Descoperirea care schimba istoria crestinismului! Unde s-au nascut si au propavaduit apostolii Petru, Andrei si Filip!

In: World

Arheologi israelieni si americani cred ca au gasit locul unde s-a nascut si a trait apostolul Petru si alti doi apostoli care l-au insotit pe Iisus pe malul lacului Tiberiada, in regiunea de nord a Israelului, a precizat un membru al echipei de cercetare pentru AFP, luni.

Mordehai Aviam de la Kinneret College, un institut universitar situat pe malul lacului Tiberiada, crede ca cele doua campanii de sapaturi pe care le-a realizat impreuna cu colegii americani au dus la descoperirea localitatii romane antice Julias. Potrivit istoricului roman Iosif Flavius, Julias a fost construita in jurul anului 30 pe ruinele asezarii Betsaida, un sat de pescari de pe malul lacului Tiberiada, unde, potrivit Evangheliilor, Petru, fratele lui, Andrei, si Filip, trei dintre cei 12 apostoli, s-au nascut si au trait.

Arheologii incercau de mult timp sa localizeze Julias luand in calcul trei situri diferite.

Unul dintre aceste situri, singurul in care se facusera sapaturi si identificat ca un „candidat valabil”, potrivit lui Mordehai Aviam, este acum pus sub semnul intrebarii in urma excavarilor recente efectuate pe unul dintre cele doua situri neexplorate, a adagat acesta.

Arheologii au ajuns cu sapaturile pana la nivelul perioadei romane. „Am scos la iveala fragmente ceramice, monede, precum si urmele unei bai publice, ceea ce demonstreaza ca nu este vorba de un satuc, ci de localitate care ar putea fi Julias”, spune arheologul.

Dovezile gasite ne fac sa credem ca acest sit ar putea fi situat pe amplasamentul asezarii Betsaida, a adaugat acesta.

Mordehai Aviam spera ca viitoarele sapaturi care vor permite explorarea pana in perioada iudaica ii vor confirma presupunerile.

Situl nu va fi deschis deocamdata publicului, a mai spus acesta.

Sursa: Agerpres

By: Ovidiu Cercel Tags: , , , ,

Adevarul despre Anul Nou Dacic si Sfantul Andrei!

In: Calendar Ortodox, Cultura

Motivele pentru care dacii si-au ales ca totem lupul si nu un alt animal, de pilda pe cel mai puternic dintre ele, ursul, sunt sprijinite de un bogat material etnografic si folcloric. Toate animalele salbatice, indiferent de marimea, puterea si cruzimea lor in stare de salbaticie, pot fi imblanzite, dresate si aduse pentru a fi vazute sub cupola circului. Exista o exceptie, lupul, care prefera sa moara de foame sau in lupta pentru castigarea prazii decat sa renunte la libertate pentru a trece prin cercul de foc sau sa faca alte exhibitii ca sa rada si sa se minuneze spectatorii.

Aceasta vietate, prototip al razboinicului innascut si model de demnitate, a fost personificata si aleasa totem de catre stramosii autohtoni ai romanilor, geto-dacii. Ca luptatori impotriva dusmanilor, ei doreau sa semene si sa se comporte ca divinitatea lup pe care o invocau in lupta (vezi stindardul dacic) si in alte imprejurari.

Mircea Eliade, relatand informatia lasata de Strabon conform careia dacii se numeau dáoi, traditia consemnata de Hesychius ca dáos era numele frigian al lupului si ca din radacina indo-europeana dhau (a strange, a sugruma) au derivat Dáousdava (orasul sau cetatea lupilor) numele unui oras in Moesia Inferior din sudul Dunarii, numele zeului trac al razboiului, Kandáon, zeul Daunus etc., aprecia ca dacii se numeau ei insisi lupi, cei care sunt asemenea lupilor (Eliade Mircea, De la Zalmoxis la Genghis-Han, Bucuresti, Editura stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1980, p. 31). La randul sau, Nicolae Iorga accepta interpretarea paleolingvistului W. Tomaschek, care punea in legatura numele daci cu dava, si a tradus etnonimul stramosilor nostri cu locuitori ai davaelor (Iorga N., Histoire des Roumains, I, Bucuresti, 1937, apud M. Eliade, op. cit., p. 21).

Un obicei care atesta suprapunerea sarbatorii crestine a Apostolului Andrei peste presupusul An Nou dacic este Bocetul Andreiului, atestat la romanii din Transnistria. Fetele confectionau papusi din carpe, numite Andreiu, substitut al anului vechi care moare pentru a renaste, le asezau pe lavita (pat) si le jeleau ca pe un mort in noaptea de 29/30 noiembrie. O alta practica de rit funerar efectuat in noaptea de Ovidenie sau de Santandrei era privegherea de catre femeile moldovence de dincoace de Prut a unei lumanari lungi, facuta colac, precum Masura sau Statul Mortului, aprinsa astazi la inmormantarea oamenilor din mai multe zone etnografice.

