Marturia stranie a unei vrajitoare care a fost in iad! „Abba este aproape”!

In: World

Un grup de turisti a gasit o batrana plina de sange printre ruinele unei case, in mijlocul unui camp din Irlanda. Tinerii povestesc ca femeia statea pe podea in genunchi, printre ramasitele tavanului cazut care ii acopereau rochia neagra, era plina de sange, ii lipseau unghiile, iar pe mana stanga avea doua inele de aur.

Privirea batranei parea pierduta si nu a raspuns la intrebarile lor de parca nici nu i-a auzit. Tinerii au luat femeia si au dus-o la cel mai apropiat spital. Pe drum, turistii spun ca batrana nu a incetat sa rosteasca niste cuvinte intr-o limba necunoscuta. Reagan, unul dintre turisti a apreciat ca dupa felul in care femeia vorbea parea ca spune o rugaciune sau un blestem.

Medicii care au consultat batrana au observat ca pe langa dezorientarea si simptomele de dementa senila care erau evidente, femeia avea ochii anormal de infundati in orbite, mucoasa orala foarte uscata, tahicardie, insuficienta renala si pielea extrem de scorojita.

Pe patul de spital batrana privea foarte atent o cruce atarnata pe perete si a spus in latina ”Isus din Nazaret, regele iudeilor”, dupa care a cazut intr-un somn adanc de trei zile.

Imediat ce femeia s-a trezit, medicii au ramas surprinsi de claritatea cu care acesta vorbea, a multumit tuturor ca i-a salvat viata si a intrebat de turistii care au gasit-o printre ruine. intre timp autoritatile au inceput o ancheta. Femeia le-a spus politistilor ca se numeste Parlatrochka Karkovena si locuieste in apropierea locului unde a fost gasita.

Cu toate acestea, batrana marturiseste ca practica magia neagra si s-a nascut in anul 1217 intr-un stat slav. Doi copii i-au fost ucisi de niste razboinici mongolezi din timpul domniei lui Genghis Khan (unul dintre cei mai mari cuceritori din toate timpurile din Asia care a domnit Imperiul Mongol intre anii 1206-1227) de asemeni, i-au luat averea si i-au ars casa, moment in care tanara mama a decis sa faca o vraja pentru a blestema destinul asasinilor.

Pentru succesul vrajei, Karkovena sustine ca si-a vandut sufletul diavolului si de atunci a devenit una din amantele lui si nu a mai lasat-o sa moara. Batrana povesteste ca Satan chinuie femei din toata lumea astfel, ca are puterea de transforma totul dupa bunul plac, mai ales femeile batrane in fapturi frumoase si deseori femeile care isi vand sufletul sunt folosite in scopuri carnale in mijlocul iadului.

Karkovena a povestit ca atunci cand diavolul se plictiseste de o femeie, ii reda acesteia sufletul si o trimite inapoi pe pamant unde continua sa o chinuie pana la moarte. Dupa ce Karkovena a spus ca fuge de Satan de 50 de ani, le-a cerut medicilor sa ii aduca un pahar de apa cu putin marar tocat si un preot.

Potrivit culturii tracice, mararul reprezinta iarba renasterii, a tineretii perpetue si a infloririi. In timp ce batrana bea paharul de apa, a marturisit preotului ca nimeni nu trebuie sa se teama de diavol, pentru ca ”Abba este aproape”(Abba inseamna ”tata” in limba aramaica). Dupa spovedire, Parlatrochka Karkovena a murit din cauze naturale, desi conditia sa medicala nu indica acest lucru.

Sursa: Cyd

Ce alimente consumau dacii pentru a face fata valurilor de dusmani?

In: Life

Specialistii au scos la iveala aspecte inedite privind civilizatia geto-daca. De-a lungul timpului, istorici, istorici ai religiilor sau etnologi au avansat ideea ca dacii foloseau narcotice pentru a intra in transa. Ciupercile si canabisul erau preferatele lor.

Dacii, cei mai viteji si mai drepti din neamurile tracilor, cum spuneau autorii antici, au fost triburi considerate barbare de romani sau greci, scrie adevarul.ro. Triburi razboinice care au ocupat un intins spatiu din zona centrala si est-europeana si care au reusit intr-o anumita perioada sa-si supuna majoritatea dusmanilor. Istoria dacilor a fost insa romantata atat in secolul al XIX-lea, dar mai ales in anii comunismului. Multe dintre traditiile vechi ale dacilor si cutume inedite au ramas putin cunoscute publicului larg, tocmai fiindca nu se potriveau cu ideologia partidului in ceea ce priveste imaginea dacului, stramosul nobil.

Pe acesti razboinici ii aminteste si Ovidius, poetul roman exilat pe malul Marii Negre care are ocazia sa-i vada.

„Au glas aspru, chip salbatic si sunt cea mai adevarata intruchipare a lui Marte. Parul si barba lor n-au fost tunse niciodata”, remarca acesta in Tristele. Unii specialisti spun, inclusiv asa cum sugereaza si Eliade, ca razboinicii daci din aceste confrerii ar fi ajuns la starea de animal si la aceea „furie eroica” fara frica de moarte si cu ajutorul narcoticelor. Este vorba in primul rand de un tip de ciuperca halucinogena, numita popular „muscarita”, celebra pentru palaria sa colorata. La baza otravitoare, consumata in cantitati mici ar fi avut efecte halucinogene puternice.

