunerii juramantului si pana la incetarea functiei. In exercitarea dreptului de a cere urmarirea penala a unui membru al Guvernului, presedintele, la propunerea comisiei speciale instituite pentru analiza sesizarilor cu privire la savarsirea unei infractiuni in exercitiul functiei, adreseaza ministrului Justitiei o cerere in acest scop.

Dosarul Mineriadei: Petre Roman a ajuns la mana lui Iohannis! Parchetul cere aviz pentru urmarirea penala

In: Injustitia

Procurorul general Tiberiu Nitu a solicitat presedintelui Klaus Iohannis declansarea procedurilor pentru formularea cererii de urmarire penala fata de Petre Roman, Victor Atanasie Stanculescu si Gelu Voican Voiculescu sub aspectul savarsirii infractiunii contra umanitatii in dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990, in perioada in care acestia aveau calitatea de ministri.

„Facem precizarea ca, desi faptele ce formeaza obiectul prezentei cauze au fost comise anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministeriala, act normativ ce stabileste procedura de urmat in cazul atragerii raspunderii ministeriale (norme de procedura de stricta si imediata aplicare), procedura de sesizare a presedintelui Romaniei pentru a cere urmarirea penala a unui membru al Guvernului este aplicabila si in cauza de fata”, transmite Parchetul General intr-un comunicat de presa remis joi.

Parchetul aminteste ca, prin Decizia nr. 93 din 16 iunie 1999, Curtea Constitutionala a statuat ca, in privinta mandatului de membru al Guvernului, Constitutia nu a instituit imunitatea, ci o alta masura de protectie si anume conditionarea dreptului de a cere urmarirea lui penala pentru faptele savarsite in exercitiul functiei.

„Aceasta masura de ocrotire a interesului public subzista si dupa incetarea mandatului membrilor Guvernului, asa incat este evident ca, in privinta infractiunilor comise in exercitiul functiei, punerea sub urmarire penala a membrilor Guvernului trebuie sa se realizeze cu respectarea acelorasi norme procedurale”, mai sustin procurorii.

Procurorii militari au dispus schimbarea incadrarii juridice si efectuarea in continuare a urmaririi penale sub aspectul savarsirii infractiunii contra umanitatii, constand in reprimarea violenta a manifestatiei din Piata Universitatii, din dimineata zilei de 13 iunie 1990, soldata cu decesul a patru persoane si ranirea prin impuscare a altor trei, precum si vatamarea corporala si lipsirea de libertate a aproximativ 1.000 de persoane in zilele de 14 si 15 iunie 1990, ca urmare a atacului violent declansat de catre muncitori din unele centre industriale si bazine carbonifere din tara.

„In perioada urmatoare, vor fi audiate persoanele fata de care s-a dispus efectuarea in continuare a urmaririi penale sub aspectul savarsirii infractiunii contra umanitatii prev. de 439 lit. a, g si j din Codul penal si care la data evenimentelor detineau functii de conducere la nivelul structurilor civile si militare ale statului, precum si in cadrul unor unitati economice”, a anuntat Parchetul General.

Pana in prezent, in acest dosar au fost pusi sub acuzare fostul presedinte Ion Iliescu, fostul director SRI Virgil Magureanu, amiralul in rezerva Emil „Cico” Dumitrescu si Cazimir Ionescu.

Miercuri, fostul premier din perioada mineriadei din 13-15 iunie 1990, Petre Roman, declara ca este cât se poate de indreptatita redeschiderea dosarului acelor evenimente.

„Era normal sa fie asa (sa fie redeschis dosarul mineriadei din 13-15 iunie 1990 – n.r.). Victimele acelor imprejurari aveau, fara indoiala, dreptul de a obtine in justitie o judecata corecta fata de ceea ce s-a intâmplat. Ceea ce trebuie aflat este cine sunt cei care au comis acele violente si cine sunt raspunzatorii, daca a existat cineva, asa cum cred si cum am afirmat inca din iunie 1990, daca ei au fost instigati. Eu cred ca au fost cazuri de instigare, fie din fosta militie sau fosta securitate”, a spus Roman, pentru Mediafax.

Ironia sortii. Traian Basescu se muta in casa fostei sotii a celui pe care l-a DAT AFARA din PD

In: Bani, Imobiliare, Politic

Guvernul a aprobat hotararea prin care vila RA-APPS din cartierul Primaverii in care a locuit pana in acest an Mioara Roman, fosta sotie a lui Petre Roman, ii este atribuita fostului presedinte Traian Basescu spre utilizare ca resedinta.

Surse oficiale au declarat anterior ca Guvernul ia in calcul atribuirea acestei vile ca resedinta pentru Basescu.

Mioara Roman a parasit recent vila din strada Gogol nr. 2, pe care o ocupa din 1990, la somatia RA-APPS, din cauza datoriilor la chirie, la care se adauga penalizarile si care depaseau 350.000 de euro.

