Ouale ATACA INIMA la fel de mult ca FUMATUL

In: Sanatate, Stirile zilei

Ouale, considerate pana acum destul de sanatoase, contin grasimi care ingroasa vasele de sange si cresc riscul de ateroscleroza.

Ultimul studiu despre oua spune ca cei care consuma mai mult de trei galbenusuri pe saptamana risca sa faca atac cerebral sau infarct miocardic.
Pentru micul dejun, clasicele oua ochiuri nu se mai prajesc in ulei, ci se pregatesc in apa.

Consumate fierte, ochiuri sau omleta, ouale, in special galbenusurile, sunt bogate in colesterol si dauneaza arterelor in aceeasi masura ca fumatul, conform unor studii americane.

Producatorii se apara, spunand ca acestea sunt simple supozitii.

„Cei care stiu ca au probleme vasculare nu trebuie oricum sa consume galbenus de ou. Nivelul ridicat de colesterol se gaseste in galbenus si poate duce la blocarea arterei carotide care asigura circulatia sangelui spre creier crescand astfel riscul aparitiei unui atac cerebral”

atentioneaza dr. David Spence, profesor de neurologie la „Western University” din Londra.

Nu mai mult de doua oua pe saptamana

Echipa condusa de medicul Spence a strans date de la aproximativ 1.200 de persoane care erau incluse in programe de reducere a riscului de aparitie a accidentelor vasculare. Cercetatorii au apelat la investigatii cu ultrasunete pentru a determina riscul formarii placii arteriale in cazul fiecarui pacient.

In acelasi timp au verificat daca pacientii sunt sau nu fumatori, cat de des obisnuiesc sa manance oua, dar si prezenta altor factori care influenteaza functionarea inimii. Concluzia testelor a fost ca desi placa arterelor se mareste odata cu varsta, fumatul si consumul regulat de galbenusuri de oua pot creste in aceeasi masura riscul de accidente vasculare.

Oamenii care mananca trei sau mai multe galbenusuri de oua au un nivel mult mai crescut al placii arteriale in comparatie cu cei care consuma doua sau mai putine galbenusuri intr-o saptamana.

Un singur galbenus contine o cantitate de colesterol care depaseste doza zilnica recomandata pentru bolnavii cardiaci si pentru cei cu risc de aparitie a unor atacuri vasculare.

Albusul, sursa de protene fara colesterol

In replica, asociatiile de producatori de oua din SUA au precizat ca aceste studii nu stabilesc clar un raport cauza-efect intre consumul de oua si riscul de atac de cord.

Doctorul Gregg Fonarow, purtator de cuvant al Asociatiei Americane a Inimii, spune ca recomandarile privind un consum moderat de galbenusuri de oua nu sunt de azi, de ieri, ci de cateva decade.

Specialistul a precizat ca nu trebuie ca populatia sa se fereasca doar de oua, ci si de alimentele preparate cu oua, cum ar fi foietajele si alte produse de patiserie.

De cealalta parte, albusul ramane o sursa de proteine foarte sanatoasa, iar consumul sau este benefic.

De VIZITAT cel putin o data in VIATA: Closca cu puii de aur

In: Cultura, Stirile zilei

Una dintre expozitiile pe care orice bucurestean si orice turist trebuie sa o viziteze macar o data in viata este faimoasa “Closca cu puii de aur”.

Pastrat in expozitia “Tezaur Istoric” a Muzeului National de Istorie a Romaniei, Tezaurul de la Pietroasa face parte dintr-o categorie speciala de vestigii ale trecutului care, in egala masura, atrag atentia savantilor si fascineaza imaginatia profanilor.

Tezaurul de la Pietroasa, cunoscut si sub numele popular de “Closca cu puii de aur”, a fost descoperit in martie-aprilie 1837 de doi tarani in timp ce luau piatra de pe dealul Istrita (750 m).

Numele popular sub care este cunoscut Tezaurul de la Pietroasa, Closca cu pui”, a fost inspirat de formele stilizate – de pasari – avute de fibule.

Astfel, fibula mare ar fi fost “closca” iar celelalte patru fibule, doua mijlocii si doua mai mici – dintre care una s-a pierdut imediat dupa descoperire – ar fi fost “puii”.

Din tezaurul compus initial din 22 de piese, autoritatile au putut recupera doar 12, in greutate totala de aproape 19 kg.
Dintre acestea cinci sunt lucrate doar din aur: un platou mare, o cana (oenochoe), o patera cu decor in relief si o statueta in centru, un colan cu inscriptie si un colan simplu, iar sapte sunt impodobite si cu pietre pretioase: un colan, patru fibule si doua vase poligonale, unul octogonal si altul dodecagonal.

Cele zece piese pierdute au fost probabil trei colane, dintre care unul cu inscriptie, o cana asemanatoare cu cea pastrata (oenochoe), o patera simpla, nedecorata, o fibula mica, probabil pereche cu cea mai mica dintre cele pastrate, si doua perechi de bratari incrustate cu pietre.

Obiectele din care este compus Tezaurul de la Pietroasa se pot imparti in doua mari categorii: vase si podoabe. Asa cum sugereaza atat textele antice, cat si imaginile pastrate ale Antichitatii, vesela de metal reprezenta un accesoriu indispensabil al meselor festive, din aceeasi categorie alegandu-se si vasele din patrimoniul templelor.

