PICTURA „restaurată” din Spania a devenit obiectiv TURISTIC

In: Cultura, Stirile zilei

Nefericita restaurare a unei picturi intr-o biserica din Spania a pus un oras mic pe marea harta turistica a lumii.

Stirea ca o batrana a restaurat, in stil propriu, o pictura care il infatisa pe Iisus a ajuns la posturile de televiziune din toata Europa si chiar din Statele Unite.

Acum oraselul Borja unde se afla Cecilia si opera ei de arta a devenit subiect de interes national.

Biserica din Borja a devenit neincapatoare pentru sutele de turisti care ii trec zilnic pragul. De cand se vorbeste despre “Ecce Homo” in varianta restilizata, spanioli, dar si straini sunt curiosi sa vada inedita pictura.

Preotul paroh al bisericii si-a manifestat de la inceput dorinta de a restaura pictura in varianta originala de teama sa nu devina tinta batjocurilor. Dar acum are de infruntat mii de fani ai noii abordari.

Desi este departe de a semana cu Iisus, personajul de pe peretele bisericii a devenit foarte popular.

Agentii de turism au sfatuit autoritatile din Borja sa nu schimbe nimic. Pictura a devenit o sursa neasteptata de popularitate si implicit de bani intr-o perioada dificila din punct de vedere economic pentru Spania.

TREBUIE vizitat: Carul din lemn pentru transportat vin. O piesa veche si valoroasa

In: Cultura, Stirile zilei

Muzeul “Arta Lemnului”din Campulung Moldovenesc adaposteste o colectie etnografica unica.

Aceasta prezinta vechi obiecte taranesti din lemn, existente pe meleagurile stravechi ale Obcinilor Bucovinei.

In acest vast patrimoniu se face remarcat un exponat deosebit prin vechime si valoare: un car mare din lemn, piesa datand din secolul al XVI- lea, utilizat pentru transportul vinului.

Infiintat in perioada interbelica si avand la baza colectia particulara a profesorului Ion Stefureac de la Scoala de Arte si Meserii din Campulung, Bucovina, muzeul detine astazi peste 15.000 de piese, predominante fiind cele referitoare la civilizatia lemnului si portul popular.

De altfel, cea mai mare parte a pieselor prezentate in circuitul muzeului sunt realizate din lemn de molid, de brad si foioase. Muzeul “Arta Lemnului” surprinde prin valori de neegalat, prin unicitatea unor piese relevand maiestria mesterilor populari in prelucrarea lemnului si nu numai.

Plecand de la arta si civilizatia lemnului, de la uneltele de prelucrare a lemnului, se ajunge la prezentarea inventarului ocupatiilor traditionale – vanatoare, pescuit, albinarit, pastorit, dar si la obiecte de uz casnic si de mobilier taranesc. Intre acestea, un exponat deosebit: un car mare din lemn.

Carul avea trei proprietari

Construit si utilizat in secolul al XVI-lea pentru transportul vinului, carul din lemn reprezinta o adevarata inovatie in transportarea “pretioasei” licori.

Pentru ca taranii din zona Obcinelor Bucovinei asigurau paza contra navalirilor tatarasti (vezi toponimele: „drumul tatarilor”, „plaiul tatarilor”, „piatra strajii”), ei erau tot timpul liberi, avand statutul de vanatori domnesti si, de aici, multe alte privilegii.

Unul dintre acestea avea o adevarata miza economica: ei nu trebuiau sa plateasca taxe vamale (tultul) pentru transportul vinului dintr-o parcalabie in alta.

Carul mare din lemn prezent in patrimoniul muzeului era folosit la transportul unui butoi de 300/400 de litri de vin; carul era tras de doua perechi de boi si cu el se aducea vin in zona Bucovinei tocmai din partile Odobestiului. La vama de la Targul Trotusului, taranii din Bucovina nu plateau acele taxe de drum.