„Specialistii sunt de regula de acord cu faptul ca ciuperca «muscarita» era folosita ca un foarte puternic drog de catre tinerii razboinici din confreriile initiatice masculine pentru provocarea starilor de furor heroicus si appetitus mortis, stari de care amintesc autorii clasici cand vorbesc de naravurile razboinice ale populatiilor indo-europene, inclusiv ale scitilor, iranienilor, geto-dacilor si germanilor”, scria specialistul Andrei Oisteanu in „Narcotice in cultura romana”. Aceasta ideea este avansata si de profesorul universitar Ostin Mungiu, un reputat specialist, in articolul „Dacii anesteziau cu sirop de matraguna combinat cu vin”, din ziarul „Lumina”. „Faptul ca geto-dacii se jertfeau cu o seninatate si o bucurie ce cu greu pot fi intelese s-ar datora nu numai fanatismului, ci si administrarii unor substante psihoactive din plante, care induceau o stare halucinanta, care ii pregateau pentru intalnirea cu zeii”, scrie acesta.

Specialistii arata ca nu doar razboinicii consumau narcotice, ci si preotii, sau mai precis samanii, acei asceti zalmoxieni care intrau in transa pentru a comunica cu zei. Acestia ar fi folosit cannabisul pentru a „lua legatura cu zeii”. Este vorba de ascetii numiti kapnobatai, cei care umblau prin fum. „Vasile Parvan ii traduce drept «calatori prin nori», iar I. Coman, «umblatori prin fum». Mircea Eliade este de parere ca «umblatorii prin fum» se refera la un extaz provocat de fumul ce rezulta la arderea semintelor de canepa, despre care ne vorbeste Herodot”, preciza Ion Horatiu Crisan in „Spiritualitatea geto-dacilor”. De altfel, Herodot se refera la fumigatiile cu cannabis practicate de sciti in spatiul carpato-danubiano-pontic. Istoricul grec spune ca scitii, neam iranian, stateau in corturi inchise si se afumau cu diferite ocazii cu cannabis. Vasile Parvan avansa ideea ca si getii participau la aceste ritualuri.

Autorii antici si specialistii atesta utilizarea la triburile trace cu diferite ocazii a cannabisului. in special la ospete, unde efectul halucinogen era puternic. De exemplu, Pomponius Mela, un istoric latin din secolul I d HR, spunea de un obicei tracic la ospete. „Ei arunca in focurile in jurul carora se sade, seminte, al caror miros, provoaca comesenilor o veselie asemanatoare cu betia”, scria autorul latin. si nu este singurul. Solinus, un geograf roman din secolul al III-lea, mentioneaza si el un obicei asemanator. „in timpul pranzului, sotii inconjoara vetrele, arunca in foc samanta din buruienile pe care le au si, dupa ce sunt loviti de mirosul acestora, cu simturile amortite, simt o veselie asemanatoare cu betia”. Andrei Oisteanu, in „Narcotice in cultura romana”, spune ca fie dacii cultivau canepa, fie era vorba de canepa salbatica folosita la ritualuri, in special la nunti. „La sfarsitul secolului al XIX lea, Erwin Rohde era de parere ca planta al carei fum stupefiant il inhalau tracii, scitii si massagetii era Cannabis indica, din care se extrage hasisul”, preciza Oisteanu, in lucrea mentionata.

Totodata, descoperirile arheologice sunt sarace ca informatie, pentru reconstituirea anumitor aspecte sociale, cutumiare si de istorie a mentalitatilor in cazul dacilor. Putinele informatii vin din zona greco-romana, prin intermediul istoricilor si geografilor latini si greci. Un aspect inedit avansat timid in perioada comunista de istorici, dar dezvoltat de specialisti precum Mircea Eliade sau Andrei Oisteanu, este folosirea narcoticelor in randul populatiei dace. Mai pe scurt, substantele halucinogene pe care dacii le foloseau pentru a atinge extazul.

Ciupercile erau preferatele razboinicilor Mircea Eliade, cunoscutul istoric al religiilor, a incercat o reconstituire a societatii geto-dace, altfel decat o stim in mare parte din manualele de istorie. Astfel, Eliade prezinta tineri adoratori ai lupului, ca animal totemic, si confrerii razboinice, cu ritualuri initiatice si apucaturi animalice. „Esentialul initierii militare consta in transformarea rituala a tanarului razboinic in fiara. Nu era vorba numai de bravura, de forta fizica sau de putere de a indura, ci de o experienta magico-religioasa care modifica felul de a fi al tanarului razboinic.

Acesta trebuia sa-si transmita umanitatea printr-un acces de furie agresiva si terifianta, care il asimila carnasierelor turbate”, scria Eliade in „De la Zalmoxis la Ghenghis Han”. imbracat in piele de animal, razboinicul dac din cadrul acestor confrerii razboinice de initiati, un fel de „berserkir” (n.r. animal turbat), devenit renumit in lumea germanica, era o fiara de neoprit pe campul de lupta. „Atat timp cat razboinicul era imbracat in pielea animalului, el nu mai era om, era carnasierul insusi: nu numai ca era un razboinic feroce si invicibil stapanit de furor heoricus, dar nu mai avea nimic omenesc; pe scurt, nu se mai simtea legat de legile si obiceiurile oamenilor”, adauga Eliade.