Mioara Roman sustinea ca, din 2009, este obligata sa plateasca o chirie lunara de 6.000 pentru vila din Primaverii, in conditiile in care ea traieste dintr-o pensie de 1.800 de lei. Conflictul cu RA-APPS a a ajuns in instanta.

Familia Roman s-a mutat in vila din Primaverii, care initial a apartinut ICRAL, in 1990, atunci cand Petre Roman a devenit premier. In 1996, cladirea a intrat in patrimoniul RA-APPS, in urma unei hotarari de Guvern.

In februarie 2011, vila in care locuieste Mioara Roman a fost trecuta de Guvern din domeniul public in cel privat al statului, modificare de statut care permite instrainarea imobilului.

Pe 13 ianuarie, fostul presedinte Traian Basescu a trimis Guvernului o plangere administrativa prealabila in care avertizeaza ca se va adresa instantei judecatoresti daca nu i se acorda o locuinta ca resedinta si un cabinet de lucru, spunand ca el a agreat cele doua vile din Snagov propuse, dar nu a primit raspuns.

La 7 ianuarie, Guvernul a prezentat o lista transmisa, in luna decembrie, de RA-APPS catre Traian Basescu incluzand sapte case pe care acesta sa le utilizeze ca resedinta dupa incheierea mandatului de presedinte al tarii, printre care si doua vile in Snagov, Guvernul spunand atunci ca Basescu a refuzat unele dintre case si nu a raspuns pentru altele.

Pe lista au fost propuse apartamentul cu sase camere din Bulevardul Constantin Prezan, din cladirea in care Traian Basescu a locuit, la etaje diferite, cu Adrian Nastase si Nicolae Vacaroiu (cu o suprafata de 279 metri patrati), Vila 1A din Snagov (cu o suprafata utila de 324 metri patrati si 9.900 metri patrati curte), Vila 11 din Snagov (cu o suprafata utila de 2.189 metri patrati si 27.412 metri patrati curte), un spatiu cu cinci camere si inca trei camere de serviciu din strada Orbescu (440 metri patrati), un imobil cu 9 camere din strada David Praporgescu (295 metri patrati), un apartament cu 5 camere din strada Barbu Delavrancea (280 metri patrati) si un apartament cu 8 camere din strada Lev Tolstoi (273 metri patrati).

Ulterior, la finele lunii decembrie, Vila 1A, dotata cu piscina, a fost acordata Autoritatii Nationale pentru Persoanele cu Dizabilitati, iar Vila 11 a fost scoasa la vanzare, pentru aproape 4 milioane de euro.

In urma cu doua saptamani, premierul Victor Ponta a apreciat ca Basescu o sa isi aleaga, pana la urma, o locuinta din ce mai are RA-APPS, adaugand ca fostul presedinte este „un client foarte cusurgiu”. Ponta arata de asemenea ca Basescu nu a raspuns la oferta RA-APPS cuprinzand lista cu locuinte.

Legea stabileste ca persoanele care au avut calitatea de sef al statului roman beneficiaza pe durata vietii de folosinta gratuita a unei locuinte de protocol, cu destinatia de resedinta, care cuprinde si un spatiu cu destinatia de cabinet de lucru, incadrat cu un post de consilier si un post de secretar, de o indemnizatie lunara in cuantum egal cu 75% din indemnizatia acordata presedintelui in exerciti, de paza si protectie, precum si de folosinta gratuita a unui autoturism, asigurate permanent de Serviciul de Protectie si Paza.

Modalitatile concrete de exercitare a acestor drepturi trebuie stabilite prin hotarare a Guvernului.

Legea mai prevede ca locuinta de protocol nu poate fi resedinta pe care titularul a avut-o ca presedinte in functie.

Vilele RA-APPS de la Snagov au fost subiect de discutie, pe finalul anului trecut, intre premierul Victor Ponta si presedintele Traian Basescu, Ponta spunand ca fostul presedinte nu va primi dreptul de a se muta intr-un astfel de spatiu, iar Basescu precizand ca el nu a cerut o vila anume, ci un imobil adecvat, conform legii.

Traian Basescu trebuie sa paraseasca vila Lac 3 in maximum 60 de zile de la incheierea mandatului prezidential, respectiv pana la 21 februarie.

Petre Roman, acuzat de INCOMPATIBILITATE. ANI cere revocarea sa din FUNCTIE

In: Injustitia, Politic

Agentia Nationala de Integritate sustine ca Petre Roman nu a contestat un raport emis in 2014 de catre institutie in care se specifica faptul ca ar fi ocupat simultan functia de deputat si ar fi avut, in paralel, o firma, fapt interzis de lege.

Petre Roman nu a contestat raportul la Curtea de Apel Bucuresti, motiv pentru care ANI cere revocarea sa ca parlamentar, pentru ca raportul a devenit definitiv.