Devenind partase la comuniunea banchetului sau a ceremoniilor religioase, vasele dobandeau valente noi si isi imbogateau implicit sfera semnificatiilor. La randul lor, pe langa valoare strict decorativa, podoabele puteau avea si una simbolica, de insemne de statut sau de afirmare a identitatii, adica a apartenentei la un anumit grup etnic si social.

Rupt in patru la putin timp dupa descoperire, platoul impresioneaza mai ales prin dimensiuni si masivitate, fiind lucrat din aur masiv, cu o greutate de peste 7,6 kg si un diametru de 56 cm.

Deteriorata la putin timp dupa descoperire, cana (oenochoe) a fost la randul sau reconstituita din mai multe fragmente.
Cu o inaltime de 37 cm, ea are o silueta zvelta, corpul ovoidal-alungit, fiind decorata cu canaluri paralele, larg ondulate si frunze de acant stilizate.

Patera – termen care desemneaza in spatiul de traditie greco-romana vasele folosite pentru turnarea libatiilor in timpul ceremoniilor – este un platou de dimensiuni mai mici, cu un diametru de 26 cm, lucrat din doua foi groase de aur, sudate cu multa maiestrie catre margine.

Partea exterioara a ramas neteda si nedecorata. Partea interioara are in schimb un ornament bogat, dispus in registre concentrice: o friza principala cu 16 personaje in diferite atitudini si spre centru una mai ingusta cu sase animale si un om.

In mijlocul paterei este montata o statueta, un personaj feminin cu un pahar in maini, asezat pe un tron impodobit cu un vrej de vita-de -vie, semn al belsugului.

Realizate din doua registre suprapuse, formate din cate opt si respectiv 12 panouri ce incadreaza fiecare cate o rozeta, vasele poligonale se disting si prin forma aparte a toartelor, compuse din doua pantere.

Aspectul de astazi al celor doua vase, rezultat al mai multor distrugeri si restaurari succesive, este insa inselator, vasele fiind initial gandite sa puna in valoare efectele cromatice ale combinatiei dintre stralucirea multicolora a pietrelor pretioase si cea a aurului.

(FOTO) Pablo Picasso: Ultima lui iubire

In: Cultura, Stirile zilei

Numele lui Pablo Picasso este aproape intotdeauna confundat cu pictura sa. Totusi, luna aceasta casa de licitatii Christie’s propune spre vanzare o colectie de obiecte ceramice facute de Picasso pentru atelierul francez Madoura intre 1946 si 1971.

Primul contact al lui Pablo Picasso cu arta olaritului s-a petrecut dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial, in 1946. Dupa o expozitie de vase ceramice din Vallauris, Franta, artistul, in varsta de 65 de ani, a ramas impresionat de obiectele prezentate de Suzanne si Georges Ramié.

El a acceptat imediat propunerea celor doi de a da o noua directie creatiei sale artistice in atelierul lor de pe Riviera Franceza. Cu o scurta pauza dupa primul an, colaborarea dintre sotii Ramié si Picasso a durat mai bine de 20 de ani in care au fost produse 633 de obiecte ce au purtat semnatura artistului spaniol.

In majoritatea cazurilor, Pablo Picasso nu s-a ocupat efectiv cu facerea vaselor, ci, mai degraba, cu prelucrarea si decorarea lor. Farfurii, ulcioare, cani facute de artizanii de la Madoura erau transformate de Picasso in sculpturi figurative decorate cu portrete, pasari sau alte motive naturale.

Criticata uneori pentru lipsa de complexitate in comparatie cu picturile sale, ceramica lui Picasso a devenit, totusi, populara destul de rapid. In 1949, artistul a creat un set de 13 farfurii de desert pentru nunata actritei Rita Hayworth cu Printul Aly Kahn.

Experienta de la Madoura a insemnat mai mult pentru Pablo Picasso decat atingerea unui nou domeniu pe langa pictura, desen, sculptura si scenografie. Tot aici el a si-a cunoscut si ultima sotie, pe Jacqueline Roque.

Cu 46 de ani mai tanara, Jacqueline l-a cunoscut pe Picasso in 1953, cand s-a angajat la atelierul sotilor Ramié. Dupa ce artistul a curtat-o pentru sase luni, ea i-a acceptat avansurile, iar la cativa ani distanta s-au casatorit. Relatia a durat 20 de ani, pana in 1973, cand Picasso a murit, timp in care Jacqueline a fost muza pentru mai mult de 400 de lucrari ale sotului sau.

Colectia de obiecte ceramice care se va licita la sfarsitul lunii la casa britanica Christie’s este compusa din 140 de piese modelate din lut si teracota decorate de Pablo Picasso in teme mitologice, naturale si antropomorfe. Cu preturi estimative intre 800 si 30000 de dolari, operele fac parte din ultima colectie privata de asemenea amploare de ceramica marca Picasso.

O descoperire facuta in China va rescrie istoria din temelii

In: Stirile zilei, World

Intr-o pestera din China au fost descoperite fragmentele unor vase de ceramica ce dateaza de acum 20.000 de ani.

Potrivit teoriilor stiintifice actuale, inventarea ceramicii s-a produs cu aproximativ 10.000 de ani in urma, cand oamenii s-au transformat din vanatori-culegatori in fermieri. Fragmentele de ceramica decoperite in China sunt de doua ori mai vechi, ceea ce inseamna ca istoria trebuie rescrisa, scrie Daily Mail.

Vasele de ceramica dateaza din ultima Epoca de Gheata, iar cercetatorii incearca sa inteleaga cum si de ce au fost realizate. Se pare ca ele ar fi fost folosite pentru gatit.