Declaratia cu care Leon Danaila a inflamat internetul: Un homosexual poate cumpara sau fura copii!

In: Stirile zilei

Neurochirurgul Leon Danaila, senator PNL, revine cu noi declaratii care inflameaza internetul, desi au un substrat cat se poate de adevarat. Dar uneori adevarul deranjeaza. Leon Danaila se declara impotriva casatoriilor intre persoane de acelasi sex, argumentand ca „un homosexual poate sa cumpere copii, poate sa-i fure, poate sa-i achizitioneze pe alte cai”.

„Eu sunt pentru casatoriile de sex opus, heterosexuale. Eu asa am invatat, eu sunt de la tara. Eu n-am pomenit la mine homosexuali. Eu aici am auzit. N-am pomenit asa ceva. Heterosexualii, ei dau nastere la copii, pot sa faca copii. Un homosexual poate sa cumpere copii, poate sa-i fure, poate sa-i achizitioneze pe alte cai”, a afirmat Leon Danaila, intr-un interviu pentru News.ro.

Medicul a mai spus ca nu intelege de ce unii barbati homosexuali se „imbraca precum femeile”, daca partenerilor lor „le plac barbatii”.

„Pe mine m-a frapat un singur fapt: domnule, un barbat se indragosteste de alt barbat. El e homosexual. Dar de ce unul este imbracat ca femeie si unul ca barbat? Domnule, ia-ti o femeie daca iti plac femeile, de ce il imbraci ca femeie? Lasa-l tot ca barbat daca iti plac barbatii. Eu asta nu pricep, mintea mea nu poate sa priceapa. Nu, una e femeie, alalalt e barbat. Asta nu pricep. Imbraca-i pe amandoi barbati. Iti plac barbatii? Poftim!”, a precizat el.

Leon Danaila a mai spus ca, in opinia sa, legiferarea drepturilor minoritatilor sexuale ar fi un semn de regres al societatii.

„Eu, daca am fost in Statele Unite si am avut burse, cunosc ca acolo sunt si lesbiene si fel de fel. A fost legiferat sa se casatoreasca intre ele. Dar e o minoritate, totusi. Da societatea inapoi, dupa parerea mea. Eu am mai spus o data si o repet ca nu sunt de acord cu casatoriile intre persoanele de acelasi sex”, a conchis senatorul PNL.

Potrivit pozitiei oficiale a PNL, casatoria e intre un barbat si o femeie, dar familia nu se intemeiaza exclusiv pe casatorie.

Mihai Gheorghiu, presedintele Coalitiei pentru Familie, a declarat ca referendumul pentru definirea familiei traditionale ca uniunea dintre un barbat si o femeie ar putea fi organizat pe 23 aprilie, potrivit negocierii cu partidele politice.

A fost reclamat la CNCD

Asociatia MozaiQ, organizatie a persoanelor LGBT (lesbiene, gay, bisexuali si persoane transgender), a anuntat, vineri, ca a depus o plangere la Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii, cu privire la afirmatiile senatorului Leon Danaila, aratand ca mesajul politic al parlamentarului “tinteste un grup de indivizi pe baza anumitor caracteristici protejate de catre OG 137/2000, articolul 15, si anume orientarea sexuala”.

“Prin continutul, tintele, contextul si emitentul mesajului si în acord cu art. 15 al Ordonantei Guvernului nr. 137 din 31.08.2000, declaratia domnului Leon Danaila este asimilata unui comportament care are ca scop sau vizeaza atingerea demnitatii umane ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptat împotriva unui grup de persoane sau unei comunitati si legat de apartenenta acestora la o orientarea sexuala”, sustin reprezentantii organizatiei.

By: Ovidiu Cercel Tags: , , ,

Un fost ministru al Sanatatii este acuzat ca a votat de doua ori Ordonanta 14! IPP sesizeaza Senatul!