By: Elena Tudor Tags: , , ,

Mici si bere la aniversarea a 20 de ani de la infiintarea PDL!

In: Politic, Stirile zilei

PDL a sarbatorit cu bere, mici si muzica, 20 de ani de la infiintarea partidului, participantii petrecand in curtea sediului central din Modrogan in pofida ploii.

In jur de o mie de persoane s-au adunat in curtea PDL din Aleea Modrogan pentru a degusta produse traditionale romanesti prezentate in corturi special amenajate pe zone geografice.

Sarmalele, cozonacul, branzeturile, dar si fripturile si placintele au fost servite de membrii si simpatizatii partidului, inainte ca manifestarea sa fie declarata oficial deschisa.

Unii dintre democrat-liberalii activi ai partidului au venit in costume populare, iar altii in tricouri portocalii.

“Lume multa!”, spune un participant.

“Asa e la parastas!”, comenteaza un democat-liberal.

La ora 16.30, presedintele PDL, Vasile Blaga, si sustinatorii sai au urcat pe scena special amenajata, unde liderul partidului a vorbit despre cum s-a infiintat PD in urma cu 20 de ani, despre cum a devenit mai tarziu PDL, i-a amintit pe toti fostii presedinti ai partidului, Petre Roman, Traian Basescu, Emil Boc, multumindu-le, dar a si avertizat ca “praful si pulberea” se aleg de cei care parasesc partidul “la greu”.

Dupa Vasile Blaga, si dupa ce au vizionat mesajul liderului grupului PPE din Parlamentul European, Joseph Daul, 120 de persoane au devenit proaspat democrat-liberali, primind carnetele de partid.

Cand discursul …read more

Via: Circul Politic

  

Basescu mai trage odata in politicieni: Vezi ultimele etichete puse greilor din partide si ce regreta presedintele suspendat!

In: Politic, Stirile zilei

Presedintele suspendat, Traian Basescu, a declarat ca regreta nespus de mult ce a spus public in legatura cu Regele Mihai, precizand ca este bine ca politicienii sa nu spuna nimic din ce gandesc.

„Am un regret profund ca am spus public ce gandesc. Si asta imi arata ca uneori politicienii, macar in chestiuni foarte sensibile, este bine sa nu spuna ce gandesc”, a declarat Traian Basescu, intr-un interviu acordat cotidianului „Adevarul”, referindu-se la atitudinea sa fata de Regele Mihai.

Intrebat cum apreciaza faptul ca Regele Mihai nu i-a raspuns in niciun fel, desi a fost intrebat, Basescu a raspuns: „Asa trebuia sa faca un Rege!”.

Presedintele suspendat a fost intrebat si cum ar caracteriza anumite personalitati politice.

Astfel, Traian Basescu l-a caracterizat pe Nicolae Ceausescu drept „dictator„, pe Ion Iliescu drept „comunist neevoluat”, iar despre Emil Constantinescu a spus „a vrut, dar n-a putut”.

Intrebat cum il caracterizeaza pe Traian Basescu, el a raspuns: „Dupa ce-mi termin mandatul”.

Despre Petre Roman, Traian Basescu a spus ca il apreciaza pentru curajul pe care l-a avut in ’90. „Si oricum mi-a dat o sansa sa fac politica. El a vazut-o, eu n-o vedeam. De asta, chiar daca uneori a fost rautacios cu mine, nu l-am atacat niciodata”, a adaugat Basescu.

Intrebat ce parere are despre Victor Ciorbea, presedintele suspendat a raspuns: „Ooo, ce rateu!”.

Traian Basescu a sustinut, de asemenea, ca Liviu Dragnea este „perfid”, iar Claudiu Saftoiu este „fara caracter”.

In legatura cu Sorin Frunzaverde, presedintele suspendat a spus: „Dumnezeu cu el!”.

In ceea ce il priveste pe Gabriel Oprea, Traian Basescu a spus ca, indiferent ce-ar face, „omul acesta a stat trei ani si a asigurat, alaturi de UDMR, o majoritate care a permis Romaniei sa treaca prin criza”.

„Ei au stat in momentele cele mai grele. Asa ca, pentru acei trei ani, eu nu pot reprosa nimic nici lui Oprea, nici UDMR pentru ce au facut la suspendare. Dar nu pot sa nu observ ca peste o suta de parlamentari dintre cei care au aprobat taierile de salarii au votat pentru suspendarea presedintelui. Si-atunci, nu mai stiu nici eu cand am fost adevarati!”, a adaugat Basescu.

Intrebat despre „o afirmatie destul de cetoasa” pe care a facut-o la un moment dat in legatura cu Crin Antonescu, referitoare la un nume de cod, Porumbacu, Traian Basescu a spus: „O las cetoasa”.