Interesant e faptul ca piesa a fost achizitionata separat, de la trei proprietari. Acestia nu puteau utiliza carul decat in consens, stabilindu-se de comun acord datele “calatoriei de afaceri”.

Ceea ce face piesa remarcabila este constructia rotilor, care nu aveau raful (legatura) de fier, ci erau legate in cepuri din lemn, dand astfel posibilitatea mularii rotilor dupa denivelarile drumului; vinul trebuia transportat lin, pentru a nu-si pierde calitatile.

Sah cu personaje din basmele romanesti

In afara expozitiilor de baza ale muzeului exista si o sectie in aer liber, care cuprinde noua monumente de arhitectura, printre care se evidentiaza Casa “Latis” din Campulung Moldovenesc, veche de 360 de ani, si Casa “Hutula” din Ciumarna. De altfel, intreaga expozitie, pavilionara si in aer liber, poarta amprenta frumosului, a gustului pentru detalii ornamentale fine, armonioase, ce dovedesc un gust desavarsit al creatorului anonim.

Muzeul mai detine o sectie in comuna Fundu Moldovei, o donatie a familiei Andronicescu, care cuprinde, in afara de casa propriu-zisa, facuta special pentru muzeu, si o impresionanta colectie de obiecte. Un punct de atractie pentru iubitorii de sah il constituie placa din curtea muzeului, care se intinde pe 100 de metri patrati si care ofera posibilitatea turistilor sa joace sah cu piese reprezentand figuri din basmele romanesti, in marime naturala.

Muzeul “Arta Lemnului” din Campulung Moldovenesc, judetul Suceava, a fost infiintat la 1 iunie 1936. Colectiile muzeului sunt cuprinse in 20 de sali (doua de expozitii temporare), unde exponatele vorbesc simturilor cu pasiunea pe care mesterii locali au stiut s-o transmita lemnului: emotia artistica, o anumita sensibilitate inscrisa in lemn, caci Campulung Moldovenesc a fost si este un centru al civilizatiei lemnului, relevand varietatea ocupatiilor localnicilor de pe plaiurile Raraului si Giumalaului.

Bogatia si varietatea pieselor de colectie din secolele XVIII-XX, insotite de harti, desene, fotografii si planse, prezinta traditia mesterilor in prelucrarea lemnului.

Muzeul poate fi vizitat zilnic intre orele 9-17. Taxa de vizitare este de 1 leu pentru elevi si studenti si 3 lei pentru adulti. Pretul biletului nu cuprinde taxa de ghidaj.

De VIZITAT cel putin o data in VIATA: Closca cu puii de aur

In: Cultura, Stirile zilei

Una dintre expozitiile pe care orice bucurestean si orice turist trebuie sa o viziteze macar o data in viata este faimoasa “Closca cu puii de aur”.

Pastrat in expozitia “Tezaur Istoric” a Muzeului National de Istorie a Romaniei, Tezaurul de la Pietroasa face parte dintr-o categorie speciala de vestigii ale trecutului care, in egala masura, atrag atentia savantilor si fascineaza imaginatia profanilor.

Tezaurul de la Pietroasa, cunoscut si sub numele popular de “Closca cu puii de aur”, a fost descoperit in martie-aprilie 1837 de doi tarani in timp ce luau piatra de pe dealul Istrita (750 m).

Numele popular sub care este cunoscut Tezaurul de la Pietroasa, Closca cu pui”, a fost inspirat de formele stilizate – de pasari – avute de fibule.

Astfel, fibula mare ar fi fost “closca” iar celelalte patru fibule, doua mijlocii si doua mai mici – dintre care una s-a pierdut imediat dupa descoperire – ar fi fost “puii”.