In: Politic

Institutul pentru Politici Publice (IPP) sesizeaza Senatul cu privire la inregistrarea unui vot dublu al lui Florian Bodog in sedinta de plen de marti, la aprobarea Ordonantei 14, si cere Biroului permanent sa ofere public o explicatie si sa sesizeze organele competente daca in urma verificarilor rezulta indicii ale unor infractiuni.

„Parcurgand lista voturilor nominale exprimate de senatori (…) am putut constata, cu surprindere, unele erori in listingul de vot, cum ar fi faptul ca senatorul Florian Bodog (actualul ministru al Sanatatii) apare ca ar fi votat de doua ori in aceeasi sedinta, pentru acelasi proiect. Cele doua voturi ale ministrului/senatorului Bodog in favoarea aprobarii aceluiasi proiect de lege pentru aprobarea OUG nr. 14/2014 si implicit pentru abrogarea OUG nr. 13/2017 contestata de catre cetateni este surprinzator si din perspectiva anterioarei optiuni de a aproba, alaturi de ceilalti ministri din Cabinetul Grindeanu, proiectul de OUG nr. 13/2016 fara niciun comentariu (conform stenogramei sedintei de guvern din ianuarie a.c. data publicitatii recent de Guvern)”, se arata intr-un comunicat transmis marti de IPP.

IPP reaminteste ca una din preocuparile sale constante o reprezinta problema permanentizarii sistemului de vot electronic nominal prin folosirea cartelei, respectiv publicarea informatiilor detaliate prin care publicul sa poata urmari si responsabiliza senatorii si deputatii.

„Recent IPP a criticat Parlamentul pentru faptul ca nu foloseste acest sistem privand cetatenii — votanti de informatii esentiale prin care sa poata evalua prestatia alesilor. Folosirea acestui sistem cu rigurozitate trebuie urmarita de societatea civila pentru ca datele accesate sa fie utile si conforme cu realitatea, orice deriva de acest obiectiv urmand sa fie sesizat de IPP cu promptitudine”, precizeaza sursa citata.

IPP aminteste ca a desfasurat in 2015 si 2016 o campanie de constientizare si advocacy la nivelul Birourilor permanente ale Senatului si Camerei Deputatilor, fiind astfel institutionalizat sistemul de inregistrare electronica pentru fiecare parlamentar si a optiunii de vot asupra proiectelor de acte normative din plen. Ulterior, indica sursa citata, eforturile IPP s-au concentrat asupra cresterii transparentei la nivelul comisiilor parlamentare permanente, jumatate dintre ele avand in prezent sisteme de inregistrare si redare in timp real a sedintelor.

„Cerem celor doua Camere sa foloseasca sistemul electronic de vot prin cartele, sa nu mai intrerupa folosirea lui, sub diverse pretexte si sa manifeste toata rigoarea in aplicarea acestuia, pentru a nu il mai expune criticilor intentionate ale politicienilor care cauta orice motiv sa se ascunda in spatele votului netransparent, imposibil de contorizat cum este cel prin ridicare de mana sau vot prin bile. Cetatenii au dreptul sa aiba informatia corecta despre cum a votat fiecare ales asupra proiectelor de acte normative, iar conducerea celor doua Camere trebuie sa ia toate masurile in acest sens”, se mentioneaza in comunicatul IPP.

Senatul a adoptat marti, cu 118 voturi „pentru”, proiectul de lege pentru aprobarea OUG nr. 14/2017 privind abrogarea OUG nr. 13/2017. Camera Deputatilor este decizionala in acest caz.

By: Ovidiu Cercel Tags: , , , , ,

Tariceanu audiat in dosarul penal de marturie mincinoasa si favorizarea infractorului!

In: Injustitia

Presedintele Senatului, Calin Popescu-Tariceanu, s-a prezentat miercuri, 8 februarie, la inalta Curte de Casatie si Justitie, unde se judeca in camera preliminara dosarul in care este acuzat de marturie mincinoasa si favorizarea infractorului. La sosirea la iCCJ, Tariceanu nu a dorit sa faca declaratii presei.

