TREBUIE vizitat: Carul din lemn pentru transportat vin. O piesa veche si valoroasa

In: Cultura, Stirile zilei

Muzeul “Arta Lemnului”din Campulung Moldovenesc adaposteste o colectie etnografica unica.

Aceasta prezinta vechi obiecte taranesti din lemn, existente pe meleagurile stravechi ale Obcinilor Bucovinei.

In acest vast patrimoniu se face remarcat un exponat deosebit prin vechime si valoare: un car mare din lemn, piesa datand din secolul al XVI- lea, utilizat pentru transportul vinului.

Infiintat in perioada interbelica si avand la baza colectia particulara a profesorului Ion Stefureac de la Scoala de Arte si Meserii din Campulung, Bucovina, muzeul detine astazi peste 15.000 de piese, predominante fiind cele referitoare la civilizatia lemnului si portul popular.

De altfel, cea mai mare parte a pieselor prezentate in circuitul muzeului sunt realizate din lemn de molid, de brad si foioase. Muzeul “Arta Lemnului” surprinde prin valori de neegalat, prin unicitatea unor piese relevand maiestria mesterilor populari in prelucrarea lemnului si nu numai.

Plecand de la arta si civilizatia lemnului, de la uneltele de prelucrare a lemnului, se ajunge la prezentarea inventarului ocupatiilor traditionale – vanatoare, pescuit, albinarit, pastorit, dar si la obiecte de uz casnic si de mobilier taranesc. Intre acestea, un exponat deosebit: un car mare din lemn.

Carul avea trei proprietari

Construit si utilizat in secolul al XVI-lea pentru transportul vinului, carul din lemn reprezinta o adevarata inovatie in transportarea “pretioasei” licori.

Pentru ca taranii din zona Obcinelor Bucovinei asigurau paza contra navalirilor tatarasti (vezi toponimele: „drumul tatarilor”, „plaiul tatarilor”, „piatra strajii”), ei erau tot timpul liberi, avand statutul de vanatori domnesti si, de aici, multe alte privilegii.

Unul dintre acestea avea o adevarata miza economica: ei nu trebuiau sa plateasca taxe vamale (tultul) pentru transportul vinului dintr-o parcalabie in alta.

Carul mare din lemn prezent in patrimoniul muzeului era folosit la transportul unui butoi de 300/400 de litri de vin; carul era tras de doua perechi de boi si cu el se aducea vin in zona Bucovinei tocmai din partile Odobestiului. La vama de la Targul Trotusului, taranii din Bucovina nu plateau acele taxe de drum.

Interesant e faptul ca piesa a fost achizitionata separat, de la trei proprietari. Acestia nu puteau utiliza carul decat in consens, stabilindu-se de comun acord datele “calatoriei de afaceri”.

Ceea ce face piesa remarcabila este constructia rotilor, care nu aveau raful (legatura) de fier, ci erau legate in cepuri din lemn, dand astfel posibilitatea mularii rotilor dupa denivelarile drumului; vinul trebuia transportat lin, pentru a nu-si pierde calitatile.

Sah cu personaje din basmele romanesti

In afara expozitiilor de baza ale muzeului exista si o sectie in aer liber, care cuprinde noua monumente de arhitectura, printre care se evidentiaza Casa “Latis” din Campulung Moldovenesc, veche de 360 de ani, si Casa “Hutula” din Ciumarna. De altfel, intreaga expozitie, pavilionara si in aer liber, poarta amprenta frumosului, a gustului pentru detalii ornamentale fine, armonioase, ce dovedesc un gust desavarsit al creatorului anonim.

Muzeul mai detine o sectie in comuna Fundu Moldovei, o donatie a familiei Andronicescu, care cuprinde, in afara de casa propriu-zisa, facuta special pentru muzeu, si o impresionanta colectie de obiecte. Un punct de atractie pentru iubitorii de sah il constituie placa din curtea muzeului, care se intinde pe 100 de metri patrati si care ofera posibilitatea turistilor sa joace sah cu piese reprezentand figuri din basmele romanesti, in marime naturala.