Asemanator Revelionului, in noaptea de Santandrei abundau practicile magice de aflare a ursitei. Fata de maritat prepara o turtita subtire din faina de grau, foarte sarata, numita Turtuca de Andrei, o cocea pe plita sobei si o manca inainte de culcare. Baiatul care venea in vis sa-i aduca apa pentru potolirea setei urma sa o ceara de nevasta in cursul anului. Unele fete, cand soseau acasa de la Pazitul Usturoiului, puneau intr-un cocolos de aluat cate un catel de usturoi. Dupa cum incoltea si crestea usturoiul semanat, se faceau apoi pronosticurile matrimoniale.

In noaptea de Ovidenie sau de Santandrei batranii noroceau anul, adica observau cu atentie cerul instelat pentru a face previziuni meteorologice. Obiceiul de a semana in noaptea de Santandrei grau intr-o oala de pamant pentru a interpreta dupa numarul semintelor rasarite rodnicia ogoarelor in noul an este inca viu in satele romanesti. Acum se taiau crengute de la diferiti pomi fructiferi si se puneau in apa la temperatura camerei pentru a aprecia, dupa cum inverzeau si infloreau, rodul pomilor din livezi. Crengutele inflorite erau folosite apoi de copii, ca sorcova, la Anul Nou.

Lupul, ca oricare alta divinitate, poate ajuta si pedepsi credinciosii. Se spune ca numai el vede si sfasie dracii la Boboteaza, ca sperie sau alunga bolile copiilor. in Platforma Luncani, in imediata apropiere a cetatilor dacice din Muntii Orastiei, primul alaptat al copilului se facea printr-un aparat confectionat dintr-o falca si o piele de lup, numit gura de lup. Pe arii relativ extinse copiii grav bolnavi, dupa ce erau supusi unor practici magice, erau numiti Lupu, vietate de care sa se sperie moartea.

Parintii Bisericii crestine dorind sa inlature din constinta credinciosilor vechile traditii pagane, au suprapus ziua de praznic a Sfantului Andrei peste o sarbatoare mult mai veche, geto-daca, legata de cultul lupului. Populatia a asimilat sfantul crestin, propovaduitorul crestinismului in tinuturile de la Dunarea de Jos, dar i-au pus in spate si unele din atributiile zeului uzurpat. Numit in calendarul popular Sf. Andrei, Santandrei, Mos Andrei, Andreiu de Iarna, acesta devine in calendarul popular patron al lupilor, un sfant-mos care moare si renaste in perioada de celebrare a Anul Nou dacic, precum Mos Craciun la Anul Nou contemporan si Baba Dochia la Anul Nou agrar, scrie cunoastelumea.

By: Ovidiu Cercel Tags: , , , ,

Cea mai importanta noapte pentru femei! Poti sa-ti gasesti ursitul! Vezi ce vraji se fac in ajun de Sfantul Andrei!

In: Spiritualitate

In noaptea de Sfantul Andrei vin strigoii, varcolacii, mortii vii si spiritele ratacite. Acestea au dreptul de a umbla nestingheriti prin lume. Este o noapte in care iubirea pare posibila pentru toti. Incarcata de magie si credinta, de sacru si profan, desprinsa parca din povestile infricosatoare si captivante pe care bunicii nostri ni le povesteau cu sfintenie odinioara, la gura sobei, sarbatoarea Sfantului Andrei imbina deopotriva repere pagane si crestine. Noaptea aceasta, in ajunul sarbatorii Sfantului Andrei, fetele si baietii necasatoriti fac vraji pentru a-si ghici ursitul sau ursita.

Multe dintre obiceiurile de Sf. Andrei sunt descrise in legende. in noaptea Sfantului Andrei erau practicate diverse ritualuri menite sa protejeze oamenii, animalele si gospodariile. Tot de Sfantul Andrei se zice, era timpul benefic sa se comunice cu spiritele de dincolo.