Totodata, Dorin Marian, fost sef al Cancelariei premierului Tariceanu, a fost trimis in judecata pentru marturie mincinoasa. Conform DNA, Tariceanu a facut, sub juramant, la data de 15 aprilie 2016, declaratii necorespunzatoare adevarului cu privire la aspecte esentiale ale cauzei asupra carora a fost intrebat si nu a spus tot ce stie in legatura cu imprejurari esentiale, urmarind prin aceasta impiedicarea/ingreunarea tragerii la raspundere penala a inculpatilor cercetati in dosarul trimis in judecata.

Procurorii DNA Brasov l-au trimis joi in judecata pe seful Senatului, Calin Popescu Tariceanu, pentru marturie mincinoasa si favorizarea faptuitorului, in dosarul retrocedarii ilegale a Padurii Snagov si a Fermei regale Baneasa. Tariceanu a reactionat, spunand ca aceasta imprejurare nu-i schimba cu nimic pozitia, proiectele de viitor si atitudinea constant critica exprimata public.

Anchetatorii afirma ca Tariceanu a mintit atunci cand a fost audiat in legatura cu dosarul „Ferma Baneasa”, in care Remus Truica, printul Paul, Dan Andronic si mai multi milionari israelieni au fost deja trimisi in judecata. „La data de 15 aprilie 2016, in cadrul actelor de cercetare efectuate pentru lamurirea cauzei referitoare la retrocedarea presupus nelegala a unei suprafete din Padurea Snagov si a Fermei Baneasa, inculpatul Popescu Tariceanu Calin Constantin Anton, in depozitia luata sub juramant, a facut declaratii necorespunzatoare adevarului cu privire la aspecte esentiale ale cauzei asupra carora a fost intrebat si nu a spus tot ce stie in legatura cu imprejurari esentiale, urmarind prin aceasta impiedicarea/ingreunarea tragerii la raspundere penala a inculpatilor cercetati in dosarul trimis in judecata“, au aratat procurorii.

Astfel, Tariceanu a mentionat in mod nereal ca nu a avut cunostinta despre retrocedarea catre Paul Philippe Al Romaniei a unor suprafete de teren in Baneasa (fosta ferma regala) si Snagov (trunchiul de padure Fundul Sacului), si nici despre implicarea milionarilor israelieni Tal Silberstein, Beny Steinmetz, Moshe Agavi si a altor persoane in procedurile de retrocedare, – actele de vanzare–cumparare vizand aceste bunuri. De asemenea, sustin anchetatori, Calin Popescu Tariceanu a mai facut declaratii neadevarate si nu a spus tot ce stie in legatura cu relatia avuta cu Tal Silberstein, Dan Andronic si Remus Truica.

Seful Senatului ar fi ascuns discutiile purtate cu cei implicati in afacerea retrocedarilor ilegale referitoare la taxele notariale privind tranzactionarea imobilelor si modalitatea de dobandire si valorificare a proprietatilor revendicate. in acelasi context, Tariceanu a mai precizat ca nu a avut o relatie apropiata cu inculpatul Marius Marcovici, ascunzand totodata ca are cunostinta de relatia acestuia din urma cu Tal Silberstein. Tariceanu ar fi mintit si atunci cand a negat ca l-ar fi prezentat pe Tal Silberstein altor politicieni din Romania, relateaza Adevarul

La asta nu se astepta nimeni. Ce a facut Gabriel Oprea in cazul cercetarii penale?

In: Politic

Gabriel Oprea a facut un anunt socant pentru toti cei prezenti dupa ce a luat decizia de a demisiona din Parlamentul Romaniei pentru a se putea da curs investigatiei in cazul accidentului coloanei oficiale din care face parte in care a decedat politistul Bogdan Gigina.