Din tezaurul compus initial din 22 de piese, autoritatile au putut recupera doar 12, in greutate totala de aproape 19 kg.
Dintre acestea cinci sunt lucrate doar din aur: un platou mare, o cana (oenochoe), o patera cu decor in relief si o statueta in centru, un colan cu inscriptie si un colan simplu, iar sapte sunt impodobite si cu pietre pretioase: un colan, patru fibule si doua vase poligonale, unul octogonal si altul dodecagonal.

Cele zece piese pierdute au fost probabil trei colane, dintre care unul cu inscriptie, o cana asemanatoare cu cea pastrata (oenochoe), o patera simpla, nedecorata, o fibula mica, probabil pereche cu cea mai mica dintre cele pastrate, si doua perechi de bratari incrustate cu pietre.

Obiectele din care este compus Tezaurul de la Pietroasa se pot imparti in doua mari categorii: vase si podoabe. Asa cum sugereaza atat textele antice, cat si imaginile pastrate ale Antichitatii, vesela de metal reprezenta un accesoriu indispensabil al meselor festive, din aceeasi categorie alegandu-se si vasele din patrimoniul templelor.

Devenind partase la comuniunea banchetului sau a ceremoniilor religioase, vasele dobandeau valente noi si isi imbogateau implicit sfera semnificatiilor. La randul lor, pe langa valoare strict decorativa, podoabele puteau avea si una simbolica, de insemne de statut sau de afirmare a identitatii, adica a apartenentei la un anumit grup etnic si social.

Rupt in patru la putin timp dupa descoperire, platoul impresioneaza mai ales prin dimensiuni si masivitate, fiind lucrat din aur masiv, cu o greutate de peste 7,6 kg si un diametru de 56 cm.

Deteriorata la putin timp dupa descoperire, cana (oenochoe) a fost la randul sau reconstituita din mai multe fragmente.
Cu o inaltime de 37 cm, ea are o silueta zvelta, corpul ovoidal-alungit, fiind decorata cu canaluri paralele, larg ondulate si frunze de acant stilizate.

Patera – termen care desemneaza in spatiul de traditie greco-romana vasele folosite pentru turnarea libatiilor in timpul ceremoniilor – este un platou de dimensiuni mai mici, cu un diametru de 26 cm, lucrat din doua foi groase de aur, sudate cu multa maiestrie catre margine.

Partea exterioara a ramas neteda si nedecorata. Partea interioara are in schimb un ornament bogat, dispus in registre concentrice: o friza principala cu 16 personaje in diferite atitudini si spre centru una mai ingusta cu sase animale si un om.

In mijlocul paterei este montata o statueta, un personaj feminin cu un pahar in maini, asezat pe un tron impodobit cu un vrej de vita-de -vie, semn al belsugului.

Realizate din doua registre suprapuse, formate din cate opt si respectiv 12 panouri ce incadreaza fiecare cate o rozeta, vasele poligonale se disting si prin forma aparte a toartelor, compuse din doua pantere.

Aspectul de astazi al celor doua vase, rezultat al mai multor distrugeri si restaurari succesive, este insa inselator, vasele fiind initial gandite sa puna in valoare efectele cromatice ale combinatiei dintre stralucirea multicolora a pietrelor pretioase si cea a aurului.

VIDEO: Reclame din anii ’90. Iti mai aminteşti de ele?

In: Cinemagia, Stirile zilei

Anii ’90, sau primii ani dupa Revolutie nu au insemnat doar tranzitie, schimbari economice si inflatie, ci si reclame simpatice, pe care toti ni le amintim cu placere. Pe atunci erau mai putine si pauzele publicitare erau mai degraba motiv de curiozitate si amuzament, decat de plictiseala si iritare.

Iti mai amintesti primele reclame?

Nea Nicu, la litru

Reclama a facut senzatie la vremea ei, deoarece era pentru prima data cand o bautura carbogazoasa se vindea la sticla de un litru, cu ambalaj returnabil. Expresia a ramas in vocabularul popular, desi nu multi isi amintesc despre ce era vorba in reclama initiala.