In noaptea Sfantului Andrei fetele mari (nemaritate) puteau sa-si afle ursitul. Sunt cunoscute numeroase magii, practicate de fete. Ele se adunau la o casa in seara de 12 decembrie si incercau sa-si afle ursitul. Cum se insera bine, fetele de altadata fie practicau metodele stiute de la mame, matusi, fie se concentrau asupra uneia, ca sa li se contureze chipul ursitului. Se spune, ca un fir de busuioc asezat sub perna face ca in vis sa apara imaginea ursitului. Alte fete noaptea mergeau spre gard cu ochii inchisi si trebuiau sa numere noua pari si sa-l lege cu ata. A doua zi se uitau si daca era neted parul, apoi si ursitul urma sa le fie tanar, daca era cioturos – mirele urma sa fie batran.

In afara de practici magice in seara Sf. Andrei flacaii si fetele mari petreceau impreuna, se veseleau, faceau o turta, numita „turta de Andrei”, care se atarna la coarda si toti trebuiau sa sara sa o apuce cu gura.

De Sfantul Andrei femeile intorc oalele si canile cu gura in jos sau scot din soba cenusa calda pentru ca strigoii sa nu se adaposteasca la caldura sau imprastie prin curte bucati de paine pe care strigoii sa le manance si sa nu mai intre in casa.

Ca sa se apere de varcolaci atarna siruri de usturoi la intrare si lasa candela aprinsa (in unele zone exista obiceiul de a se unge cu usturoi tocurile usilor si ferestrelor).

Animalelor li se amesteca in hrana cate un fir de busuioc sau li se pune o picatura de aghiasma in apa. in trecut exista „descantecul sarii”: un drob de sare descantat era ingropat in fata grajdului. El era dezgropat la primavara de Sfantul Gheorghe cand sarea era amestecata in hrana animalelor ca sa le fereasca de farmece.

Sarbatoarea Sfantului Andrei este prevestitoarea ursitului pentru fetele tinere nemaritate. Se spune ca:

– Un fir de busuioc asezat sub perna face ca in vis sa apara imaginea ursitului.
– in alte parti se foloseste metoda „facutului cu ulcica”: singura in fata sobei, fata intoarce un vas nou de lut pe fundul caruia lasa sa arda 3 carbuni. Rostind o incantatie ea roteste usor vasul si atrage atentia celui iubit.
– Un alt obicei pentru a ghici viitorul consta in a privi un pahar cu apa neinceputa in care arunca o verigheta sfintita de preot in mijlocul caruia apare chipul ursitului.
– Tot pentru aflarea viitorului o fata dezbracata se aseaza intre doua oglinzi cu o lumanare in fiecare mana si priveste intens in oglinda din fata. Se spune ca in oglinda din spate i se reflecta scene din viitor si imaginea viitorului sot.
– Ca sa-ti visezi ursitul trebuie sa-ti pui sub perna 41 de boabe de grau. Daca visezi pe cineva ca-ti ia graul, atunci sigur te vei marita.t ine minte figura caci acela e barbatul ursit.
– Noaptea inainte de culcare se pune sub perna un pieptene si o oglinda, se spune ca ai sa-ti vezi ursitul.
– La fel se iau o pereche de ciorapi de a lui tata si se pun sub perna, astfel vei visa marea iubire. insa cel mai important e sa tineti minte ce ati visat noaptea!

– Se ia o farfurie cu apa, in ea se picura 2 picaturi de ceara, una esti tu iar a doua picatura este baiatul la care te gandesti. Ele se fugaresc prin apa, iar daca se unesc se spune ca o sa fiti impreuna.
– Fata de maritat prepara o “Turtuca de Andrei“, turtita subtire din faina de grau, foarte sarata, coapta pe plita sobei si o manca inainte de culcare. Baiatul care venea in vis sa-i aduca apa ca sa-si potoleasca setea urma sa o ceara de nevasta in cursul anului.
– Curatati un mar astfel incat coaja sa sa fie cat mai lunga va intoarceti cu spatele spre usa, aruncati coaja si forma in care s-a aranjat coaja trebuie sa arate mai mult sau mai putin ca o litera, si aceste litere doamne si domnisoare o sa fie literele cu care incep numele ursitilor.
– Tot pentru aflarea ursitului, dupa reteta clasica, incearca sa prepari coltunasi umpluti cu biletele pe care ai scris, in prealabil, numele mai multor baieti! Pune coltunasii la fiert, iar cand se ridica primul la suprafata apei scoate-l si rupe-l ca sa afli cine iti este ursitul!

In traditia populara se spune ca daca faci cruci la usi si la ferestre cu usturoi in seara care precede ziua Sfantului Andrei, te protejeaza impotriva “facaturilor”.

Fetele mai fac un colac din paine dospita, punand in mijlocul lui cate un catel de usturoi. Dus acasa, colacul este asezat intr-un loc calduros, unde este lasat vreme de o saptamana. Daca rasare usturoiul din mijlocul colacului, fata cunoaste ca va fi cu noroc. Daca nu rasare, fata se intristeaza si spune ca va fi lipsita de noroc.