”Nu ma ascund in spatele niciunei imunitati si, la fel ca si familia Gigina, doresc adevarul despre acel accident. Inteleg ca sunt opinii juridice divergente cu privire la posibilitatea reluarii votului. Prin urmare, ca sa nu mai existe vreo indoiala, va anunt ca demisionez din Senatul Romaniei. Procedura, conform Regulamentului, se va realiza saptamana viitoare.”, e mesajul lui Gabriel Oprea.

Dan Sova a fost retinut! Inalta Curte judeca vineri cererea de arestare preventiva

In: Injustitia

Senatorul Dan Sova a fost retinut joi de DNA, pentru 24 de ore, in dosarul in care este acuzat de trafic de influenta in legatura cu un contract de asistenta juridica de la CET Govora.

Inalta Curte de Casatie si Justitie va judeca vineri cererea DNA privind arestarea preventiva a senatorului Dan Sova.

Initial, DNA a cerut ca Instanta suprema sa judece joi cererea sa, insa judecatorii au stabilit ca procesul sa aiba loc vineri, incepand cu ora 9,30, relateaza Agerpres.

In jurul orei 16,20, el a fost scos cu catuse la maini, urcat intr-o masina si dus in arestul Politiei Capitalei.

Retinerea acestuia vine dupa ce Senatul a incuviintat joi cererea DNA in acest sens.

Dan Sova s-a prezentat joi la sediul DNA, dupa ce Senatul a incuviintat cererea procurorilor de retinere si arestare preventiva a sa, intr-un dosar in care este acuzat de trafic de influenta. La intrare in sediul DNA, Sova nu a dorit sa dea declaratii jurnalistilor.

In acest dosar, judecatorii de la Inalta Curte de Casatie si Justitie au respins definitiv miercuri cererea DNA de arestare preventiva a lui Mihai Balan.

Potrivit DNA, in perioada octombrie 2011 — iulie 2014, Dan Sova a pretins sume de bani si a primit in total 100.000 de euro de la o persoana denuntatoare, in schimbul traficarii influentei sale reale pe care o avea pe langa directorul general al CET Govora SA, Mihai Balan, astfel incat acesta din urma sa asigure incheierea unui contract de asistenta juridica cu o anumita societate de avocatura, contract de tip abonament lunar, la o valoare de 10.000 euro/luna.

„Concret, Dan Sova i-a spus persoanei denuntatoare ca ii poate asigura incheierea unui contract de asistenta juridica cu CET Govora SA, de tip abonament lunar, uzitat la acea vreme, iar valoarea contractului va fi in cuantum de 10.000 euro/luna. In schimbul acestui serviciu, Sova a pretins de la persoana denuntatoare suma de 5.000 euro pentru fiecare luna pe perioada executarii contractului, adica jumatate din valoarea lunara a viitorului contract de asistenta juridica ce urma sa se incheie intre CET Govora si casa de avocatura respectiva”, sustin procurorii.

DNA precizeaza ca, in decembrie 2011, intre CET Govora, reprezentata de Mihai Balan in calitate de director general, si societatea de avocatura s-a incheiat contractul de asistenta juridica, onorariul stabilit fiind de 10.000 euro/luna.

Contractul s-a incheiat pe o perioada de un an, iar obiectul acestuia se referea la activitati juridice pentru litigiile in care parte era CET Govora.

„In perioada decembrie 2011 — decembrie 2012, societatea de avocati a emis lunar catre CET Govora facturi pentru activitatile de asistenta juridica prestate in perioada decembrie 2011 — decembrie 2012. In aceeasi perioada, Sova a incasat de la societatea de avocati suma totala de 60.000 euro. Banii erau incasati in numerar, in fiecare luna, prin intermediar, la putin timp dupa ce societatea de avocati incasa banii de la CET Govora. In decembrie 2012, contractul de asistenta juridica s-a incheiat prin ajungere la termen. La acea vreme Balan nu mai ocupa functia de director general al CET. In martie 2013, Mihai Balan a revenit in functia de director general al CET Govora”, explica anchetatorii.