Muzeul “Arta Lemnului” din Campulung Moldovenesc, judetul Suceava, a fost infiintat la 1 iunie 1936. Colectiile muzeului sunt cuprinse in 20 de sali (doua de expozitii temporare), unde exponatele vorbesc simturilor cu pasiunea pe care mesterii locali au stiut s-o transmita lemnului: emotia artistica, o anumita sensibilitate inscrisa in lemn, caci Campulung Moldovenesc a fost si este un centru al civilizatiei lemnului, relevand varietatea ocupatiilor localnicilor de pe plaiurile Raraului si Giumalaului.

Bogatia si varietatea pieselor de colectie din secolele XVIII-XX, insotite de harti, desene, fotografii si planse, prezinta traditia mesterilor in prelucrarea lemnului.

Muzeul poate fi vizitat zilnic intre orele 9-17. Taxa de vizitare este de 1 leu pentru elevi si studenti si 3 lei pentru adulti. Pretul biletului nu cuprinde taxa de ghidaj.

EVENIMENT: Divanul Degustatorilor de Film si Arta Culinara

In: Stirile zilei, Timp liber

„Divanul Degustatorilor de Film si Arta Culinara” aduce pe malul Dunarii, in portul Cultural Cetate, in perioada 19-26 august, filme balcanice actuale, filme care au scris istorie, filme premiate si filme care submineaza cliseele si prejudecatile ce s-au clasicizat, de-a lungul timpului, in legatura cu cinematografia balcanica.

Anul acesta, in Portul Cultural Cetate vor putea fi degustate 47 de filme (14 lungmetraje si 33 scurtmetraje) din 10 tari: Rusia, Slovenia, Bosnia, Serbia, Muntenegru, Macedonia, Albania, Turcia, Cipru si Romania.

“Am dedicat aceasta editie unui generic provocator, «Evadarea din Balcani», care este si tema simpozionului international ce se va desfasura in cadrul festivalului si la care vor participa specialisti din sase tari. In conceptia noastra, «Evadarea din Balcani» presupune mai putin «escapism» (ilustrat de filme din genuri importate, precum western-ul sau filmul SF), cat o depasire a ideilor noastre preconcepute despre Balcani”

a declarat Marian Tutui, directorul artistic al „Divanului Degustatorilor de Film si Arta Culinara”.

Astfel, vor fi supuse atentiei publicului filme noi, cum este comedia horror realizata in Muntenegru anul trecut, „Vampirul local al lui Darko Baletic”.

“Am mai ales si cateva dintre filmele balcanice realizate in ultimii ani, care s-au bucurat de mare succes la festivaluri. Am in vedere filmul turcesc «Majoritatea al lui Seren Yuce», care a obtinut premiul de debut la Venetia si care imbina o poveste de dragoste cu una politica, protagonistii fiind un turc si o studenta kurda”

a mai adaugat Marian Tutui.

„Toata lumea din familia noastra”, pelicula lui Radu Jude, constituie o mostra de succes (probata inclusiv de marele premiu la „Festivalul de la Sarajevo” si recenta distinctie obtinuta la „Festivalul Anonimul”) a unui lung-metraj romanesc cu care, nu in ultimul rand, vrem sa impresionam publicul strain.

Filmul macedonean „Punk-ul” nu a murit este cu totul de alta factura, prilejuind prin intermediul destinelor personajelor o rememorare a destramarii Iugoslaviei. Si acest film a obtinut o multime de premii, atat pentru scenariu, rol principal, cat si din partea publicului.

“Printre filmele a caror valoare pare certificata de numeroase si prestigioase premii se numara si scurt-metrajele de animatie pe care le-am inclus in program. Exista o traditie a animatiei balcanice, cel putin in Bulgaria, fosta Iugoslavie si Romania, iar in ultimii ani au aparut semne ca aceasta traditie incepe sa fie resuscitata de interesul catorva talente autentice”

spune selectionerul festivalului.

„Divanul Degustatorilor de Film si Arta Culinara” pastreaza traditia de a aduce in fata publicului si filme vechi de valoare, filme pe care cinematografia balcanica nu ar trebui sa le treaca cu vederea.

Doua filme vechi din fosta Iugoslavie: un prim film horror iugoslav, „Fluturoaica” (1973, regia Djordje Kadicević), ca si un prim film iugoslav sexy, „Frumusetea pacatului” (1988, regia Živko Nikolić). ”

„Ei bine, in fosta Iugoslavie, desi era o considerata tara comunista, se faceau si asemenea filme…”

spune Marian Tutui.