De Sfantul Andrei se poate afla prognoza pentru anul urmator. Traditia spune ca se iau 12 cepe care se duc in podul casei si se lasa acolo pana in seara de Craciun. Fiecarei luni a anului ii corespunde o ceapa. Cepele care s-au stricat semnifica luni ploioase cu grindina, iar cele care au incoltit, luni favorabile pentru recolta.

La fel se face si cu graul care este pus la incoltit pentru fiecare membru al familiei. Cel al carui grau este frumos si inalt se spune ca va avea un an bun cu bani si sanatate. Daca in noaptea Sfantului Andrei este senin si cald, atunci vom avea o iarna blanda, daca este ger, vom avea o iarna grea, conform realitatea.md.

By: Ovidiu Cercel Tags: , , , ,

Crestinii il sarbatoresc pe Sfantul Andrei! Vezi pe cine a inlocuit in credinta populara Apostolul care a crestinat Romania

In: Calendar Ortodox, Spiritualitate

Santandrei este o mare divinitate geto-daca peste care crestinii au suprapus pe Sfantul Apostol Andrei cel Intai chemat, ocrotitorul Romaniei. El a preluat numele si data de celebrare ale Apostolului Andrei (30 noiembrie), cel care a predicat in primele decenii dupa nasterea lui Iisus pe pamanturile Daciei. El trebuie sa se fi bucurat de mare respect de vreme ce ziua lui de celebrare a inlocuit o importanta divinitate precrestina, personificare a lupului. Numele zeului uzurpat s-a pierdut. Noaptea de Santandrei (29 – 30 noiembrie) si ciclul de innoire a timpului, care se suprapun peste perioada calendaristica a Dionisiacelor Campenesti si cu fermentarea vinului in butoaie la popoarele tracice, pastreaza numeroase urme precrestine, scrie crestinortodox.

Pana la inceputul secolului al XX-lea se organizau in Colinele Tutovei, in noaptea de Santandrei, petreceri de pomina ale tinerilor, asemanatoare cu Revelionul. Pentru a fi feriti de actiunea malefica a moroilor si strigoilor, tinerii camuflau si ungeau cu mujdei de usturoi ferestrele si usile casei unde se desfasura petrecerea inainte de lasatul serii. De altfel, petrecerea se numea, local, Noaptea Strigoilor, timp nefast, cand strigoii vii (oamenii care se nasc cu caita, cu coada – o vertebra in plus, din legaturi incestuoase etc.) isi parasesc trupurile fara stirea lor, iar strigoii morti ies din sicrie, morminte si cimitire pentru a provoca suferinte oamenilor, pocesc si sug sangele celor vii, leaga sau iau puterea barbatilor, strica taurii, fura sporul vitelor, se joaca cu lupii si ursii etc. In acest timp, petrecerea tinerilor in vatra satului, numita si Pazitul Usturoiului, era in toi.

Fetele aduceau cate trei capatani de usturoi, le puneau laolalta intr-o covata pentru a fi pazite de o batrana la lumina lumanarii. Complet izolati de lumea din afara, stapanita de fortele malefice, tinerii se distrau, cantau, jucau, beau, adesea peste masura, mancau, glumeau, ca la un adevarat revelion. Amintim ca aceasta izbucnire de bucurie se desfasura in chiar postul Nasterii Domnului (Postul Craciunului). Dimineata, pe lumina zilei, tinerii ieseau in curtea casei unde covata cu usturoi era jucata in mijlocul horei de un flacau. Se impartea usturoiul si, in mare veselie, se intorceau pe la casele lor. Incepea un nou an. Usturoiul privegheat se pastra ca ceva sfant, la icoana, si se folosea peste an ca leac pentru vindecarea bolilor, pentru prinderea farmecelor si descantecelor etc.

Bocetul Andreiului

La cei vechi, moartea si renasterea divinitatii adorate si deci a timpului anual cu care aceasta se confunda, era substituita de un sacrificiu sacru (pom, animal, pasare, om si chiar a unui obiect insufletit simbolic). Un obicei care atesta suprapunerea sarbatorii crestine a Apostolului Andrei peste Anul Nou dacic este obiceiul atestat la romanii din Transnistria numit Bocetul Andreiului. Fetele, dupa confectionarea unei papusi din carpe, numita Andreiu, substitut al anului vechi, o asezau pe lavita (pat) ca pe un mort si o jeleau. Lipseste marele sacrificiu, jertfa rituala a animalului care personifica divinitatea, specifica oricarui inceput de an. Este posibil ca una din traditiile care a migrat din toamna, de la Anul Nou dacic la Anul Nou contemporan, celebrat la solstitiul de iarna, sa fi fost sacrificiul porcului. De altfel, unul din numele purtate de lup in zilele lui de celebrare, gadinet, in special la Filipi cand incepe imperecherea pentru inmultire, este purtat si de porcul tanar, numit popular si godin, godinet.