De asemenea, in mai 2013, intre CET Govora reprezentata de Balan si aceeasi societate de avocatura s-a incheiat un nou contract de asistenta juridica, onorariul stabilit fiind de 10.000 euro/luna.

„Contractul s-a incheiat pe o perioada de un an, iar obiectul acestuia se referea la activitati juridice pentru litigiile in care parte era CET Govora. In perioada contractuala, Dan Sova a incasat comisionul pentru 40.000 euro. Cercetarile efectuate in cauza au evidentiat faptul ca cea mai mare parte a banilor primiti de Sova au fost orientati in mod direct catre stingerea unei datorii provenite din obligatiile inculpatului de cumparator al unui imobil situat in Bucuresti”, au mai retinut anchetatorii.

Procurorii au constatat ca Mihai Balan a incheiat doua contracte cu societatea de avocati si, in perioada ianuarie 2012 — august 2014, a avizat din partea CET platile efectuate in baza acestora, cu incalcarea dispozitiilor legale, conduita care a condus la vatamarea intereselor legale ale societatii de stat, producand o paguba patrimoniului de peste 1,3 milioane lei.

Lovitura dura pentru Dan Sova! Parlamentul a votat pentru retinerea si arestarea preventiva a senatorului

In: Injustitia

Senatul a incuviintat retinerea si arestarea preventiva a senatorului social-democrat Dan Sova, aproband solicitarea ministrului Justitiei cu 95 de voturi ‘pentru’ si 30 de voturi ‘impotriva’.

„Procedand la numararea voturilor exprimate de catre senatori, prin vot secret cu bile, in conformitate cu art. 135 si 136 din Regulamentul Senatului, (…) Comisia de numarare a voturilor a constatat urmatoarele: numarul total al senatorilor — 165; numar total de voturi exprimate — 127, din care voturi ‘pentru’ — 95, iar voturi contra — 30 si voturi anulate — doua. Ca urmare a faptului ca, in urma votului exprimat, a fost intrunit votul majoritatii senatorilor prezenti, (…) Senatul incuviinteaza retinerea si arestarea preventiva a dlui senator sova Dan”, a anuntat, de la Tribuna Senatului, senatorul Laurentiu Coca, conform Agerpres.

Presedintele de sedinta, Ioan Chelaru, a precizat ca Hotararea Senatului de incuviintare a retinerii si arestarii preventive a senatorului Dan sova va fi transmisa ministrului Justitiei.

Senatorul PSD Dan sova a sustinut joi, in sedinta de plen in care urmeaza sa se voteze asupra cererii Justitiei privind incuviintarea retinerii si arestarii sale preventive, ca din cele 3.000 de file ale dosarului doar 60 sunt cu referire directa la el, iar acestea nu contin probe, ci denuntul si ordonantele procurorului.

Sova i-a indemnat, in luarea sa de cuvant, pe senatori sa voteze conform propriei constiinte, in acord cu Constitutia si „dupa cum scrie in Regulament”.

„Ma aflu in fata dumneavoastra pentru a treia oara anul acesta la un vot de ridicare a imunitatii. Cred ca incep sa ma apropii de recorduri nedorite. Pentru ca sunt in situatia aceasta, simt nevoia nu sa va solicit ceva, ci sa va aduc la cunostinta cateva date. S-a prezentat in fata dumneavoastra un dosar de 3.000 de file care se refera la doua infractiuni — la un abuz in serviciu si la un trafic de influenta. Din cele 3.000 de file, referitoare la mine sunt 60 de pagini. Cele 60 de pagini nu sunt de probe, sunt un denunt si ordonantele procurorului. imi asum ce spun. in dosar, si dosarul este la Comisia juridica, in afara de denunt, nu exista niciun fel de probe. Exista un denunt, atat”, a declarat sova.

El a explicat ca, in data de 9 octombrie, a fost facut un denunt la adresa lui, despre care nu a avut insa cunostinta.