O alta categorie ce tinde sa devina traditie la „Divan Film Festival” o reprezinta filmele si cineastii ce au vechi legaturi cu tara noastra. In acest sens, va fi prezentat lung-metrajul de fictiune bulgar „Adapost”, care a obtinut cateva premii in 2010. Regizorul Dragomir Sholev a colaborat la realizarea acestui film cu Razvan Radulescu, care a fost co-scenarist.

De asemenea, scurt-metrajul macedonean „Fata” (2010, regia Stefan Sidovski) il are ca producator pe Aleksander Zikov, absolvent al UNATC acum trei ani, care va fi prezent la proiectie impreuna cu regizorul filmului. La randul sau, si scurt-metrajul albanez „Ultima zi a lui Loro Shestani” (2011) este realizat de un regizor absolvent al UNATC, Sokol Keraj, iar operatorul este roman, Peter Velciov.

„Salonul nr. 6” al lui Lucian Pintilie a fost realizat in 1978, in Iugoslavia.

“Putini romani au avut prilejul sa-l vada si tocmai de aceea il propunem noi acum, intr-un dialog cu «Salonul nr. 6 »din 2009 lui Karen Shakhnazarov. De altfel, prezenta marelui regizor rus, care este si directorul concernului «Mosfilm», va fi, speram, un eveniment deosebit, mai ales pentru ca vom prezenta si ultimul sau film, intr-o premiera internationala. Este vorba despre «Tigrul alb», un film de actiune si fantastic deopotriva”

a mai spus Marian Tutui.

Nu in ultimul rand, „Divan Film Festival” va prezenta si un film despre mancare: este vorba despre o coproductie Cipru-Grecia, „Fish n Chips” (2011), a lui Elias Demetriou. Evident, in acest film nu este vorba doar despre mancare, ci mai curand despre mentalitati si adaptare, redate convingator prin dialogul culinar dintre bucataria britanica si traditiile locale.

Alte detalii gasesti aici:
www.facebook.com/DivanFilmFestival

Dorin Negrau: Outfituri sexy VS tinute de inspiratie populara. Uite cum s-au imbracat vedetele la lansarea noii colectii

In: Stil, Stirile zilei

Creatorul de moda Dorin Negrau a avut parte de un show de moda inedit. Si-a prezentat colectia de toamna-iarna VISIONS in prezenta a peste 400 de oameni, pe un santier in constructie aflat pe Lipscani, in Centrul Vechi. Vedetele nu au lipsit nici ele de la un asemenea eveniment.

Fiind vorba de o colectie de inspiratie traditionala, mai precis inspirata din portul boieresc de stil brancovenesc, unele dintre vedete au vrut sa fie in ton cu evenimentul. Astfel Dana Savuica, Iulia Albu sau Doinita Oancea au venit imbracate in tinute inspiratie folclorica. In schimb, Andreea Balan nu a renuntat la look-ul ei sexy.

Insa cel mai tare a atras atentia cea supranumita Selena Gomez de Romania, Francesca Lucarelli, care a imbracat o rochie mini portocalie.

Covoare vechi de peste 100 de ani pe care a calcat chiar Seicul Dubaiului, motoare care au creat o adevarata diversiune la mijlocul prezentarii de moda, vedete, oameni de afaceri, prieteni si multa presa.

Colectia VISIONS – Dorin Negrau este inspirata din portul boieresc de stil brancovenesc, cu accente din portul traditional romanesc, creatorul promovand astfel valorile nationale traditionale intr-un brand de tara al portului contemporan!

Pentru colectia de toamna-iarna, Dorin Negrau a folosit blana de vulpe colorata in tehnologia 3D! Blana de vulpe a fost achizitionata din Tarile Baltice, Estonia, Letonia si Lituania, iar rezultatul creatiilor sale este unul spectaculos! Creatorul de moda dezvolta astfel proiectul “rochia de covorul rosu”, revenind la prima lui dragoste, culoarea neagra si pielea. In noua colectie a sa se vor regasi foarte multe elemente care l-au lansat ca si designer!