Citeste in pagina urmatoare despre noaptea strigoilor

Traditii, obiceiuri si superstitii de Sfantul Andrei! VIDEO

In: Social, Stirile zilei, Videogalerie

Sarbatoarea de Sfantul Andrei, marcheaza inceputul oficial al iernii, iar noaptea dinspre 29 spre 30 noiembrie este perioada in care granita intre viata si moarte este foarte subtire.

Se spune ca in noaptea de 29 spre 30 noiembrie spiritele celor decedati prind puteri si umbla libere pe Pamant. Pentru protejarea caselor, femeile arunca prin curte bucati de paine pentru ca strigoii sa nu fie tentati sa intre in casa. De asemenea, se intorc paharele, canile si oalele cu gurile in jos pentru ca spiritele malefice sa nu se adaposteasca in interior.

In Bucovina, de Sfantul Andrei nu se matura si nu se scoate gunoiul din casa, iar femeile nu se piaptana pentru a nu aduce lupii prin apropiere.

Cele mai multe traditii si obiceiuri de Sfantul Andrei sunt preluate din datinile stramosilor, inainte de a fi crestinati

Usturoiul de fereste de spiritele rele de Sfantul Andrei

Impotriva varcolacilor se agata funii cu usturoi la geamurile si usile caselor, iar animalele sunt sfintite cu un fir de busuioc de mancare sau cu o picatura de aghiasma in apa. Despre lupi se crede ca pot, in aceasta noapte, sa vorbeasca si sa-si miste gaturile intepenite. Se spune ca persoanele care vor auzi vorbele lupilor vor afla taine teribile, dar vor muri repede, iar omul sau animalul atacat de lup in aceasta noapte se va transforma in varcolac.

Obiceiul graului incoltit

Din mos-stramos se stie ca de Sfantul Andrei se pune grau la incoltit, iar fiecare membru al familiei isi seamana propriul grau. Acest grau se uda constant si se tine in dreptul unei ferestre.

De Anul Nou fiecare membru isi va verifica graul incoltit pentru a interpreta norocul si sanatatea pentru urmatorul an in functie de inaltimea si grosimea firelor.

Aflarea ursitului

De Sfantul Andrei se practica si ritualuri pentru atragerea iubirii. De exemplu, se spune fetele singure care isi pun sub perna un fir de busuioc sfintit isi vor visa „ursitul”. De asemenea, pentru atragerea barbatului dorit la miezul noptii, singura la gura sobei, tanara intoarce cu gura in jos o ulcica noua de lut, iar pe dosul vasului se lasa sa palpaie trei carbuni. In timp ce roteste ulcica usor, roteste o incantatie menita a suscita o atractie irezistibila pentru cel iubit.

Un alt obicei pentru aflarea ursitului spune ca fata de maritat prepara o turta subtire de faina de grau, foarte sarata, coapta pe plita sobei pe care o mananca inainte de culcare. Baiatul care vine in vis sa-i aduca apa ca sa-i potoleasca setea urmeaza sa o ceara de nevasta in cursul urmatorului an.

Ziua de Sfântul Andrei, declarată sărbătoare naţională şi zi nelucrătoare

In: Social, Stirile zilei, Timp liber

Senatul a adoptat tacit propunerea legislativă a deputatului PSD Victor Socaciu care vizează declararea zilei de 30 noiembrie, Ziua Sfântului Andrei ”Ocrotitorul României”, ca sărbătoarea Creştinării Poporului Român.

Victor Socaciu propune prin iniţiativa legislativă ca ziua de 30 noiembrie să fie nelucrătoare.

”Creştinismul nostru, al românilor, este de origine apostolică, iar aceasta i se datorează Sfântului Andrei. Aşa se explică şi faptul că el este unul dintre cei mai populari sfinţi ai noştri. (…) În 6 iunie 2011 Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a înaintat o scrisoare Parlamentului cu rugămintea ca sărbătoarea Sfântului Andrei să fie declarată sărbătoare legală nelucrătoare”

se arată în expunerea de motive a propunerii de lege.

Senatul a mai aprobat, tot tacit, în data de 23 noiembrie 2011 o propunere de lege asemănătoare, iniţiată de senatorul PNL Emilian Frâncu.