„Nu am stiut absolut nimic. S-au facut cele 3.000 de file. Pe 19 noiembrie, am fost adus cu mandat la DNA desi ma aflam sub control judiciar, deci puteam sa vin in orice moment. (…) in decurs de 30 de minute am fost declarat suspect, am fost declarat inculpat si, in urmatoarele 30 de minute, mi s-a cerut arestarea. Va spun date, nu altceva”, a precizat senatorul social-democrat.

Dan sova a spus ca a observat ca exista „o moda” sa se vorbeasca despre renuntarea la imunitate, insa „imunitatea parlamentara nu inseamna imunitate juridica”.

„Am venit in februarie aici si v-am solicitat sa votati impotriva cererii de arestare. Cred ca e important plenul Senatului sa stie, pentru ca vorbim despre egalitatea puterilor in stat, despre echilibrul puterilor in stat, ca pentru niciuna din acuzatiile pentru care mi s-a cerut arestarea in februarie nu am fost trimis in judecata. Am vazut ca este o moda acum (…) sa vorbim despre renuntarea la imunitate. O spun inca o data: simpla discutie despre renuntarea la imunitate ne face de ras in Europa, de la Stockholm pana la Atena si de la Atlantic pana la Riga. Rade toata lumea de noi. Toata lumea are imunitate. Imunitatea parlamentara nu inseamna imunitate juridica”, a explicat Sova.

Comisia juridica a Senatului a dat, in 24 noiembrie, un aviz favorabil cererii Justitiei in cazul lui Dan sova.

Reprezentantii PSD si PNL au anuntat ca vor vota in plen pentru ridicarea imunitatii lui sova, in timp ce copresedintele ALDE Calin Popescu-Tariceanu a spus ca le recomanda senatorilor din grupul formatiunii sale sa voteze impotriva cererii DNA.

Potrivit DNA, in perioada octombrie 2011 — iulie 2014, Dan sova a pretins sume de bani si a primit in total 100.000 de euro de la o persoana denuntatoare, in schimbul traficarii influentei sale reale pe care o avea pe langa Mihai Balan, director general al CET Govora SA, astfel incat acesta din urma sa asigure incheierea unui contract de asistenta juridica cu o anumita societate de avocatura, contract de tip abonament lunar, la o valoare de 10.000 euro/luna.

DNA a deschis al treilea dosar pentru Dan Sova! Prejudiciul se ridica la 670 mii de euro

In: Injustitia

Directia Nationala Anticoruptie informeaza, miercuri, ca procurorii au dispus efectuarea urmaririi penale fata de senatorul Dan Sova, la data faptelor reprezentant al societatii de avocatura, pentru doua infractiuni de complicitate la abuz in serviciu daca functionarul a obtinut pentru sine pentru altul un folos necuvenit, intr-un nou dosar.

In dosar sunt cercetati si Mihai Balan, director general al CET Govora si Constantin Lapadat, director economic in cadrul SC CET Govora, acuzati de doua infractiuni de abuz in serviciu daca a fost cauzat un folos pentru sine sau pentru altul.

„In perioada 2006 — 2008, Dan Sova i-a determinat pe Mihai Balan si pe Constantin Lepadat sa incheie doua contracte de asistenta juridica in termenii impusi de el, cu incalcarea atributiilor de serviciu, respectiv a prevederilor legale in vigoare, la acea data, cu privire la achizitiile publice. Concret, la 1 martie 2006 si 19 martie 2008, SC CET Govora a incheiat cu Societatea Civila de Avocati ‘Sova si Asociatii’ doua contracte distincte de asistenta juridica având ca obiect asistenta juridica/consultare/reprezentare si plata unor onorarii de succes in valoare de 667.409,20 euro si respectiv de 1.822.928,24 lei”, se arata intr-un comunicat al DNA.

Potrivit DNA, cele doua contracte distincte au fost incheiate in conditiile in care SC CET Govora avea contract cadru de asistenta juridica valabil, având acelasi obiect, incheiat cu aceeasi Societate Civila de Avocati ‘Sova si Asociatii’.

Procurorii sustin ca prin aceste activitati a fost cauzat un prejudiciu SC CET Govora SA in valoare de peste 667.000 euro si peste 1,8 milioane lei si creat in mod injust un folos in patrimoniul Societatii Civile de Avocati ‘Sova si Asociatii’.

Intr-un alt dosar, senatorii juristi au intocmit, marti, un raport favorabil in cazul cererii privind incuviintarea retinerii si arestarii preventive a social-democratului Dan Sova.

Raportul Comisiei este consultativ, el urmând sa fie inaintat Biroului permanent pentru a fi introdus pe ordinea de zi a sedintei plenului Senatului de miercurea viitoare.

Procurorul sef al DNA, Laura Codruta Kovesi, a sesizat procurorul general pentru a cere presedintelui Senatului incuviintarea retinerii si arestarii preventive a lui Dan Sova.

Potrivit DNA, in perioada octombrie 2011 — iulie 2014, Dan Sova a primit in total 100.000 de euro de la o persoana denuntatoare, in schimbul traficarii influentei sale reale pe care o avea pe lânga Mihai Balan, director general al CET Govora SA, astfel incât acesta din urma sa asigure incheierea unor contracte de asistenta juridica cu o anumita societate de avocatura, contract de tip abonament lunar, la o valoare de 10.000 euro/luna.

Legea votului prin corespondenta a fost adoptata de Senat! Cum poate vota diaspora

In: Politic

Senatul a adoptat, luni, legea privind votul prin corespondenta, care se va aplica la alegerile parlamentare, prezidentiale si europarlamentare, iar alegatorii din strainatate vor putea sa opteze pentru aceasta procedura printr-o cerere scrisa transmisa ambasadei sau printr-un formular online.

Senatul a adoptat initiativa de lege cu 117 voturi pentru si zece voturi impotriva.

Astfel, printr-un amendament adus de Comisia de cod electoral propunerii, alegatorii din afara granitelor isi pot exprima votul in alegerile parlamentare, prezidentiale si europarlamentare inscriindu-se in Registrul Electoral cu optiunea ‘vot prin corespondenta’, relateaza Agerpres.

Alegatorul trebuie sa depuna o cerere scrisa, personal sau transmisa prin posta, la misiunea diplomatica sau oficiul consular din statul de domiciliu sau resedinta, la care se anexeaza o copie a pasaportului cu mentionarea statului de domiciliu in cazul cetatenilor romani cu domiciliul in strainatate, respectiv o copie a actului de identitate si a documentului care dovedeste resedinta, in cazul cetatenilor cu resedinta in strainatate.

Alegatorul poate opta pentru completarea formularului electronic pus la dispozitie online de catre Autoritatea Electorala Permanenta, la care anexeaza o fotografie a pasaportului cu mentionarea statului de domiciliu pentru cetatenii romani cu domiciliul in strainatate, respectiv o copie a actului de identitate si a documentului care dovedeste resedinta, in cazul cetatenilor cu resedinta in strainatate.

Printr-un alt amendament adus in comisia de specialitate articolului 9 din proiectul legislativ, Biroul electoral pentru votul prin corespondenta asigura, in ziua votarii, dupa inchiderea urnelor (dupa ora 21,00), desigilarea plicurilor, numararea voturilor si consemnarea rezultatelor votului in procesele verbale.

De asemenea, programul si sediul birourilor electorale pentru votul prin corespondenta sunt aduse la cunostinta publica, „prin orice mijloc de publicitate”, prin grija AEP si a Ministerului de Externe.

„Misiunile diplomatice, oficiile consulare, sectiile consulare, daca acestea functioneaza in locatii diferite, si institutele culturale din strainatate ale Romaniei asigura imprimarea de buletine de vot prin corespondenta (…), precum si punerea libera si gratuita a acestora la dispozitia alegatorilor in spatiile accesibile publicului din sediile proprii”, se arata in amendamentul adus articolului 13 din lege.

Daca in textul initial al propunerii legislative Guvernul si Ministerul de Externe asigurau sediile si dotarea birourilor electorale pentru votul prin corespondenta, comisia a decis ca aceasta atributie sa revina exclusiv Executivului.

Raportul Comisiei de cod electoral a fost insusit de plenul Senatului, propunerea legislativa urmand sa intre in dezbaterea Camerei Deputatilor cu rol decizional in acest caz.

Senatul nu vrea sa recupereze banii coruptilor! Senatorii au respins proiectul legii privind Agentia Bunurilor Sechestrate

In: Politic

Proiectul de lege pentru infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Administrare a Bunurilor Sechestrate a fost respins, marti, de Senat, fiind inregistrate 66 de voturi „pentru”, 6 abtineri si 36 de voturi „impotriva”.

Numarul voturilor favorabile inregistrate este insuficient pentru adoptarea unei legi cu caracter organic. Pentru aprobare, proiectul de lege ar fi trebuit sa fie votat de minimum 84 de senatori.

Dintre cei 85 de senatori care si-au intregistrat prezenta la sedinta de plen a Senatului de marti, 66 au votat in favoarea proiectului de lege, 36 au votat „impotriva”, iar 6 s-au abtinut, scrie Mediafax.

Senatul este prima Camera sesizata cu acest proiect de lege.

Ce spunea Laura Codruta Kovesi despre recuperarea prejudiciilor

In primele noua luni ale anului sunt peste 187 de milioane de euro valori indisponibilizate de catre procurori prin instituirea unor sechestre, prin blocarea unor sume de bani sau ridicarea acestora si depunerea in diverse conturi bancare. Este important ca, pe langa investigatia penala, sa existe si o investigatie financiara, sa incercam sa recuperam prejudiciile mai ales atunci cand ele sunt cauzate statului si bugetului de stat, pentru ca in principal acest gen de fapte le investigheaza DNA. Si, nu in ultimul rand, este important sa dispunem si confiscari pe sumele de bani pe care persoanele pe care le cercetam le dobandesc in mod ilicit.

Proiectul de lege prevede ca Agentia faciliteaza urmarirea si identificarea bunurilor provenite din savârsirea de infractiuni si a altor bunuri având legatura cu infractiunile si care ar putea face obiectul unei dispozitii de indisponibilizare, sechestru sau confiscare emise de o autoritate judiciara competenta in cursul unor proceduri penale. De asemenea, administreaza, in unele cazuri, bunurile mobile sechestrate in cadrul procesului penal, valorifica bunurile mobile sechestrate in cadrul procesului penal, gestioneaza sistemul informatic national integrat de evidenta a creantelor provenite din infractiuni.

De asemenea, se stipuleaza ca agentia gestioneaza si tine evidenta sumelor de bani care fac obiectul sechestrului, a sumelor de bani rezultate din valorificarea bunurilor perisabile, a sumelor de bani rezultate din cazurile speciale de valorificare a bunurilor mobile sechestrate, precum si a sumelor de bani datorate cu orice titlu suspectului, inculpatului ori partii responsabile civilmente, care fac obiectul popririi.

Tinerii au bani garantati de la stat! Vezi care sunt conditiile

In: Social

Senatorii au adoptat Legea privind primul loc de munca prin care urmareste accesul tinerilor fara experienta profesionala la primul job. Astfel, patronii care vor angaja tineri intre 16 si 35 de ani vor primi bani de la stat.

lege_opt

Statul va asigura salariul angajatului o perioada de 18 luni, urmand ca apoi angajatorul sa ii dea leafa inca 18 luni, acesta fiind in tot acest timp scutit de plata CAS, se arata in proiectul adoptat de senatori.

Proiectul este gandit sa reduca rata somajului in randul tinerilor. In prezent, unul din patru tineri cu varste cuprinse intre 15 si 24 de ani este somer.